3,259 matches
-
curentului de la «Convorbiri critice»”. Un discipol care aprecia „sistemul estetic profund” al maestrului, dar îl considera, în același timp, complex și original, greu de aplicat de altcineva, el însuși neînțelegând să-l „împrumute” cu totul. Precum mărturisește într-un articol polemic, „îi repugnă subtilitatea scolastică ce despică firul în patru”, „afectatul cult al adevărului” sau „ortodoxia estetică pedantă”. Într-adevăr, chiar în lucrarea de seminar cu care debutează și care deschide volumul Cronici literare sunt demontate numai anumite elemente ale structurii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
taie ungurii toți” Instruit cum se cuvine asupra oricărui fel de conținut, cenzorul nu putea trece cu vederea manifestările de naționalism cu toate că, după cum se știe, În anii ’80 ai secolului trecut, Ceaușescu a aprobat cu mare entuziasm publicarea unor articole polemice În revistele de specialitate dar și În presa cotidiană, ca răspuns la tendințele ultranaționaliste și șovine ale Ungariei. Dar, la vremea când Ion Andrei făcuse această sinteză din care spicuim noi, Încă se mai punea problema internaționalismului și solidarității socialiste
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
folosirii capacității de raționare și, de accea, lipsite de virtute. Ea nu utilizează termenul „roluri de gen construite”, dar se opune ideii conservatoare potrivit căreia aceste roluri sunt naturale. Femeile sunt emoționalexe "„emoțional" fiindcă asta învață să fie. Un subiect polemic important în A Vindication îl reprezintă conținutul lucrării lui Jean-Jacques Rousseau,xe "„Rousseau,Jean-Jaques" Émile sau Despre educație. În contextul acesteia, Rousseauxe "„Rousseau,Jean-Jaques" este consecvent cu ideea egalității oamenilor de la naștere, dar când este vorba despre aspectele de tip
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
filozofică", nefăcând o distincție clară între credință și încredere de fond. Alții, dimpotrivă, s-au pripit să interpreteze încrederea de fond ca "încredere originară", dându-i o semnificație teologico-mistică (ca de exemplu psihiatrul elvețian Balthasar Staehlin), uneori chiar în cheie polemică antiliberală. Din dorința de a fi cât mai clar, încă din timpul studiilor am considerat importantă distincția între încrederea de fond și credință în sensul credinței religioase sau a celei în Dumnezeu. Nu voiam să interpretez oamenii dintr-o perspectivă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cauză a rupturii anumitor căsătorii sau raporturi umane. Când se declanșează această capcană? Tocmai în momentul în care autorealizarea se separă de responsabilitatea față de noi înșine, de ceilalți și de lume în general. Nu mă gândesc doar la acei politicieni polemici, la managerii lacomi de bani și la sindicaliștii lacomi de putere, la oamenii de știință în căutarea celebrității și la medicii fără scrupule, la religioșii ipocriți. Mă gândesc la cotidian și la o interpretare egoistă a propriei autorealizări, care se
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
făcut doar dușmani. Sau indiferenți. Și eu am un brăduț de Crăciun, dar esențialul: o rămurică, deasupra mesei la care am scris astea. Și totuși, Îmi cer scuze pentru a fi tulburat aceste zile de sărbătoare cu gândurile mele, poate polemice... “Radiosfera”, 23 decembrie 1996, ora 9,33 111. La anu’ și la mulți ani! Sub privirea Îngăduitoare ori, cine știe, Înțelegătoare a bradului pe care, cu toată pledoaria mea de deunăzi, desigur tot l’am adus În casă - e greu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
română actuală; în numărul 1/1999, o convorbire a lui Mihai Șora cu Marin Mincu despre Eugen Ionescu și un text al directorului P. despre Ionescu, insistând pe dimensiunea universală, dar și pe cea locală („spiritul creativ muntean”, inovativ și polemic); în numărul 1/2000, studiul lui Marin Mincu despre Tudor Arghezi și „tentativa dramatică de constituire a eului poetic”, aspirație prin care poezia acestuia marchează un moment esențial în evoluția spre modernitate a liricii românești. Alte numere găzduiesc dezbateri pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288685_a_290014]
-
cele mai multe, estetice și istorice, totuși conferențiarii nu scăpau nici o ocazie de a adresa răutăți stărei politice de atunci de la Iași"17. Cu alte cuvinte, caracterul publicistic al conferințelor se accentuează până acolo încât prelectorii preiau, poate involuntar, subiectivitățile și nuanțele polemice ale propriilor articole de revistă. 4. Prelecțiunea ca "literatură vorbită" Pe un raționament precum anteriorul, prelecțiunile pot fi înțelese din perspectiva unei "literaturi vorbite". Sintagma îi aparține lui George Panu și dă socoteală, în fapt, despre aceeași nevoie de a
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
ale naratologiei, de unde preia o seamă de „concepte operaționale”. Cu sau fără ele, dar mânuind o cheie de lectură cât mai puțin uzitată, eventual nefolosită încă, criticul se angajează de predilecție în explorări cu un grad ridicat de dificultate. Ușor polemice, disociative atât cât să limpezească un context, tâlcuirile lui evită abordarea de tip impresionist, se feresc de cochetăriile criticii infidele. Atent la iradierile peisajului social și spiritual, lărgind câteodată excesiv câmpul de referință, cercetătorul, în febrilă vânătoare de esențe, își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
loc se află „cercetarea istorică, cercetarea filosofica, popularizarea rezultatelor cercetării științifice”, după cum ilustrează articolele semnate de Serafim Duicu (Perenitatea spiritului luminist, Academia Română - 125. Contribuția transilvănenilor, Eminescu și mutațiile poeziei românești, Nicolae Iorga, critic și istoric literar, Școala Ardeleana și spiritul polemic), Mircea Popa ( Primul reflex shaskespearean din literatura noastră, Eminescu - întruchipare a ființei naționale), Silvia Urdea (Din memoria culturală a Transilvaniei), Ion Buzași (Andrei Mureșanu și Școala Ardeleana și Principatele Române), Florea Firan (Ioan Inocențiu Micu-Klein și istoria manuscrisului „Ilustrium poetarum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289562_a_290891]
-
viața „cu ideile cele mai burgheze și cu spaima de revoluție” (G. Călinescu). Publicist abundent, ubicuu în presa socialistă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, N. s-a impus în primul rând prin prestația de la „Contemporanul”. Aici își valorizează pornirea polemică în mai multe campanii, în care temeritatea inițială se metamorfozează aproape reflex în agresivitate și exces, în rigiditate ideologică. Declarându-se adept al darwinismului și al ateismului, el receptează de fapt ideile mai noi printr-o grilă pozitivistă, frecvent empirică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288346_a_289675]
-
ales prin cel al lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale și Ioan Slavici durabilitatea acestei epoci, atât în ceea ce privește literatura cât și existența unei limbi naționale consolidate și moderne. Sunt cunoscute textele sale de critică literară, de limbă sau polemice renumite în volumele de Critice: „Despre scrierea limbii române‖ ă1866); „O cercetare critică asupra poeziei noastre de la 1867-; „Limba română în jurnalele din Austria ă1868); „Asupra poeziei noastre populare-ă1868); „Beția de cuvinte-ă1873); „Poeți și critici-ă1886); „Oratori, retori și limbuți-ă1902), etc.
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
fonetice, îmbogățirea vocabularului cu neologisme și integrarea culturii românești în cultura universală. În anul 1867 societatea scoate și revista „Convorbiri literare-, o tipografie și o librărie. Cele trei perioade ale societății Junimea au fost: I. 1863-1874 are un pronunțat caracter polemic și se manifestă în trei direcții: limbă, literatură și cultură. Deviza lor era: „Intră cine vrea, iese cine poate-. II. 1874-1885 ședințele se țineau o săptămână la București și una la Iași în casa lui Vasile Pogor. Echilibrul se schimbă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ținut să fie prezent și tânărul de douăzeci de ani. La puțin timp după aceea, N. Iorga își începe lunga și prodigioasa carieră în ale scrisului, propunându-și să atragă atenția asupra sa, prin cel puțin două atitudini cu tentă polemică: întâi, abordarea zonelor plutind în incertitudine ale literaturii vremii, în care se simțea nevoia unor reașezări, a unor sistematizări, după severa revizuire junimistă, temperată între timp, iar Creangă reprezenta un asemenea subiect suspendat, amânat, ținut în rezervă, poate și pentru că
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Junimii și ale autoritarei sale reviste în statornicirea limbii române culte, echivalent "bunului simț în literatură"). Ca amplitudine, studiul dedicat special lui Creangă, marcând debutul râvnit în "Convorbiri literare", poate fi considerat cel mai elaborat, mai ambițios, dar și mai polemic al perioadei începuturilor, fiind totodată întâia analiză asupra operei viitorului mare clasic român. N. Iorga propune câteva demersuri importante, toate de noutate în epocă, și anume: să-l scoată pe Creangă din sfera minoră a anecdotiștilor, pe seama cărora se amuzau
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Bisericii Ortodoxe Române, București, 1999. footnote>. Acesta nu a preluat mecanic epektasis-ul Sfântului Grigorie de Nyssa, ci i-a explorat implicațiile și a prelucrat conceptul în îndelungatul proces al articulării propriei doctrine teologice. El a abordat tema din perspective diferite: polemice, filosofice, ascetice și mistice, toate meritând o atentă cercetare. Analizarea atentă de către Sfântul Maxim a noțiunii de progres perpetuu a Sfântului Grigorie poate fi identificată în răspunsul său la trei probleme integrale ale doctrinei origeniste: ipoteza sațietății, definiția mutabilității creaturii
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
marea Lui dragoste, se face tuturor toate, potrivit măsurii virtuții practice a fiecăruia”. Astfel, Dumnezeu este, ca să spunem așa, diferențiat după diferențierile umane, care își primesc, în felul acesta, locul potrivit și adevăratul lor sens. Întorcându-ne la aspectul distinct polemic, menționăm că Sfântul Maxim are o presupunere în argumentul său împotriva ideii origeniste de, în afara principiului infinității divine și al insațiabilității sufletului, și anume, că nu există nimic în text care să sugereze că sufletele, odată ancorate în Bine, nu
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
urzit în Bosnia-Herțegovina pentru suprimarea arhiducelui Franz Ferdinand care, în urma acestei descoperiri făcute de poliție, hotărîse să nu mai conducă marile manevre. La mai puțin de 48 de ore după aceea, Korrespondenz Buro publica, la rîndul său, pe un ton polemic semnificativ, un comunicat al cancelariei militare a arhiducelui, semnat de șeful acesteia, colonelul Brosch, prin care se dezmințea știrea că Franz Ferdinand ar fi renunțat să mai conducă manevrele din Bosnia și, în fine, precizînd că arhiducele moștenitor era foarte
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
învățătură și cultură pentru toți, „legi drepte și moralicești”, un teatru în limba română. Dialogul e purtat cu vervă, autorul dovedind un dar deosebit de a contura, prin replici spirituale, dar și triviale uneori, tipuri pitorești și mentalități caracteristice epocii. Vigoarea polemică a primelor prefețe a scăzut însă repede. Cele mai multe conțin, pe lângă mărturii autobiografice, obișnuitele îndemnuri și precepte de morală tradițională. Traduceri: [P. Blanchard], Cele dintâi cunoștințe, pref. trad., București, 1828; Marmontel, Aneta și Luben, pref. trad., București, 1829; [Voltaire, Marmontel], în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
n. Mincu) și al lui Dumitru Simionescu-Râmniceanu. Profilul mamei lui S.-R. l-ar fi inspirat pe Duiliu Zamfirescu în portretizarea Sașei, personaj din romanul Viața la țară. Urmează studii de filosofie și estetică la Universitatea din Charlottenburg, Berlin. Spirit polemic, intră în arena literară prin disputa cu G. Ibrăileanu, în revista „Luceafărul”, unde colabora din 1905, pe tema „artă pentru artă și artă cu tendință”, la care va reveni insistent în Propilee artistice (1913), cu încercări de clasificare conceptuală, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
diferențele inter sau intragrupale, fapt foarte important pentru constituirea, fie și temporară, a unei grupări (sau a unei mase) în care nu mai sunt relevante trăsăturile psihologice individuale sau cele de statut ale membrilor; • sunt "expresia mobilizatoare a unei ideologii polemice care apare cel mai clar în situații de criză sau de conflict"; spre exemplu, "patria" este cel mai des invocată atunci când este (sau pare a fi) amenințată; "dreptatea" apare cu atat mai frecvent, cu cat nedreptatea este mai evidentă; • au
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
publicul român, scriitoriii fantastici, de la Creangă și Eminescu până la Voiculescu și Ștefan Bănulescu - nemaivorbind de străinii Marquez sau Llosa! -, au avut un impact rapid, susținut, impresionant. Lor li se adaugă, cred eu, suprarealiștii, europeni și români, care, dintr-o artă polemică -,la origini, anti-pompieristă, anti-kitsch -, au ridicat un orgolios edificiu, având pretenția, În ultimele decenii, nu numai de a domina artele „vechi, canonice”, dar și de a le exclude, a le „umple de ridicol”. Și dacă, În ciuda vremii și a puținelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
55, Republica femeilor) și fragmente de roman de Sergiu Dan, George Acsinteanu, Ștefan Anton Cosma, Traian Mateescu. Destul de bogată este și rubrica de critică literară a revistei. În cadrul ei, Octav Șuluțiu, Vlaicu Bârna, C. Panaitescu, I. Stancu scriu percutante articole polemice sau comentează cărți nou apărute (între altele, volume de Tudor Arghezi, E. Lovinescu, Gala Galaction, Mihail Sadoveanu, Geo Bogza). Un loc aparte îl ocupă trei tineri autori, care vor ajunge personalități de prim rang: Vasile Lovinescu, viitorul gânditor gnostic, publică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287428_a_288757]
-
sau noaptea), spațiile carcerale (camera, strada, orașul, subsolul, cușca ascensorului), animale psihopompe (câinele), fascinația pentru detaliu, metalele (mercur, plumb, cositor), umbra, simbolurile cristice, inversarea, timpul și spațiul, masca, iedera, corporalitatea, Domnul Ioachim și Domnișoara Elvira ș.a. Poetul folosește un ton polemic, refuzând „colecția de alibiuri”, apanajul formelor și atitudinilor false și ironizând stările de blazare. Citatele sau trimiterile la scriitori ca Dino Buzzati, Eugen Ionescu, Thomas Wolfe, Luigi Pirandello, Adolfo Bioy Casares, Truman Capote, William Blake, J.L. Borges, Samuel Beckett, Bruno
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
ar fi, Mutra va afirma persoana, iar persoana va afirma Mutra, într-un amalgam caracterologic gen turcul și pistolul. Persoana fiind prin excelență imperială, Mutra lui dom Virgil va avea, în contextul filmului, valoarea unei mărci poștale. Concluzia este iarăși polemică : în loc de împăratul e gol ! , trebuie să strigăm : Dom Virgil e iconic ! . Atitudini și clasamente 10 Demonul actualității față cu dictatura Văzând astăzi, la atâția ani de la premieră, filmul lui Dan Pița Faleze de nisip, constatăm că el conține destule elemente
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]