63,417 matches
-
fuseseră mutate, din cauza căldurii, afară pe trotuar, iar la urechile mele ajungeau râsete și discuții purtate cu glas ridicat, când nu erau acoperite de zgomotul numeroaselor trăsuri care goneau încoace și încolo, cu o viteză nemaipomenită. Totul dădea o impresie plină de viață, iar strada îmi amintea atât de mult de un bulevard parizian en miniature, încât m-am culcat, în acea seară, convins că ajunsesem totuși într-un oraș pe de-a-ntregul european. Prima mea plimbare, a doua zi de
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
diplomați și politicieni, oameni de știință și scriitori, nume precum Rosetti, Balș, Hasdeu, Gaster, Slavici și J. Negruzzi. Acesta din urmă scoase un manuscris din buzunar, începând a-l citi cu glas tare. E o mică piesă într-un act, plină de viață și scrisă sprinten, iar autorul are parte de suficiente aplauze; dar tot mai găsesc câte unii ceva de obiectat în privința evoluției personajelor, și se stârnește o dispută plină de vioiciune și haz, la care Maiorescu și fiica sa
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
cu glas tare. E o mică piesă într-un act, plină de viață și scrisă sprinten, iar autorul are parte de suficiente aplauze; dar tot mai găsesc câte unii ceva de obiectat în privința evoluției personajelor, și se stârnește o dispută plină de vioiciune și haz, la care Maiorescu și fiica sa Livia 4) participă cu înflăcărare. Aceasta din urmă, deși tânără, abia trecută de 20 de ani, e deosebit de cultivată, având, în plus, o gândire ageră, fină, pe care a moștenit
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
împotriva vederilor lui Blaga " descopeream cu entuziasm fenomenologia, aș fi numit acea comuniune în viziune cu magistrul meu de filosofia culturii, folosind cuvintele lui Husserl, drept o împărtășire "im unzeitlichen Reiche der Ideen" " în imperiul intemporal al ideilor. Dar istoria, plină de larmă și furie, bântuia în timp ce noi contemplam ideile. În curând, timpul reușea să tulbure, dacă nu chiar să spulbere acel imperiu intemporal al Ideii. Universitatea noastră din Cluj intra în 1948 într-o zonă a turbulențelor anunțând distrugerea sa
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
mirare că lucrarea lui Dan Cristea despre "scrisul autobiografic" nu a înregistrat, la apariția în românește, ecouri mai mari. Au fost unele recenzii, dar numai de simplă consemnare. Cartea răspundea totuși unor așteptări, cum spuneam, și încă mai mult: este plină de idei noi, de asocieri incitante, un eseu liber, ca viziune, dar și bine strunit, structurat, sub aspectul construcției intelectuale. Este de observat totodată că Versiune și subversiune aduce o schimbare de perspectivă în scrisul autorului. În cărțile lui anterioare
Eul care scrie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14569_a_15894]
-
de călătoria pe care avea de gînd să o facă și el, peste cîteva zile, la Fălticeni, acolo unde își petrecea vacanța de vară. Deodată, mi-a răsărit în cap o idee. M-am uitat la el cu o privire plină de candoare și l-am întrebat așa ca într-o doară: - Ce ar fi dacă v-ați schimba itinerariul călătoriei? - Adică ce înțelegi prin schimbarea itinerariului, pe care îl urmez de ani de zile? m-a întrebat uitîndu-se la mine
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
hotelul zidit în stil baroc, părea surpat. Măreția lui era vestejită de trecerea anilor, pe care edilii nu s-au străduit să o elimine. Un grup de muncitori se străduiau să înlocuiască plăcile deteriorate ale pavimentului largei terase, unde în plin sezon, pe vremuri, tineretul se zbenguia executînd primii pași ai modernului dans, numit charleston, melodia cîntată sub arcușul viorilor, dirijate de faimosul violonist Pongras. Spre clădirea stabilimentului îmbătrînit și el, grăbeau pașii statornicilor vilegiaturiști care făceau băi calde. Lovinescu părea
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
frumos îngrijite, pe mîna mea odihnită pe canapeaua de piele a trăsurii și rosti: - Îți amintești dictonul latin pe care l-ai învățat în primele clase de liceu?, mă întrebă, ca un profesor care cercetează o lecție într-o clasă plină de elevi. - Care anume?, m-am străduit să cotrobăiesc în amintirea trecutelor ceasuri ale școlii. - Nulla dies sine linea, a înviat maxima latină rostind-o în forță. Lovinescu o repetă în ideea de a mi-o fixa în memorie. - Îți
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
din Rilke ori din Nichita!" Dar el n-a mai zis nimic decît "Vai de capul și sîngele tău!" Pe cînd eu îi strigam cu tot ce aveam în mine "Influențează-mă, totuși, Îngere, te rog în genunchi, ridicol în plină epocă postmodernă, ai milă de mine, sînt foarte singur, influențează-mă, Îngere, oricît de puțin!" Dar el n-a mai zis, de departe, decît "Vai de tine, nenorocitule, Vai de capul și de sîngele tău"... Ce-o să facă Îngerul Ce-
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14649_a_15974]
-
lui „Ion-Ion"). De altfel, cazul celebrei Manda Y. (delicatețea autorului este transparentă pentru cei care au cunoscut-o!), foarte probabil autointitulată „prințesă", care servea interesele reperiste-reseriste la Paris - ocupă, în lucrarea d-lui Djuvara, cîteva pagini (69-72), am putea spune, pline de admonestări meritate privind trădările uneia care... „se trăgea din voievozi și din banul Mihalcea" (p. 71). Și adaugă: „dacă Manda ar fi fost fiica lui Ion-Ion, infamia nu ar fi spurcat-o decît pe ea..." (ibid.). Se cunoaște încă
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
de buna lui credință nu se îndoia nimeni. Chiar dacă nu-și uitase originea, domnea de peste patruzeci de ani. Îi biruise pe turci. Condițiile geografice ca și nenumăratele pronosticuri în legătură cu deznodămîntul măcelului, indicau propunerea lui drept cea mai înțeleaptă. Vocea teribilă plină de autoritate a bătrînului Petre Carp, îl susținu și ea pînă la capăt. Cu toate acestea, împotrivirea celorlalți și în primul rînd a lui Ioan I.C.Brătianu birui. Interesele naționale dictau altă atitudine. Nu era vorba nicidecum ca onoarea României
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
ochii și cizmele suple de lac. Ilie îi făcu bucătarului semn (vechile trucuri soldățești îi reveneau în minte de la sine - pe urmă așezat pe o stivă de bușteni de foc își goli încet gamela. Seara era caldă, năbușitoare. Cu burta plină își împinse capela pe ceafă și porni să facă ocolul cazărmii trăgînd din țigară. Pe lîngă garduri descoperi un ostaș cu capul gol, aplecat deasupra gamelei ca și cum ar fi borît în ea. Îi știi de frică, neamțului?" îl întrebă batjocoritor
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
sărind brusc în picioare și întrebîndu-l, exasperat: ce rost avea ca noi, acum, să pierdem atîta timp învățînd despre felul în care niște țărani inculți de la Dunăre au pronunțat frumoasa limbă latină, stîlcind-o iremediabil? În tăcerea stînjenită care se lăsase, plină totuși de o morbidă curiozitate, nimeni n-ar fi putut spune cu exactitate dacă era mai probabilă iritarea autoritară (impertinentul urma să fie invitat afară, pe un ton finalmente enervat) sau soluția glumei minimalizante (replica ironică și distructivă). Opțiunea profesorului
Cîteva amintiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/14657_a_15982]
-
a oprit șirul de cuvinte. Se oprise și curentul electric, Prigorița aprinsese o lumânare rămasă de la parastasul de patru ani al Flaviei, făcut cu o zi înainte, aici, chiar dacă ea, Flavia, fusese de fel din Apuseni, de pe Valea Drăganului. "în plină educație politică și cetățenească - mde, nu mai eram bandite, eram deținute - ni se proiectau câte patru-cinci jurnale de film dintr-o dată - Mandric și iar Mandric. Cazna - gardiana poreclită așa, nici nu-i mai știam numele adevărat, singura supraveghetoare în sala
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
Rodica Binder. Este probabil semnul unei nostalgii de intelectuală expatriată dar și al preocupării față de statutul culturii țării de origine în context european, obsesia reflectării de care suferim toți. Excepțional mi se pare interviul luat lui Allain Robbe-Grillet, un dialog plin de nerv (și de nervi) în care acest pontif al Noului Roman îi expune jurnalistei teorii incisive despre specia literară ca atare și rolul jurnalismului în câmpul literar: " Trei pătrimi din ceea ce se scrie în ziare sunt prostii. Jurnalismul nu
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
Carmen Firan Peștele lui Brâncuși Sîntem în 1930 & pește, pasăre și broască țestoasă au ocupat scena explicîndu-l pe Constantin lumii: am părăsit România ca o broască țestoasă cu un butoi apocrif în spate plin cu lucrări de student & am ajuns la Paris în noaptea cînd se mai ținea o mare petrecere la Picabia; am zburat ca o pasăre în noul secol al avioanelor și comerțului transatlantic; americanii voiau să înțeleagă zborul pentru care erau
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
cu 48 de ani, toate au început fie în 1946 fie în 1948. Ospiciul german Sf. Carol din Transilvania lîngă cimitirul zidit al Templierilor se leagă de patruzecișișase și patruzecișiopt. Miri a văzut o dată un coșciug uriaș intrînd pe poartă plin cu comorile Templierilor, inclusiv Sfîntul Graal. Biserica Romană la numărul 46 pe Shiftei Israel. Și de jur-împrejur Israel, o țară de copii alergînd pe străzi în timp ce minoritatea în vîrstă mănîncă dulciuri și dezbat problemele omenirii la cafea dar mai ales
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
copii alergînd pe străzi în timp ce minoritatea în vîrstă mănîncă dulciuri și dezbat problemele omenirii la cafea dar mai ales vorbesc despre evrei căci pentru evrei cel mai fascinant lucru din lume sînt evreii. Poți să-ți închipui o țară întreagă plină doar cu evrei?" întreabă Benny. La mine au ajuns doar literele, îi spun, literele evreiești Care au fost totdeauna pentru mine puțin cam misterioase și interzise Și ne amintim portocalele venite din Haifa în copilăria noastră din România globuri misterioase
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
Romantismul românesc (1952)3). Ele formează un tot organic, și nu au rămas fără ecouri în critica eminescologică ulterioară până la aceea de azi. Lucrarea Eminescu în critica și istoria literară română rămâne, de fapt, singura noastră sinteză dintr-un capitol plin și încheiat de eminescologie. Cele două părți ale studiului-curs, din anii universitari 1945/1946, respectiv 1946/1947, au meritul că iau în discuție, cu o mare doză de obiectivitate critică, cele două atitudini fundamentale în complexul receptării lui Eminescu, prima
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
la marginea ortodoxiei/ am văzut un cerșetor/ mîncînd lumînări/ aici la marginea imperiului habsburgic/ am văzut cum un țăran/ a răstignit pe gard/ mîinile victimei sale/ și capul decpitat/ i l-a expus/ într-o găleată/ de zinc/ aici/ în plină republică/ am văzut un om/ mîncat de viu/ de cîini/ aici la poalele kogaionului/ șezum și plînsum/ Fălci tipografiile cu gingii mecanice/ scuipă miniștrii de plumb/ miniștrii de celofan/ totul e de vînzare// au apărut bancnote cu o singură față
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
Vară în iarna Pe plajă încinsă privești că ereticul nori somnambuli de culoarea saramurei fierbinți marea subțire, ca firul lunatec al dogmei un "site" mângâiat în convulsii de mână divină o simplă butonare și ochiul de cristal așterne un munte plin cu zăpadă peste cearșafuri și mingi, castel mici de nisip sub șolzi albăstrui "ca calmă și cioplita-i moartea" gata, doar ai clipit, si e iarnă umbră șterge cearcănele bucuriei pe-obrajii încinși mai poți zgâria magice semne că pe-
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
putere neputința de a mai minți de a nu mai tăcea Și a zis Domnul către mine - ia o carte mare și scrie deasupra cu slove omenești Maher-Salal-Has-Baz (grabnic-prada-apropiat-jaf)" Purtător de coroană în podul cu cărți Puer Aeternus Salvat Zi plină Zi plină, redacție, montaj, aer condiționat care-ți excită amigdalele, nervii se dau în vileag vaz, gust, miros izbitor de mine însămi indecentă totală, muzica dată la maxim nimic nu ne-a rămas de făcut, accept și resping propria mea
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
de a mai minți de a nu mai tăcea Și a zis Domnul către mine - ia o carte mare și scrie deasupra cu slove omenești Maher-Salal-Has-Baz (grabnic-prada-apropiat-jaf)" Purtător de coroană în podul cu cărți Puer Aeternus Salvat Zi plină Zi plină, redacție, montaj, aer condiționat care-ți excită amigdalele, nervii se dau în vileag vaz, gust, miros izbitor de mine însămi indecentă totală, muzica dată la maxim nimic nu ne-a rămas de făcut, accept și resping propria mea vul-ne-ra-bi-li-tate gata
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
lui Cantemir, nu sînt mai puțin profitabile în perspectiva întregii istorii a literaturii române vechi și a spiritului ei care, în pofida rezistenței la lectură comună de tip "epic", dezvăluie multiple noutăți în condițiile unei analize bine fundamentata teoretic; între acestea, plină de interes mi se pare dezvăluirea unei componente "eroice" în strategiile politice practicate de Cantemir (ceea ce Gabriel Mihăilescu numește nașterea și dedublarea dioscurica a eroului, faptele de vitejie ale eroului "legător", respectiv biruința eroului), adică o functie nouă a modelului
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
schimbarea înfățișării lui, căci își tundea barba și pletele și avea aerul unui adolescent. Abia atunci observam sprâncenele lui oblice, ridicate spre tâmple, ochii sfredelitori, nasul subțire, buzele sinuoase peste dinții puternici, cu zâmbet tăios pentru unii, dar blând și plin de înțelegere pentru alții. În decembrie 1946, ne citise în biblioteca lui Ion Pillat Capul de zimbru care începea seria surprinzătoarelor sale povestiri, încheiată la 28 iulie 1958 cu Pescarul Amin pe care ne-a citit-o în casa mea
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]