1,904 matches
-
masa de vineri seara? Ea îi întoarse privirea, nedumerit. — Care masă de vineri seara? — Masa pe care o dăm pentru Thomas și Henry și oamenii de la Nutrilite. Dorothy purta de obicei cu ea un bici de călărie: acum și-l plesni exasperată de coapse. Nici măcar nu-ți aduci aminte? Nu ești în stare să ții minte nimic! Nu ești bun de nimic! Nu ești decât un artist bătrân de rahat, ratat, terminat! Dumnezeule! Porni val-vârtej spre casă și dintr-odată, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
o parte, partea dinspre baie. Scutaru a venit la ea acasă, au dat gata pălinca, le-a venit chef să iasă în oraș, au mai băut și la restaurant, au ajuns și la Nemo, acum o doare capul să-i plesnească. Și doar își promisese, își jurase că n-o să se mai culce cu un tip de la prima întâlnire. Nici măcar nu-și aduce aminte cum a fost. O fi fost cumva, de vreme ce a ajuns aici, în pielea goală, într-o cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
plescăie Pascal mulțumit. ─ E ultima sticlă. Acum așteptăm roadele viitoare... Cuvântul a chemat în amintire, în închipuire, Pascal de mult bănuiește că sunt tot una, zilele călduroase de vară, forfota matinală din piețe, vrafurile de vișine pe tarabe, cu pielița plesnind pe alocuri datorită cărnii îmbelșugate. Cât e de ciudat, cât de ciudat, se gândește, și gândul îl umple de o melancolie dulce-amăruie exact ca vișinata din clondir. Ele există deja și totuși nu există, spune el. Într-adevăr, încuviințează femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
șuieră în ureche: Din cauza ta! Dar Pascal ripostează: ─ Știi ce? Bag divorț! Românii iau un aer speriat, americanii se amuză, sincer poate. Dintre toți, de neuitat va rămâne o femeie într-o crinolină verde, înfoiată ca un boboc gata să plesnească. Alunecă pe suprafața strălucitoare ca o lebădă pe luciul apei, chiar și după ce a căzut, destul de demn, drept în șezut. Din dreptul ușilor, păziți de sepepiști, copiii o privesc cu ochi mari. Muzica încetează. Ce-or să mai scrie mâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
să nu se miște. Ea Îl mușcă pe unchiul George și el Îi strigă „Cățea nenorocită“, iar indianul care vâslise În barca unchiului râse de el. Nick ținu ligheanul pentru tatăl său. Trecu mult timp. Tatăl ridică copilul și Îl plesni ca să-l facă să respire, apoi Îl dădu bătrânei. — Ai văzut, Nick, e un băiat. Cum e să fii stagiarul meu? — Merge, spuse Nick. Se uita În altă parte, să nu vadă ce face tatăl lui. — Și cu asta-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cai ieșiră din ea pe lateral și continuară să alerge; ceilalți trei erau căzuți unii peste alții. Nu-l vedeam nicăieri pe bătrân. Unul dintre caii căzuți se ridică pe genunchi, iar jocheul Îl trase de hățuri și-l Încălecă plesnindu-l cu cravașa ca să se plaseze măcar. Celălalt se ridică și o luă la goană singur, smucindu-și capul și cu hațurile atârnându-i de-o parte, În timp ce jocheul se-mpletici spre marginea pistei și se sprijni de gard. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
un ton foarte furios și amar, privind țintă-n față. — Dar de ce credeți că trebuie neapărat să piardă? — O să piardă, spuse maiorul. Se uita Înspre perete. Apoi Își Îndreptă privirile spre aparat, Își smulse mâna dintre curele și și-o plesni tare de coapsă. — O să piardă, aproape că zbieră. Nu mă contrazice! Apoi Îl chemă pe asistentul care avea grijă de aparate: — Vino-ncoace și oprește porcăria asta. Se duse-n camera cealaltă, pentru masaj. Apoi l-am auzit Întrebându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
tăvălească prin toate glodurile și mărăcinii câmpului de instrucție? Drept să spun, la început nici eu nu-l aveam la suflet pe flăcăul acesta. Prea te privea nu știu cum când îi făceai o observație. Îți arunca doar o privire care te plesnea ca o țandără de cremene drept în frunte. Încolo, un executant fără cusur. Și ce trăgător! Am să-l țin lângă mine cu orice preț. Și nici nu știu cum să i-o spun. Da’ ce nevoie e să i-o spun
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
patru, iar doamna Pavel, Înviorată ca dintr-o stingere dulceagă, o Îmbrățișă pe Marga, rostindu-și Încîntările față de „dulcea ei nepoată”. - Ee! domnule judecător, asta e cea mai mare avere a mea. Și o Îmbrățișă iar. Deodată, domnul Pavel Își plesni fruntea cu palma: - Bine că mi-am adus aminte! umplu din nou paharele, și, ușor nostalgic, rosti: Să ciocnim și În sănătatea lui Davidsohn! Îl uitasem, bată-l norocul! l-am visat ast’ noapte. Ce om minunat! - Să-i dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
urmărim. Plecând din București spre Iași, la 13 septembrie cu „poșta” timpului, „cei doi surugii - cu pieptarele lor valahe, cu mânicile largi ale cămășii, cu cismele lor î nalt e, cu căciulile mici de blană și cu pletele în vânt, plesnind mereu din bicele lor lungi, făcând să răsune pădurile de strigătel e lor - care-i făceau pitorești”, ajung către seară într-un sat, care ei îi zic Buzău. Și mergând toată noaptea, în zori ajung la Râmni c, i ar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
vor posti. 16. Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haină veche; pentru că și-ar lua umplutura din haină, și ruptura ar fi mai rea. 17. Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; altfel, burdufurile plesnesc, vinul se varsă, și burdufurile se prăpădesc; ci vinul nou îl pun în burdufuri noi, și se păstrează amîndouă." 18. Pe cînd le spunea Isus aceste vorbe, iată că a venit unul din fruntașii sinagogii, I s-a închinat, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
pe ouate când... ...undeva, departe, îl redescoperim pe Ghelasse, corespondent voluntar la Expresul, tânăr cu originea sănătoasă, mama sa născând corect și patriotic încă patru pramatii. Ghelasse pivotă brusc pentru a salvgarda sticla aproape goală, moment în care ușa îl plesni peste frunte, ca și cum cineva uitase ceva. Interveni Calache, absolvent al unui curs de prim ajutor la pompieri. După primele șase palme Ghelasse se desleșină. Ochiul său valid distinse mai întâi gura sticlei și, peisaj în continuare, cele patru țâțe ale
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
E obligatoriu să cunoști cîțiva autori; nu-i nevoie să le știi și numele.” Drept urmare mi s-a răzuit numele de pe plăcuța de sub vizor. Zilele trecute un copil necunoscut s-a năpustit asupra mea În plină viteză și m-a plesnit cu un plic peste față. Din plic a căzut o bucățică de carton pe care-am citit, scris cu majuscule decupate din ziar: „Crocodil Imită scîncetul copiilor, ca să-l atragă În capcană pe om”. Am ascultat cu atenție și, Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
orașului, un cartier suprapopulat cu erudiți și infernal de zgomotos. Trec tramvaie, de la cinci dimineața, camioane grele, zbîrnîie ferestrele, perdelele, basculante, autobuze, motociclete de curse, mașini cu remorcă, căruțe, cîini cărora le place să latre, noaptea se repară continuu șinele plesnite-n timpul zilei, practic nu poți dormi fără dopuri de bumbac În urechi, fără cerumen, căști stereo cu sonorul dat la maximum În care-asculți Messa În si minor a lui Bach sau Mai la stînga trei ciocane, nemuritoarea piesă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
concert. În costum de activist cu cravată, Încetul cu Încetul, acolo, pe scaun, Începe să-l audă pe Sașa, pentru prima dată, să-l audă vorbind pe Sașa care, pe scenă, cîntă devastator, cu mușchii gîtului Încordați, venele gata să plesnească și ochii strîns Închiși, improvizînd la saxofon Întreaga lui viață improvizată, muzica e țipăt, spaimă, furie, cutremur, și atunci, pe neașteptate, apar cîteva lacrimi În ochii taximetristului. Insurmontabilul baraj dintre cei doi se fisurează cu zgomot de lacrimi, apoi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
corp, dar când au ieșit, Mantu era roșu și zăpăcit, iar Maitreyi palidă, cu părul zbătut pe umăr. (E adevărat că ea îmi spusese mai demult că Mantu e scârbos, că a vrut să o pipăie, și ea l-a plesnit, că s-a plâns tatălui, dar, de când acesta era bolnav, Mantu ajunsese indispensabil casei și nu putea fi dat afară. De asemenea, îmi amintesc că Maitreyi îmi mai spusese că un alt unchi al ei, tot văr al inginerului, încercase
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
doi doctori acolo, trimiși special de la Centrală. S-au convins și ei. Nu simțeam fierul roșu, nici măcar pe limbă, și când mi-au curățat una din coaste cu bisturiul le-am spus să fie atenți, căci mă gâdil... Făgădău îl plesni cu cravașa, invizibilă, și tânărul începu să-și șteargă liniștit sângele de pe obraz. - Minunea e, reluă Făgădău, că nu știi ce te așteaptă. - Ba știu foarte bine: crematoriul. Dar ce folos, dacă nu vei fi și dumneata acolo, să mă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Pentru coleoptere, Africa Centrală e renumită..." Strângea cutia cu amândouă mâinile, dar nu-și putea lua ochii de la degetele Mariei. Parcă acum le vedea pentru prima dată, așa cum săltau, mângâind coardele sau apăsîndu-le amenințătoare, parcă ar fi încercat să le plesnească. Nu mai ajungeau până la el sunetele. Nu vedea decât degetele, și începuse să-i fie frică: dintr-o clipă într-alta ar fi putut să plesnească una din coarde sau să greșească o singură mișcare a arcușului, arcușul acesta pe
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
dată, așa cum săltau, mângâind coardele sau apăsîndu-le amenințătoare, parcă ar fi încercat să le plesnească. Nu mai ajungeau până la el sunetele. Nu vedea decât degetele, și începuse să-i fie frică: dintr-o clipă într-alta ar fi putut să plesnească una din coarde sau să greșească o singură mișcare a arcușului, arcușul acesta pe care-l ținea strâns în pumn, ca o varga, și atunci unul din degete, și mai ales degetul cel mai mic... Nu o putea asculta și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
creadă că ești tu. Hai, spuse el, mergem amîndoi. N-avem ce apăra aici. Toate astea nu-s bune de nimic. Mai bine plecăm. — Vreau să rămÎn. Vreau să te apăr. Se Întinse după pistolul din toc și el o plesni peste față. — Haide. Nu fi prostuță. Haide! Acum coborau scara și el o simțea aproape, lîngă el. Deschise ușa dintr-o lovitură, ieșiră Împreună și se depărtară de casă. Enrique se-ntoarse și Încuie ușa. — Maria, fugi, spuse. Peste cîmp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cătușa după ceașca de cafea, trăgÎnd peste masă mîna dreaptă a micuțului. Ridică ceașca și cînd o duse la gură să bea, o smucitură făcu să i se verse peste tot ce era pe masă. FĂră să-l privească, sergentul plesni de două ori fața micuțului cu cătușa. Era plin de sînge pe față și-și sugea buza uitîndu-se la masă. — Mai vrei? Întrebă sergentul. — Nu, a fost de-ajuns. — Te-ai mai liniștit puțin? — Da, sînt foarte liniștit. Tu cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
și Înotară mai În larg, unde apa era curată și verde. Ea stătea-n picioare și apa-i venea pînĂ la umeri. Acu’ dă pup. Era udă și buzele-i erau sărate și cînd o sărută ea-și Întoarse capul, plesnindu-l ușor peste umăr cu părul ud. — E foarte sărat, dar e minunat, spuse ea. Țin-te bine. Se ținu. Uite unu’ mare, spuse ea. E chiar mare. Acum ridică-te și-l spargem Împreună. Valul i-a rostogolit, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
seama de-i unul sau de sunt doi și pe deasupra în încăpere pluteau doar șoapte de dragoste și sărutări, i s-a făcut negru în fața ochilor... Încet, ca un lunatec, a ridicat cocoșul durdei și... când a simțit că îi plesnesc tâmplele de încordare - fără să ochească - l-a slobozit!!!... De atunci... nimeni n-a mai aflat nimic despre hangiu... Neculai, înghițind în sec, a răsuflat adânc căutând orbește ulcica cu vin... -Și acum slobozește pre robul tău, fiindcă el plutește
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
periculoși - a sugerat tânăra. - Noi credem că englezii nu mai au forța să se refacă. Nici moral și nici material. Le- am dat o lovitură prea puternică, ca să nu se învețe minte - a venit cu o contrapropunere unul din comandanți, plesnind de orgoliu, el neconcepând ca o femeie să facă considerații de ordin tactic și să aibă cuvântul hotărâtor în chestiuni militare. Cu toate acestea, prin lovituri succesive, descurajante pentru năvălitori, valea Loarei a fost eliberată chiar în ziua de Paște
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
-și pună armamentul în ordine, numai că accidental, soldatul apăsă pe trăgaci. Evident, focul de armă se auzi în toată unitatea. Apăru maiorul, roșu la față. Înțelesese într-o clipă ce se întâmplase și fără nici o vorbă, începu să-l plesnească peste cap cu cravașa, până-l podidi sângele. Soldatul continua să stea în poziție de drepți. Am aflat că mai târziu, în timpul luptelor, maiorul a fost rănit. Se târa pe pământ, gemând: “Măi băieți, ajutați-mă și pe mine!“ Nimeni
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]