2,904 matches
-
geografică, cea mai mare parte a dealurilor și podișurilor (74 %) se află la exteriorul arcului carpatic, pe când la interior se găsesc doar Dealurile Transilvaniei. Cele din exterior alcătuiesc, în cadrul edificiului reliefului României, o treaptă între munți și câmpie. Dealurile și podișurile cuprind cea mai mare parte a intervalului hipsometric de 200 - 800 metri. În unele regiuni, ele coboară sub aceste valori (Dobrogea, Dealurile de Vest, sudul Podișului Moldovei) sau le depășesc (Subcarpații). Circa 73 % din spațiul deluros și de podiș se
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
exterior alcătuiesc, în cadrul edificiului reliefului României, o treaptă între munți și câmpie. Dealurile și podișurile cuprind cea mai mare parte a intervalului hipsometric de 200 - 800 metri. În unele regiuni, ele coboară sub aceste valori (Dobrogea, Dealurile de Vest, sudul Podișului Moldovei) sau le depășesc (Subcarpații). Circa 73 % din spațiul deluros și de podiș se încadrează în intervalul de 200 - 500 m, 23 % celui cu înălțimi de 500 - 800 m și numai 4 % valorilor extreme (predomină cele sub 200 m). Prin
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
și podișurile cuprind cea mai mare parte a intervalului hipsometric de 200 - 800 metri. În unele regiuni, ele coboară sub aceste valori (Dobrogea, Dealurile de Vest, sudul Podișului Moldovei) sau le depășesc (Subcarpații). Circa 73 % din spațiul deluros și de podiș se încadrează în intervalul de 200 - 500 m, 23 % celui cu înălțimi de 500 - 800 m și numai 4 % valorilor extreme (predomină cele sub 200 m). Prin altitudine, dar și prin caracteristicile geografice ale peisajului, podișurile din România se înscriu
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
spațiul deluros și de podiș se încadrează în intervalul de 200 - 500 m, 23 % celui cu înălțimi de 500 - 800 m și numai 4 % valorilor extreme (predomină cele sub 200 m). Prin altitudine, dar și prin caracteristicile geografice ale peisajului, podișurile din România se înscriu fie în treapta câmpiilor (podișurile din Dobrogea Centrală și de Sud; Podișul Jijiei; sudul Podișului Getic) în care sunt elemente similare cu acestea (fragmentare, morfologie, climat, soluri, vegetație, economie, tipuri de așezări etc.), fie în treapta
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
de 200 - 500 m, 23 % celui cu înălțimi de 500 - 800 m și numai 4 % valorilor extreme (predomină cele sub 200 m). Prin altitudine, dar și prin caracteristicile geografice ale peisajului, podișurile din România se înscriu fie în treapta câmpiilor (podișurile din Dobrogea Centrală și de Sud; Podișul Jijiei; sudul Podișului Getic) în care sunt elemente similare cu acestea (fragmentare, morfologie, climat, soluri, vegetație, economie, tipuri de așezări etc.), fie în treapta dealurilor (Podișul Sucevei, Podișul Bârladului, nord-vestul Podișului Dobrogei). O
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
înălțimi de 500 - 800 m și numai 4 % valorilor extreme (predomină cele sub 200 m). Prin altitudine, dar și prin caracteristicile geografice ale peisajului, podișurile din România se înscriu fie în treapta câmpiilor (podișurile din Dobrogea Centrală și de Sud; Podișul Jijiei; sudul Podișului Getic) în care sunt elemente similare cu acestea (fragmentare, morfologie, climat, soluri, vegetație, economie, tipuri de așezări etc.), fie în treapta dealurilor (Podișul Sucevei, Podișul Bârladului, nord-vestul Podișului Dobrogei). O situație aparte o reprezintă Podișul Mehedinți unde
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
800 m și numai 4 % valorilor extreme (predomină cele sub 200 m). Prin altitudine, dar și prin caracteristicile geografice ale peisajului, podișurile din România se înscriu fie în treapta câmpiilor (podișurile din Dobrogea Centrală și de Sud; Podișul Jijiei; sudul Podișului Getic) în care sunt elemente similare cu acestea (fragmentare, morfologie, climat, soluri, vegetație, economie, tipuri de așezări etc.), fie în treapta dealurilor (Podișul Sucevei, Podișul Bârladului, nord-vestul Podișului Dobrogei). O situație aparte o reprezintă Podișul Mehedinți unde peisajul se apropie
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
România se înscriu fie în treapta câmpiilor (podișurile din Dobrogea Centrală și de Sud; Podișul Jijiei; sudul Podișului Getic) în care sunt elemente similare cu acestea (fragmentare, morfologie, climat, soluri, vegetație, economie, tipuri de așezări etc.), fie în treapta dealurilor (Podișul Sucevei, Podișul Bârladului, nord-vestul Podișului Dobrogei). O situație aparte o reprezintă Podișul Mehedinți unde peisajul se apropie de acela al munților joși din Banat. El constituie un podiș carpatic jos. Relieful de ansamblu și microrelieful este diferit de la o regiune
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
înscriu fie în treapta câmpiilor (podișurile din Dobrogea Centrală și de Sud; Podișul Jijiei; sudul Podișului Getic) în care sunt elemente similare cu acestea (fragmentare, morfologie, climat, soluri, vegetație, economie, tipuri de așezări etc.), fie în treapta dealurilor (Podișul Sucevei, Podișul Bârladului, nord-vestul Podișului Dobrogei). O situație aparte o reprezintă Podișul Mehedinți unde peisajul se apropie de acela al munților joși din Banat. El constituie un podiș carpatic jos. Relieful de ansamblu și microrelieful este diferit de la o regiune la alta
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
treapta câmpiilor (podișurile din Dobrogea Centrală și de Sud; Podișul Jijiei; sudul Podișului Getic) în care sunt elemente similare cu acestea (fragmentare, morfologie, climat, soluri, vegetație, economie, tipuri de așezări etc.), fie în treapta dealurilor (Podișul Sucevei, Podișul Bârladului, nord-vestul Podișului Dobrogei). O situație aparte o reprezintă Podișul Mehedinți unde peisajul se apropie de acela al munților joși din Banat. El constituie un podiș carpatic jos. Relieful de ansamblu și microrelieful este diferit de la o regiune la alta. Astfel, sunt prezente
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
de Sud; Podișul Jijiei; sudul Podișului Getic) în care sunt elemente similare cu acestea (fragmentare, morfologie, climat, soluri, vegetație, economie, tipuri de așezări etc.), fie în treapta dealurilor (Podișul Sucevei, Podișul Bârladului, nord-vestul Podișului Dobrogei). O situație aparte o reprezintă Podișul Mehedinți unde peisajul se apropie de acela al munților joși din Banat. El constituie un podiș carpatic jos. Relieful de ansamblu și microrelieful este diferit de la o regiune la alta. Astfel, sunt prezente culmi deluroase prelungi, uneori conforme cu structura
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
climat, soluri, vegetație, economie, tipuri de așezări etc.), fie în treapta dealurilor (Podișul Sucevei, Podișul Bârladului, nord-vestul Podișului Dobrogei). O situație aparte o reprezintă Podișul Mehedinți unde peisajul se apropie de acela al munților joși din Banat. El constituie un podiș carpatic jos. Relieful de ansamblu și microrelieful este diferit de la o regiune la alta. Astfel, sunt prezente culmi deluroase prelungi, uneori conforme cu structura (ex. Muscelele Năsăudului), culmi de confluență de tipul gruiurilor/dealurilor (în Podișul Getic), dealuri de tip
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
Banat. El constituie un podiș carpatic jos. Relieful de ansamblu și microrelieful este diferit de la o regiune la alta. Astfel, sunt prezente culmi deluroase prelungi, uneori conforme cu structura (ex. Muscelele Năsăudului), culmi de confluență de tipul gruiurilor/dealurilor (în Podișul Getic), dealuri de tip bloc/horst cristalin (în Dealurile de Vest), dealuri scunde, domoale (ex. Câmpia Moldovei), suprafețe interfluviale, aproape cvasiorizontale cu mici forme negative de tipul crovurilor (în Podișul Dobrogei de Sud), munți joși, tociți, înconjurați de propriile dezagregate
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
Muscelele Năsăudului), culmi de confluență de tipul gruiurilor/dealurilor (în Podișul Getic), dealuri de tip bloc/horst cristalin (în Dealurile de Vest), dealuri scunde, domoale (ex. Câmpia Moldovei), suprafețe interfluviale, aproape cvasiorizontale cu mici forme negative de tipul crovurilor (în Podișul Dobrogei de Sud), munți joși, tociți, înconjurați de propriile dezagregate/pedimente (în Masivul Dobrogei de Nord), depresiuni tectonice de tip golf (în Dealurile de Vest), depresiuni de contact (în Depresiunea colinara a Transilvaniei, Podișul Moldovei), depresiuni endoreice (pe calcare în
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
forme negative de tipul crovurilor (în Podișul Dobrogei de Sud), munți joși, tociți, înconjurați de propriile dezagregate/pedimente (în Masivul Dobrogei de Nord), depresiuni tectonice de tip golf (în Dealurile de Vest), depresiuni de contact (în Depresiunea colinara a Transilvaniei, Podișul Moldovei), depresiuni endoreice (pe calcare în Podișul Mehedinți; pe loess în Podișul Dobrogei de Sud). Importante, în peisajul actual, sunt terasele care au fost utilizate ca suport al sitului așezărilor umane și al căilor de comunicație. Depresiunea colinară a Transilvaniei
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
Dobrogei de Sud), munți joși, tociți, înconjurați de propriile dezagregate/pedimente (în Masivul Dobrogei de Nord), depresiuni tectonice de tip golf (în Dealurile de Vest), depresiuni de contact (în Depresiunea colinara a Transilvaniei, Podișul Moldovei), depresiuni endoreice (pe calcare în Podișul Mehedinți; pe loess în Podișul Dobrogei de Sud). Importante, în peisajul actual, sunt terasele care au fost utilizate ca suport al sitului așezărilor umane și al căilor de comunicație. Depresiunea colinară a Transilvaniei prezintă un fundament carpatic puternic faliat și
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
tociți, înconjurați de propriile dezagregate/pedimente (în Masivul Dobrogei de Nord), depresiuni tectonice de tip golf (în Dealurile de Vest), depresiuni de contact (în Depresiunea colinara a Transilvaniei, Podișul Moldovei), depresiuni endoreice (pe calcare în Podișul Mehedinți; pe loess în Podișul Dobrogei de Sud). Importante, în peisajul actual, sunt terasele care au fost utilizate ca suport al sitului așezărilor umane și al căilor de comunicație. Depresiunea colinară a Transilvaniei prezintă un fundament carpatic puternic faliat și scufundat, ale cărui compartimente se
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
variază între 2000 și 6000 m. La suprafață se suprapune o cuvertură de roci sedimentare, formată din argile, marne, nisipuri, gresii, conglomerate. Structura geologică a depresiunii conține cute diapire, domuri și straturi monoclinare, pe ultimile dintre ele dezvoltându-se cueste. Podișul Dobrogei, cea mai complexă arie geologică și geomorfologică a României, este o unitate de orogen în partea nordică și o unitate de platformă în partea sudică. Succesiunea orogenezelor a contribuit, încă din paleozoic, la definitivarea unităților acestui podiș, astfel: orogeneaza
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
-se cueste. Podișul Dobrogei, cea mai complexă arie geologică și geomorfologică a României, este o unitate de orogen în partea nordică și o unitate de platformă în partea sudică. Succesiunea orogenezelor a contribuit, încă din paleozoic, la definitivarea unităților acestui podiș, astfel: orogeneaza baikaliană este cea care a dus la individualizarea unității formate din sișturi verzi, adică Podișul Casimcei, în timp ce orogeneza hercinică a ridicat Munții Măcinului, cunoscuți pentru diversitatea formelor apărute pe granituri. Această unitate morfologică cuprinsă între Valea Dunării, Marea Neagră
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
orogen în partea nordică și o unitate de platformă în partea sudică. Succesiunea orogenezelor a contribuit, încă din paleozoic, la definitivarea unităților acestui podiș, astfel: orogeneaza baikaliană este cea care a dus la individualizarea unității formate din sișturi verzi, adică Podișul Casimcei, în timp ce orogeneza hercinică a ridicat Munții Măcinului, cunoscuți pentru diversitatea formelor apărute pe granituri. Această unitate morfologică cuprinsă între Valea Dunării, Marea Neagră și granița cu Bulgaria este alcătuită din următoarele zone de relief: Câmpiile României înconjoară în semicerc teritoriul
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
predomină văile larg deschise cu lunci și terase (joase) bine dezvoltate, unde râurile meandrează sau se despletesc puternic. Uneori, luncile și terasele joase se continuă și în regiunile vecine, au aceeași funcționalitate ca și câmpia și sunt incluse dealurilor sau podișurilor (depresiunile de tip golf din Câmpia de Vest), datorită caracteristicilor locale (sunt înconjurate de dealuri). Activitățile socio-economice sunt intense, cu numeroase orașe mari (plus capitala), cu o industrie specifică resurselor de sol și subsol. Aceste unități morfologice constituie cele mai
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
cel mai tânăr relief. Poziția României între cratonul Panonic, cel Getic și cel Scitic determină structura sa geologică articulată în jurul lanțului Carpatic, parte din orogeneza alpină. Punctul unde cele trei cratoane se întâlnesc este țara Vrancei, epicentrul multor cutremure. În timp ce podișul ardelean este ridicat deaspura câmpiilor apuseană și dunăreană, la răsărit podișul moldovean este crestat de eroziunea hidrografică, din cauza coborârii nivelului de bază în decursul perioadei messiniene, când Mediterana și bazinul Pontic se goliseră de ape. În Neozoic sedimente mai recente
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
și cel Scitic determină structura sa geologică articulată în jurul lanțului Carpatic, parte din orogeneza alpină. Punctul unde cele trei cratoane se întâlnesc este țara Vrancei, epicentrul multor cutremure. În timp ce podișul ardelean este ridicat deaspura câmpiilor apuseană și dunăreană, la răsărit podișul moldovean este crestat de eroziunea hidrografică, din cauza coborârii nivelului de bază în decursul perioadei messiniene, când Mediterana și bazinul Pontic se goliseră de ape. În Neozoic sedimente mai recente, fluviatile, continentale și eoliene, au acoperit podișurile și câmpiile, fiind la
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
și dunăreană, la răsărit podișul moldovean este crestat de eroziunea hidrografică, din cauza coborârii nivelului de bază în decursul perioadei messiniene, când Mediterana și bazinul Pontic se goliseră de ape. În Neozoic sedimente mai recente, fluviatile, continentale și eoliene, au acoperit podișurile și câmpiile, fiind la rândul lor erodate de topirea postglaciară de acum 12-9000 de ani. Printre aceste sedimente, loess-ul. Rocele cele mai vârstnice, din orogeneza hercinică de vârstă paleozoică, apar în Munții Măcinului. Prin poziția geografică, România, se încadrează
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
-V) acoperă aproape ¾ din suprafața țării, câmpia reducându-se la un culoar subalpin(care însoțește Dunărea), la Burgenland(unde se află altitudinea minimă a țării, de 115 m) și o parte din Câmpia Panonică. Prealpii se prezintă sub forma unor podișuri sau munți mai joși, desi unele vârfuri se apropie de 3000 m înălțime(vârful Dachstein-2996 m). Alpii Orientali(sau Alpii Austrieci) sunt masivi, înalți, prezintă ghețari și cuprind două grupe: Hohe Tauern(Tauern înalți) în vest, cu altitudinea maximă în
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]