2,241 matches
-
Viorica-Evira, Pentelescu Zenovia, Posmagiu Vasile, Tăbăcaru Ion, Ungureanu Mihai Răzvan, Uzier Elena, Vasluianu Cecilia, Zamă Maria. Membrii secretariatului au fost aleși: Gurincu Gheorghe, Borcan Mihai, Uzier Elena, Zamfir Romeo, Iacob Maria, Chirilă Viorel, Posmagiu Vasile, Nistor Viorica-Elvira - Proces-verbal al primei plenare a Comitetului județean Iași al UTC, din 25 aprilie 1985, Dosar 1, Fond 33, Comitetul județean al UTC Iași, 1985, fila 101. 1 Proces-verbal al plenarei Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste din 30 ianuarie 1972, Dosar 1, Fond 36
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
anul 1972, Dosar 1, Fond 36, Consiliul județean al FDUS, 1972, filele 44-47. 7 Informare privind activitatea Comitetului ODUS al Institutului Politehnic Iași, Dosar 5, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1986, filele 119-124. 1 Proces-verbal al primei ședinței plenare a Comitetului de partid pe Centrul universitar, din 29 noiembrie 1972, Dosar 92, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1972, fila 187. 2 Plan de muncă al biroului Comitetului de partid pe trimestrul I/1976, Dosar 36, Fond 31
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
31, Comitetul municipal al PCR Iași, fila 177. 2 Proces-verbal al Conferinței de dare de seamă și alegeri a Asociației Studențești din Centrul Universitar Iași, Dosar 4, Fond 40, Comitetul municipal al UTC Iași, 1972, fila 60. 3 Stenograma ședinței plenare a Comitetului de partid pe Centrul Universitar Iași, din 8 decembrie 1973, Dosar 78, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1973, fila 136. 4 Proces-verbal al ședinței de birou a Comitetului de partid pe Centrul Universitar, din 14 iunie
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Dosar 1, Fond 40, Comitetul municipal al UTC Iași, 1983, fila 55. 1 Proces-verbal al ședinței biroului Comitetului județean de partid din 11 decembrie 1973, Dosar 5, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1973, filele 41-50. 2 Stenograma ședinței plenare a Comitetului de partid pe Centrul Universitar Iași, din 8 decembrie 1973, Dosar 78, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1973, filele 132-133. 3 Proces-verbal al Plenarei Comitetului de partid al Universității "Al.I. Cuza" Iași din 18 aprilie
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
iar acum încerc să mă întorc acolo unde viața suflă originar, fără dorințe, fără așteptări și mai ales fără egoism. Dar e greu. Am intuit însă în sinele meu începutul și soarta tuturor lucrurilor. Încerc să le îmbrățișez pe toate plenar, ca fiind unul. Nu am nimic de demonstrat, sunt gol, sunt liniștit, iar puterea căii Cerului curge în mine. Îmi va aduce rostul și locul senin ce mi-a fost rînduit, acolo unde nu suflă vîntul și nu bate ploaia
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
acestuia, chiar dacă țările mici tind sa fie ușor suprareprezentate. În ceea ce privește sediul, Parlamentul își desfășoară activitatea în trei orașe diferite, ceea ce reprezintă un deranj pentru mulți dintre eurodeputați și o mare risipă de resurse. În mod normal, Parlamentul își desfășoară ședințele plenare la Strasbourg. Pe de altă parte, sesiunile suplimentare, ședințele celor 20 de comisii parlamentare care pregătesc lucrările pentru sesiunile plenare, și ședințele grupurilor politice, se organizează de cele mai multe ori la Bruxelles. În final, sediul Secretariatului General se găsește în Luxemburg
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
reprezintă un deranj pentru mulți dintre eurodeputați și o mare risipă de resurse. În mod normal, Parlamentul își desfășoară ședințele plenare la Strasbourg. Pe de altă parte, sesiunile suplimentare, ședințele celor 20 de comisii parlamentare care pregătesc lucrările pentru sesiunile plenare, și ședințele grupurilor politice, se organizează de cele mai multe ori la Bruxelles. În final, sediul Secretariatului General se găsește în Luxemburg. Viața parlamentară este marcată de rolul preponderent al grupurilor politice. De la înființarea CECO în 1951, deputații s-au așezat în
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
sistem de comisii al Parlamentului implică chestiuni de reprezentativitate și eficiență în strânsă legătură cu ideea de democrație. Coordonarea: plenul și alte structuri ierarhice Plenul este modul cel mai vizibil de coordonare a Parlamentului European. Parlamentul se reunește în ședință plenară timp de o săptămână în fiecare lună la Strasburg și în alte ședințe adiționale la Bruxelles. În plen, deputații se reunesc în semicerc, pe grupuri politice, și deliberează și votează în baza lucrărilor preparatorii ale comisiilor. Mai mult, în plen
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
adică, pentru o jumătate de legislatură. Președintele reprezintă Parlamentul în exterior și în relațiile cu alte instituții comunitare. Președintele, asistat de paisprezece vicepreședinți, dirijează toate lucrările Parlamentului European și ale organelor lui (Biroul și Conferința Președinților), precum și dezbaterile din ședințele plenare. Președintele asigură respectarea Regulamentului și garantează prin arbitrajul său buna funcționare a acestei instituții și a organelor ei. Președintele este reprezentantul Parlamentului în afacerile juridice și în toate relațiile externe. Își exprimă opinia în toate problemele internaționale de importanță și
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
și de programarea legislativă; de componența comisiilor, a delegațiilor și de repartizarea competențelor între acestea; precum și de relațiile cu celelalte instituții ale Uniunii Europene, parlamentele naționale și țările terțe. Conferința Președinților pregătește calendarul instituției și ordinea de zi a ședințelor plenare și repartizează locurile în hemiciclu. Joacă deci un rol important în fixarea agendei și în reprezentarea PE în relațiile cu alte instituții. Conferința Președinților este formată din Președintele Parlamentului și președinții grupurilor politice. Mai fac parte din ea și doi
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
ordinilor de zi sau disputele competențiale dintre comisii (războaie teritoriale). Funcția ei fundamentală este aceea de a face recomandări Conferinței președinților. Conferința Președinților de Comisie poate face recomandări Conferinței Președinților cu privire la lucrările comisiilor și stabilirea ordinii de zi a ședințelor plenare. Aceasta poate, de asemenea, să ofere sfaturi Conferinței Președinților în cazul unui dezacord privind repartizarea competențelor între două comisii. Biroul și Conferința Președinților pot delega anumite sarcini Conferinței Președinților de Comisie. Conferința Președinților de Comisie se compune din președinții tuturor
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Președinților pot delega anumite sarcini Conferinței Președinților de Comisie. Conferința Președinților de Comisie se compune din președinții tuturor comisiilor permanente și temporare. Conferința își alege președintele și, în general, se întrunește o dată pe lună, la Strasburg, în timpul săptămânilor de sesiuni plenare. Organizarea Consiliului Într-un interviu acordat în timpul președinției grecești a Consiliului, ministrului grec al sănătății, profesorul Costas Stefanis, i s-a pus următoarea întrebare: Chiar dacă politica Comunității încearcă să reducă efectele negative ale tutunului, UE continuă să-i subvenționeze pe
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
a muncii adecvată cu un anumit grad de coordonare pentru a putea face față la sarcinile de muncă tot mai mari la care este supusă. Diviziunea muncii: formările Curții și tribunalele specializate Curtea de Justiție se poate reuni în ședință plenară, în Marea Cameră (treisprezece judecători) sau în camere formate din cinci sau trei judecători. Curtea de Justiție acționează în ședință plenară în cazuri excepționale prevăzute în Statutul Curții (de exemplu, pentru destituirea Ombudsmanului european sau demiterea unui comisar european care
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
la care este supusă. Diviziunea muncii: formările Curții și tribunalele specializate Curtea de Justiție se poate reuni în ședință plenară, în Marea Cameră (treisprezece judecători) sau în camere formate din cinci sau trei judecători. Curtea de Justiție acționează în ședință plenară în cazuri excepționale prevăzute în Statutul Curții (de exemplu, pentru destituirea Ombudsmanului european sau demiterea unui comisar european care nu și-a îndeplinit obligațiile) și atunci când consideră o anume problemă ca fiind de o importanță deosebită. Se reunește în Marea
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
europeană, ci și în totalitatea litigiilor audiate si decise de Tribunalul de Primă Instanță. Tribunalul Funcției Publice va acționa în camere compuse din câte trei judecători. În anumite cazuri, prevăzute în regulamentul de procedură, se va putea reuni în ședință plenară, în format de cinci judecători sau de judecător unic. În rest, organizarea lui internă se aseamănă foarte mult cu cea a Tribunalului de Primă Instanță. Coordonarea: structuri ierarhice și recursuri în casație Judecătorii Curții de Justiție aleg dintre ei un
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Primă Instanță care va ține cont de decizia adoptată în cadrul recursului în casație. În Tribunalul Funcției Publice, judecătorii vor alege dintre ei un Președinte pe o perioadă de trei ani, care poate fi reînnoită. Președintele Tribunalului Funcției Publice prezidează ședința plenară și camera de cinci judecători. Dacă este destinat unei camere de trei judecători, el va fi cel care o va prezida. Împotriva rezoluțiilor dictate de către camerele jurisdicționale, cum ar fi Tribunalul Funcției Publice, se va putea prezenta, în fața Tribunalului de
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
considerare de către Parlament. Totuși, adevărata lor relevanță are de a face cu modul în care conducătorii stabilesc majoritatea afacerilor politice vitale în PE: alegerea conducerii camerei, alocarea posturilor în comisii și a rapoartelor, precum și stabilirea ordinii de zi a ședințelor plenare (Hix, 2005). Așa cum am putut observa mai sus, grupurile politice au făcut din ce în ce mai des uz de Regulamentul Parlamentului pentru a-și controla membrii prin intermediul structurilor de conducere a PE, cum ar fi Conferința Președinților (Kreppel, 2001). Pentru că aceste grupuri politice
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
se sărbătorească, eliberându-se de povara grijilor și oprimărilor, conturându-și un spațiu al jocului și un timp fără timp, al înfloririi perpetue. E cel care trăiește și imaginează lumea ca sărbătoare, ca și întoarsă la o ideală, primară și plenară vârstă de aur. Un poem precum Bucurii îngăduite, din volumul Plante și animale ar putea fi luat drept text emblematic pentru o astfel de viziune, animată de sentimentul universalei comuniuni: Cum se bucură de eleganța trestiilor rațele sălbatece, păpurișul destramă
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
vechi”, departe de a-și fi relevat până În prezent marile lor capacități informative și formative, sunt susceptibile de evoluție; ele dispun Încă de numeroase resurse proprii de revitalizare În perspectiva unui Învățământ modern activ, euristic și intensiv, promotor al personalității plenare, ceea ce le va menține viabile pentru multă vreme, probabil, de aici Înainte. Astăzi Însă nu se mai poate acționa exclusiv după modelele istoricește constituite. De aceea, paralel cu acest efort de optimizare, și nu de părăsire totală și nejustificată a
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
absolvenții de astăzi și mai ales cei de mâine. Cu deosebire se resimte nevoia exersării și dezvoltării acelor capacități și funcții mintale, acelor calități umane și profesionale care să pregătească cu adevărat personalități puternice, armonios dezvoltate, capabile să se angajeze plenar și creator Într-un efort constructiv pe măsura așteptărilor. Conștientă de natura sarcinilor ce-i revin, practica școlară se vede nevoită să-și schimbe orientarea, să treacă formația Înaintea instrucției, să pună formarea și dezvoltarea capacităților intelectual-acționale și a proceselor
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
activă, trăită de el (D.P. Ausubel). Esențială este tocmai această participare, această implicare activă sau angajare deplină, cu toate resursele posibile, a subiectului În actul Învățării. În măsura În care metodele pe care ne bazăm reușesc să mobilizeze un asemenea efort autentic și plenar (psihic și fizic) de Învățare ce izvorăște, pe cât posibil, din interioritatea celui care Învață, din resorturile lui energetice - curiozitate epistemică, interese și dorințe de cunoaștere, inițiativă, satisfacție a depășirii dificultăților și a reușitei (motivație intrinsecă) atunci, cu adevărat ele au
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sub multiple aspecte. Una dintre principalele sarcini ale activității școlare este aceea de a ajuta În mod concret elevul să cunoască și să Înțeleagă bogăția de aspecte ale mediului celui mai apropiat În care el trăiește, să ducă o viață plenară În acest cadru. Din acest motiv, pedagogia modernă pune un mare accent pe acele căi care permit accesul imediat la cunoașterea lumii Înconjurătoare, a faptului real și viu. Între acestea, observarea - În diferitele ei forme - constituie una dintre metodologiile specifice
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se vede" răsturnat în Fortinbras ("anti-eroismul" hamletian se citește, indirect, în "eroismul" prințului norvegian Fortinbras!), Joseph Knecht se reflectă "convers" în traiectoria prietenului și colegului Plinio Designori. Înzestrat intelectual ca și Joseph, acesta optează de timpuriu pentru vita activa, implicîndu-se plenar (și cu succes) în lumea reală și oferind "dublului" său castalian cufundat în vita contemplativa o variantă existențială antitetică. Exemplul lui nu rămîne fără ecou în conștiința scindată a protagonistului, împingîndu-l către examenul ultim al inițierii acela al negării propriei
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
un caracter bilateral (Goldstein, Pevehouse, 2004, p. 254). Organizațiile internaționale guvernamentale Organizațiile internaționale (inter)guvernamentale (OIG) sunt forme de asociere liberă între state, create pe baza unor tratate internaționale de constituire. În structura lor instituțională se regăsesc, cu regularitate, organe plenare, în care sunt reprezentate toate statele-membre, și secretariate - organe cu caracter permanent, în cadrul cărora activează funcționari internaționali. Altfel, peisajul instituțional este extrem de divers, așa cum o ilustrează Uniunea Europeană (care a evoluat către un sistem de guvernare tot mai îndepărtat de cel
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
componente interdependente. Dacă un stat își realizează securitatea pe seama insecurității altor state, va exista întotdeauna posibilitatea ca distribuția de putere, de forță, să se schimbe. Securitatea și insecuritatea vor fi două fețe ale aceleiași monede. Securitatea este asigurată, în mod plenar, doar atunci când este un bun construit și împărtășit de toți participanții în sistem. Mai mult, din punct de vedere normativ, securitatea nici nu trebuie să se centreze pe state, în plan internațional, ci pe ființe umane. În acest context, un
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]