2,405 matches
-
veritabilă, puteți să mă credeți sau nu, sunt gata să jur, dar vorbele și minciuna constau din gândul infernal (și prezent mereu) cum să-l prind pe om, cum să-l aduc în starea ca, vărsând în fața lui lacrimi de pocăință, să câștig ceva de la el. Zău că așa-i! Altuia nu i-aș spune - ar râde de mine și ar scuipa; dar dumneavoastră, prințe, judecați omenește. — Uite, exact același lucru mi l-a spus și el mai înainte! strigă prințul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
focuri? Cine l-a împins să se autodenunțe? De ce nu s-ar fi oprit, pur și simplu, la cifra șaizeci, păstrând secretul până la ultima suflare? De ce să nu fi renunțat pur și simplu la călugărie, trăind ca un sihastru în pocăință? De ce, la urma urmei, nu s-a făcut chiar el călugăr? Chiar aici e dezlegarea! Deci, exista ceva mai puternic decât rugurile și focurile și chiar decât deprinderea de douăzeci de ani! Deci exista o idee mai puternică decât toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să nu uităm de neputința noastră și de puterea care ne‑a ajutat”15. Mulți văd suferința ca pe o pedeapsă de care se servește Dumnezeu pentru a‑l Întoarce pe om la respectarea voinței divine, pentru a‑i trezi pocăința. „Nici ochilor nu li‑i de folos să rămână totdeauna nepedepsiți, ci câteodată și ei lăcri‑ mează și suferă, pentru ca să fie mai sănătoși. Tot așa și pentru suflet : nimic nu‑i mai primejdios ca o necontenită desfătare”16. Încercați de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
la el ! Vedeți ? El mergea la biserică și uite ce i s‑a Întâmplat !ă. Câtă obrăznicie ! Dumnezeu Îngăduie suferința celor nevi‑ novați pentru a da o nouă șansă celor nepocăiți, astfel ca ei să poată fi aduși pe calea pocăinței, văzând suferința celui nevinovat, și astfel să fie precum tâlharul cel bun care a fost răstignit pe cruce de‑a dreapta lui Hristos. Ce observăm la cei doi tâlhari Între care a fost răstignit Hristos ? Unul L‑a defăimat pe Hristos
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
coroană a creației, preot și rege al ei, „făcând sărbătoare cerească din Întoar‑ cerea celui ce se căiește”59. Mulțimea păcatelor și fărădele‑ gilor omului nu Întrece dragostea lui Dumnezeu pentru acesta, ci El are Îndelungă răbdare și așteaptă mult pocăința fie‑ căruia dintre oameni, Însă această certitudine nu trebuie să‑l Îndemne pe credincios la augmentarea păcătoșeniei, ci să‑i stimuleze curajul pocăinței. Chiar după ce noi, oamenii cădem În nenumărate greșeli și fărădelegi, ofensându‑L și jignindu‑L, Dumnezeu ne
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
gilor omului nu Întrece dragostea lui Dumnezeu pentru acesta, ci El are Îndelungă răbdare și așteaptă mult pocăința fie‑ căruia dintre oameni, Însă această certitudine nu trebuie să‑l Îndemne pe credincios la augmentarea păcătoșeniei, ci să‑i stimuleze curajul pocăinței. Chiar după ce noi, oamenii cădem În nenumărate greșeli și fărădelegi, ofensându‑L și jignindu‑L, Dumnezeu ne cheamă, ne așteaptă Îndemnându‑ne să venim spre El, ne cheamă așa de mult și cu o așa stăru‑ ință, de parcă nu noi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cerești, care vor veni ; 9. Stabilește o aducere aminte reciprocă Între Dumnezeu și cel care Îl iubește, suferind ; „orice suferință fără voie să te Învețe să‑ți aduci aminte de Dumnezeu ; În acest caz nu‑ți va lipsi prilejul spre pocăință”223 ; 10. Face pe om să se roage mai mult, Într‑un mod mai fer‑ vent, Înaintea lui Dumnezeu ; 11. Păzește și hrănește inima ; 12. Este pentru om dovada cea mai sigură că Dumnezeu Îl iubește, este partea pe care
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În goana după lucrurile urgente omul uită de fapt de cele fundamentale și cu adevărat folo‑ sitoare ale vieții lui, iar grijile lumești exterioare devin apă‑ sătoare și Înrobitoare și‑i răpesc timpul care ar trebui dedicat rugăciunii, meditației, lecturii, pocăinței etc. Omul secula‑ rizat, atunci când este atins de boli sau de oarece suferințe ori necazuri, devine debusolat, nu le Înțelege taina, noima sau rostul și modul cum le poate depăși sau cum poate urca, valorizânduăle, mai aproape de Dumnezeu. Creștinismul recunoaște
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
dragostea, iar pe cei imobilizați la pat, ei Înșiși Îi purtau pe umerii lor, căutând să le vindece toată neputința și durerea. Alături de tratamentul și Îngrijirea medicală, Sfinții Doctori fără de arginți recomandau bolnavilor să se nevoiască În rugăciune și În pocăință. Pe lângă consultațiile medicale, feluritele vindecări și izgoniri de duhuri necurate, ei răs‑ pândeau mai ales Învățătura lui Hristos și vegheau necon‑ tenit ca toți creștinii convertiți să calce drept, după cuvântul Evangheliei și să nu apostazieze. Această misiune le‑a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În alt doilea rând, o astfel de medicină trebuie să ajute pacienții să‑și experimenteze recuperarea din boală ca fiind emble‑ matică pentru restaurarea lor spirituală. Nu numai că Întâl‑ nirea persoanei cu boala slujește ca prilej pentru reflecție și pocăință, dar și pentru a reorienta prioritățile În viață ale bolnavului. Într‑un mod similar, succesul unei terapii medicale ar trebui să indice bolnavului că, dincolo de ceea ce s‑a realizat tehnologic, acel succes a fost susținut de mila divină, Încurajând astfel
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
trupului nu slăbește bolnavului tăria sufletului. „Stai la rugăciune În ceasul pătimirii tale, ca să se risipească mai degrabă amă‑ răciunea ta”293. Rugăciunea aduce celui ce se roagă ajutor harismatic. Prin rugăciune se purifică Întreaga noastră conștiință. Lacri‑ mile de pocăință și conștiința trează sunt roade ale rugă‑ ciunii, cel mai mare dar al rugăciunii fiind deplina transfor mare sau transfigurare a celui ce se roagă. Duhul omului ce se unește În rugăciune desăvârșită cu Duhul lui Dumnezeu, dobândește de la El
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
P.G. LVII, 225<footnote> , prin care au supărat pe Dumnezeu și pe aproapele lor, asemenea fiului pierdut, lui Zaheu vameșul sau tâlharului răstignit de-a dreapta Mântuitorului. Aceasta este întristarea despre care Sfântul Apostol Pavel scrie: „Întristarea, cea după Dumnezeu aduce pocăință spre măntuire, fără părere de rău; iar întristarea lumii aduce moarte” (II Cor. 7, 10). Despre această întristare vorbește și Sfântul Apostol Petru, arătând ca ea este cauza feluritelor ispite la care este supus cel credincios, spre lămurirea credinței lui
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cel mai înalt grad adevărata iubire din noi: iertarea. Această virtute o are tatăl celor doi frați. Pentru el nu contează câte păcate a săvârșit fiul, câți bani a cheltuit sau cu cine. Lucrul cel mai important este reîntoarcerea fiului, pocăința de care el a dat dovadă pentru a primi iertarea părintelui. Reîntoarcerea este sinonimă pentru un tată iubitor cu o renaștere. Fiul cel plecat, necopt, dornic de plăceri și căzut în desfrâu, a murit. În locul aceluia s-a întors , reînviat
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
un anume mod al identității creștine, învață să dobândească virtuțile morale pentru a se menține în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii, și își întărește sufletul pentru înțelegerea unei concepții superioare de viață. Valorificarea virtuților prezentate în textul Fericirilor (smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, dreptatea, statornicia în credință), conduce la progres în achizițiile de cunoștințe la religie și la modificări comportamentale dezirabile. Acestea au un rol important în formarea virtuților creștine și în consolidarea comportamentului moral-religios al elevului
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de roșcovele, care erau destinate porcilor. În această stare jalnică, cuprins de remușcări, își vine în fire. Își amintește de casa tatălui său și acest lucru îi aduce în suflet o rază de lumină. Fiul risipitor este acum gata de pocăință, de aceeptare a unui statut inferior, dar în casa sa, a tatălui său. Dorul întoarcerii acasă este însoțit de căință sinceră. El își formulează și o mărturisire din care se vede limpede cât de adânc își simțea păcatul și cât
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
La religie, în cadrul unităților de învățare Mântuitorul Iisus Hristos-Învățător și Mântuitor, și Trăirea învățăturii creștine, am urmărit pe lângă însușirea noilor cunoștințelor, aplicarea lor în viața personală, insistând asupra: modalităților de manifestare a dragostei față de aproapele, a practicării virtuților creștine (smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, dreptatea, statornicia în credință) și importanței adevăratei prietenii. Tematica abordată la orele de dirigenție a avut ca subiecte: Despre dreptate, adevăr, cinste, sinceritate; Colegialitatea și prietenia; Invidia și orgoliul înjosesc pe om; Cum ne
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
-a Unitatea de învățare: „Trăirea învățăturii creștine” Pentru a dezvolta capacitatea elevilor de a identifica virtuțile creștine menționate în Fericiri, în viața unor personalități biblice, profesorul va adresa elevilor întrebări ajutătoare: „Care sunt virtuțile prezentate în cele nouă Fericiri?” ...smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, statornicia în credință; „Cine este modelul suprem de smerenie?” - Mântuitorul Iisus Hristos „care S-a făcut Om pentru mântuirea noastră”; „Care din personajele cunoscute de voi la religie manifestă pocăință?” - fiul risipitor din pilda
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cele nouă Fericiri?” ...smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, statornicia în credință; „Cine este modelul suprem de smerenie?” - Mântuitorul Iisus Hristos „care S-a făcut Om pentru mântuirea noastră”; „Care din personajele cunoscute de voi la religie manifestă pocăință?” - fiul risipitor din pilda cu același nume, tâlharul de pe cruce; „ Ce modele biblice de milostenie cunoașteți?” - samarineanul milostiv din pilda cu același nume; Mântuitorul Iisus Hristos, care fiind pe cruce, se ruga „Părinte, iartă-le lor că nu știu ce fac”. În
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
conținut religios moral. Un exemplu de rugăciune este Mântuitorul nostru Iisus Hristos, care s-a rugat de nenumărate ori, atât pentru sine cât și pentru ceilalți. Tot El ne-a dat exemple de rugăciune stăruitoare (femeia canaaneancă), de rugăciune de pocăință (a vameșului din pildă), dar, și de rugăciuni care s-au transformat în păcat (rugăciunea fariseului - Luca 18, 11-12). Studiul de caz este metoda de cunoaștere a realității religioase care constă în analiza unui caz real, fiind suport al cunoașterii
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
al XV‑lea, începe activitatea artistică a lui Di‑ onisi. În acea epocă, culoarea era modul principal de a exprima emoțiile spi‑ rituale care creau emoții plăcute, vesele și radioase, chiar sonore. În alb se vedea luminozitatea, în negru renunțarea, pocăința, în roșu focul, în galben aurul, în verde tinerețea. Fondul icoanei era fie de aur strălucitor, fie galben imitând aurul. Artiștii urmăreau culoarea dominantă, iar celelalte culori dă‑ deau diverse intonații și completări. În anul 1453, otomanii au cucerit Constantinopolul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
schismatic", Vulcănescu vorbește despre "nulitatea de fapt și de drept a deciziei sinodale pentru Biserica lui Hristos"; de "căderea din treaptă a semnatarilor ei, adică de lipsirea ajutorului Sfântului Duh fără de care nu pot să desfacă nimic, până la o desăvârșită pocăință", precum și de faptul că "nici un episcop, preot, diacon sau simplu credincios nu este ținut să se supună hotărârii sinodale, ba dimpotrivă, este dator să serbeze Paștile la 5 mai, potrivit vecinicei rânduieli a Bisericii Universale, sub pedeapsa mâniei dumnezeiești, nu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
consideră păcatul ca fiind congenital firii umane, catolicismul crede în virtutea regeneratoare a omului, născută în sufletul său din lucrarea mântuitoare a Harului Dumnezeiesc, a Sfântului Duh "care alungă păcatul din această vatră, născând astfel omul nou, duhovnicesc, prin botez, prin pocăință și prin celelalte Taine ale Bisericii"14. Luther pune accent pe credință, și nu pe faptele bune în vederea mântuirii; credința în mila lui Dumnezeu peste toate păcatele (Sola fide). Faptele bune reprezintă rodul credinței, nicidecum principiul ei. Din contră, catolicismul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ai Bisericii, a Adevărului Revelat, considera că timpul acestor poziții sau atitudini nu a trecut pentru simplul motiv că toți cei care s-au rupt de trupul Bisericii nu s-au întors din rătăcirea lor și nu au recunoscut cu pocăință, asemenea fiului risipitor, greșeala lor pentru a se îndrepta și a reintra în firescul lucrurilor. Prin urmare, acest firesc al lucrurilor ținea de o bună rânduială care nu se putea regăsi decât în Biserică, acolo unde comunitatea creștină mărturisește adevărul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
episcopii care, de acum înainte, vor apărea ca urmași ai Apostolilor. Există și alte slujiri, considerate ca inferioare, ce variază în funcție de Biserici și de anumite perioade. La început numai episcopul prezidează Euharistia, predică, botează, îi reconciliază pe cei care fac pocăință. Clerul și poporul intervin în diferite feluri în alegerea slujitorilor Bisericii. Ritul esențial al hirotonirii este impunerea mâinilor. Episcopii își impun mâinile pentru sfințirea unui alt episcop. Sinoadele ecumenice nu s-au mulțumit numai să promulge definiții dogmatice, ele fiind
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
tragedia elizabetană), de Theodore Spencer, prezintă, în partea introductivă, concepția medievală despre moarte în contrast cu concepțiile Renașterii. *17 Să dăm numai un exemplu : în evul mediu, omul se temea cel mai mult de moartea subită, deoarece ea împiedica pregătirea sufletească și pocăința, în timp ce Montaigne începe să considere că moartea rapidă este cea mai bună. El a pierdut credința creștină că moartea este țelul spre care tinde viața. H. N. Fairchild a studiat tendințele religioase în poezia engleză din secolele al XVIII4ea și al
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]