2,329 matches
-
divorțat de curând) spunea că s-a plictisit de iubire îl cita pe topârceanu mi-am luat geamantanul am plecat cucoana s-a uitat lung în urma mea vă dați seama pentru mine a fost un șoc dacă și iubirea induce plictiseală la un moment dat atunci ne putem face bagajele pentru a emigra dincolo de granițele sufletelor totuși am ajuns la o concluzie nu noi ne plictisim de iubire trăim doar această senzație iar orgoliul adoarme în puf în definitiv poate că
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
mai hotărâtă de data asta. A 83 mers liniștită cu mine până la vilă. Purta un fel de sarafan mai puțin strident, nu mai arăta chiar a femeie de stradă, iar pe față avea acel aer indefinit al celei care, din plictiseală, acceptă să meargă la un bărbat. Când am trecut puntea am luat-o de mână și m-am simțit deodată nerăbdător și excitat. Am intrat în vilă, am descuiat ușa camerei mele și-am lăsat-o să intre pe lângă mine
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
sărac cu duhul ca să răspundă 115 și de zece ori când îl strigau șmecherii, Lulu, Cici sau mai ales Bazil, ca să-i mai joace vreo festă. Debitau compulsiv obscenități și tâmpenii, fără măcar să fie obsedați sexual, doar din puțoism și plictiseală. Atâta știau. "Mă-ta se regulează pe chifle", îi arunca unul celuilalt. "Mă-ta pe cârlige de rufe", răspundea celălalt, și o țineau tot așa până când unul dintre ei se enerva și putea ieși cîte-o încăierare. De-o-dată îi vedeai că
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
și concursuri. Disc-jockey-ul apropia gura de microfon și, cu o pronunție americanizată, bolborosea ceva de neînțeles, acoperit imediat de hard-rockul care înlocuise langoarea beatlesiană 133 . Aveau să urmeze concursul "Miss Tabără" și parada măștilor de carnaval. Până atunci fusese destulă plictiseală: câțiva chitariști, vreo două recitări cărora nimeni nu le dădea vreo atenție... Se dansa frenetic, în grup sau în perechi care se schimbau mereu, se fuma țigară de la țigară, se rătăcea din loc în loc, cu sticlele în mâini. Pe banca
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Depresie. Nervi. Cădere nervoasă. Vorbe despre faptul că mama ei pleca undeva. Până la urmă, mama lor chiar a plecat și tatăl lor a fost nevoit să îi ia cu el, oriunde mergea. Mergeau distanțe lungi cu mașina, cu greață și plictiseală, în timp ce Janet și Owen împărțeau bancheta din spate cu un aspirator. Ashling stătea în față, ca un adult, în timp ce traversau țara, oprindu-se la magazine mici de electrice din orașe mici. Chiar de la prima întâlnire, ea a observat neliniștea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
prezentabil și încă destul de tânăr, pentru a se putea adapta la viața normală. Erau mulți alții care nu aveau nimic și care nici nu vor avea - învinși de viața care îi catapultase pe străzi și chinuiți de foame, disperare, frică, plictiseală și de ura celorlalți oameni. S-a auzit soneria. Era Ted, ținând de braț o fată micuță și simpluță. —Te-ai întors, anunță el, apoi se înclină pentru a prezenta persoana de lângă el. Ea este Sinead. Sinead a întins o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Johnson vor încerca ei să-mi facă felul. Getchell voia să mă țină departe de răzbunarea lor până se mai calmează spiritele, așa că mi-a repartizat un sector la granița de vest a secției. Noul traseu era o invitație la plictiseală. O zonă amestecată, albi și negri, fabrici mici și case îngrijite. Cea mai palpitantă acțiune la care te puteai aștepta ți-o ofereau șoferii beți și traseistele care agățau șoferi, încercând să-și rotunjească veniturile în drum spre hogeacurile pline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
simtă picioarele parcă prinse cu lanțuri, era faptul că nu-l lăsau singur. Doi sclavi, oameni de încredere ai Liviei, erau mereu alături de el, plictisiți. În timp ce scria și lua notițe, ei stăteau pe două scăunele, tăcuți. Ca să-și mai alunge plictiseala, îl întrebau, când unul, când celălalt, dacă mai vrea foi, sau un calamus, sau ceva de băut; și imediat îl chemau pe un altul, care, la fel de obsesiv, aștepta afară. — Tu citești trecutul, îi spuse într-o zi Julius Iginus râzând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mijlocirea soției sale Ennia, imitând iubirea - „uxorem suam Enniam imitando amorem iuvenem inlicere“, avea să scrie cu demnitate Tacitus.) — Toți spun, șoptea Helikon zâmbind încurcat, că tu și Ennia... Zâmbea și Gajus, și-i răspundea că nu exista leac pentru plictiseala de pe insulă, dacă lăsai deoparte cărțile. Ennia era disponibilă și strălucitoare. — Toți spun că Macro e orb, insista Helikon. Gajus îi zise că Macro avea pur și simplu încredere în el. Helikon ezita, pentru că răspunsul acela sfida evidența. — De ce râzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
duc singură!“ „Du-te! Ia-ți și ceva de schimb, c-o să te uzi...“ „Ești vulgar...“ „Sunt eu!“ (marți) Oricum, cu A. nu te plictisești, nu te plictisești pentru că n-ai timp; e atentă să nu-ți lase timp de plictiseală. Știe, cu o artă a ei, Înnăscută, cum să umple golul dintre clipe, când se află În preajma unui bărbat. Acum, alunecă, se Împiedică, a căzut mototol În fața ta. Te apleci s-o ridici, s-o ajuți: „Ți-ai făcut rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mă preocupa dacă ar fi sau nu bolnavă (atunci, acest lucru - Îmbolnăvirea - nu Îl receptam decât ca pe o abstracțiune Îndepărtată), ci de ce nu vine acum, când simte (trebuie să simtă!) că eu o aștept, că nu am traversat toată plictiseala vacanței decât imaginându-mi cum va arăta ea În prima zi de Întâlnire, cum mă va privi și cum Îmi va vorbi. Margareta țăcăne ca o mitralieră, Îmi spune verzi și uscate, ce a citit, unde a fost, cu cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să renunț pentru câteva zile la jurnal, ca să nu se pară suspect, În timpul acestor zile, Fredy m-a informat asupra multor realități ale vieții necunoscute mie. Azi, special n-am făcut sport, dar Dinu a plecat din clasă, de frica plictiselii unei convorbiri cu mine. Își bate joc de tot ce simt pentru el, mă desconsideră și mă lovește cu biciul nemilos al indiferenței și al disprețului. Simt cum mă Înjosesc, prestigiul meu În clasă a dispărut, chiar și bădăranul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
se pare că nici nu mă aflu cu adevărat aici, ci că trăiesc plenar numai În aerul acela Încins, ce se agita turbionar În jurul lui E. când eram la liceul din Slatina. Doar această imagine mă scoate din apatie, din plictiseala gestului mecanic de a mă Îmbrățișa cu A. Dar nu mă plictisesc, fiindcă este de vină A.; ea este atât de firească În actul erotic cu mine, că o disculp de toate păcatele trecute, prezente și viitoare; carnea ei freamătă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
avataruri. La 21 de ani, sunt sătul să mai trăiesc, mă plictisesc de moarte. Acum Îl Înțeleg pe Alexandru cel Mare, care a vrut să moară tânăr, dar și pe Caligula, și pe Nero, care-au devenit cinici din aceeași plictiseală de a trăi. (dimineața) Nimic nu mă preocupă mai mult, deși mă prefac nepăsător, decât gândul că mă Întâlnesc pe stradă cu amanții ei; că ei mă privesc cu superioritate, cu acea formă de compasiune puțin distantă, puțin Înțelegătoare, puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Să știi că e absolut firesc să te folosești de girofar. De aia și este montat pe toate mașinile de poliție. De asemenea, e normal să folosești și sirenele când e necesar. Când Rhyme se plictisea, devenea iritat și iritant. Plictiseala era cel mai rău lucru care i se putea întâmpla. Sachs era însă invulnerabilă la acreala lui, mai ales acum când se găsea într-o dispoziție excelentă. - Ne-am ales cu niște ciudățenii pe cinste astăzi, Rhyme. Brusc, își aduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
modre prin mișcare, lumină, culoare, neprevăzut, zgomot. Inducerea în eroare este mai mult decât o tehnică de magie; este deopotrivă un aspect al vieții. Suntem cu toții atât de atrași de tot ce înseamnă strălucire și de tot ce nu înseamnă plictiseală, rutină, familii certărețe, ore fierbinți în mijlocul deșertului sau adolescenți batjocoritori care nu te lasă în pace doar pentru că ești slăbănog și retras și ai căror pumni sunt la fel de tari precum carapacele scorpionilor... „Strip” era refugiul său, alături de celelalte magazine de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
a unui obient într-altul luând în mod subtil obiectul inițial și punând un altul în locul lui; ca efect, audiența vede doar obiectul care se transformă. Și asta era și filosofia care stătea la baza reprezentației pentru Kara: să iei plictiseala, tristețea sau enervarea audienței și să pui în loc fericire, fascinație, seninătate - să-i transformi în oameni bucuroși în adâncul sufletului lor, fără a ține cont de efemeritatea acestei stări. E aproape să înceapă. Mai privi o dată prin cortină. Era surprinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
doar ca să îmi atragi atenția. - Nu, serios, chiar nu-i dăm de capăt. - Bine, bine, mormăi nemulțumit criminalistul, dă-mi detaliile. Cu toate acestea, comportamentul clevetitor al lui Lincoln Rhyme era o simplă dovadă pentru cât de mulțumit era că plictiseala va fi ținută la distanță cel puțin pentru câtăva vreme. Kara se afla în față la Smoke&Mirrors, văzând pentru prima dată lucruri pe care nu le observase în anul și jumătate în care lucrase acolo. O gaură în colțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
m-am încruntat ușor: știu că mă întrebam cum se descurcă biata creatură cu problemele fizice pe care probabil le întâmpina în fiecare etapă a zilei. —E vreo problemă? a întrebat ea cu jumătate de glas, pe același ton de plictiseală detestabilă pe care îl avusese mereu în voce. E greu de imaginat cum cineva ar putea să pară mai puțin preocupat dacă eu aveam într-adevăr o problemă. M-am gândit repede să îi spun că îmi căzuse piciorul sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
ar încerca să o amuze pe cealaltă, mai ales atunci când cuvintele în sine nu sunt apreciate sau înțelese. E așa de greu să fii măcar vag amuzant, dacă publicul privește în direcția opusă, cu o expresie de indiferență crasă și plictiseală. Eram îngrozitor de timid în copilărie, iar amintirea sentimentului sfâșietor că lumea așteaptă de la mine ceva ce eu nu pot face mă mai vizitează din când în când. Judy îmi zice mereu că sunt alt om când se află și alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
în viața reală, ca să zic așa, astfel că eram hotărât să fac și eu ce pot ca să schimb măcar norocul acestei creaturi nenorocite. De asemenea, mai eram conștient și că, de când începuse să mă intereseze, accesele de depresie sau de plictiseală, pe care le resimțisem din ce în ce mai des în ultimii ani, încetaseră cu totul. Ceva legat de fata asta mă fascina și mă scotea din mine într-atât de mult că observam cum mă preocupă problemele ei, în loc de ale mele. De fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
bănuit că e vorba de un împrumut. Totuși, era clar că nu o păcălisem pe fată nici o clipă cu pretențiile mele de a fi înțeles. —Canalul de cumpărături, a zis ea tern, privind la mine cu o un amestec de plictiseală și compasiune pe față. Totul se lumină dintr-odată. Desigur! am râs eu, canalul de cumpărături QVC. Da, da, așa e, soția și fiica mea mi-au arătat pe Sky. Fascinant. Ciudat cum îți creează dependență, zice soția mea. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
se irită unul pe celălalt. Obișnuiam să îi invidiez pe prietenii mei de la școală, când îmi povesteau cum părinții lor urlă și țipă și chiar aruncă lucruri - părea așa teatral și cumva italienesc, pe când la mine acasă era liniște și plictiseală. Câteodată inventam chestii despre cum se ceartă mama și tata, doar ca să îi fac să pară mai interesanți - ba chiar voiam să divorțeze, ca să pot fi trimisă de la unul la altul, așa ca Annabel. Obișnuia să primească niște cadouri uluitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
atât ne apropiem de o seară obișnuită, iar eu am fost ușurat să descopăr când am ajuns acasă seara că asta era dispoziția. Am folosit pauzele dintre discuții ca să mă adun și am păstrat o imagine de iritare ușoară și plictiseală, care se potrivea bine cu tentativa mea de a mima normalitatea. Am rezistat tentației de a mă duce mai repede la culcare, astfel încât să nu trezesc suspiciuni, dar am inventat o scuză la scurt timp după ce am încărcat mașina de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
cobor picioarele din pat pe bucata de mochetă uzată, gândul căpătase trăsăturile unui vis interesant, vag amuzant. Mă gândeam ușurat la viziunea pe care o avusesem ca fiind un soi de halucinație delicată, cel mai probabil provocată de oboseala și plictiseala din cadrul cazului pe care îl apărasem. Ușurarea mea nu dură mult. Când picioarele mi-au ajuns jos, am tresărit instinctiv și le-am privit, conștient într-o clipă că era ceva cu-adevărat în neregulă. Purtam o șosetă. Încercând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]