2,423 matches
-
s-au sugerat modalități practice de soluționare a conflictelor. Experimentul organizat in vivo de Muzafer Sherif et al. (1961), cunoscut sub denumirea de Robers Cave Experiment, este atât de sugestiv pentru problematica apariției și rezolvării conflictelor dintre grupuri, încât simpla pomenire a numelui autorilor are o mare rezonanță în conștiința specialiștilor. Rezolvarea conflictelor dintre grupuri prin formularea unor scopuri supraordonate este atât de cunoscută, încât nici nu mai trebuie să insistăm asupra ei. Apoi, soluția negocierii între grupurile aflate în conflict
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
38 Artilerie din Arad, însă pe drum colonelul Weinholble a tras asupra unui ofițer român, iar soldatul de gardă l-a împușcat pe loc. Cei doi - Artur Tester și Walter Weinholble - au fost înmormântați la 29 august 1944 în cimitirul „Pomenirea” din Arad. După 23 august 1944 au fost înființate o serie de partide politice, de diverse orientări, care în perioada următoare au făcut obiectul unor cercetări informative, fiind, în cea mai mare parte, dizolvate sub pretextul de a fi „prohitleriste
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în Moldova, există hramul bisericii și a mânăstirii din Baccovia (Bacău), a bisericii și a mânăstirii din Târgoviște și a bisericii din Baia că ar fi edificate de domnitorul Alexandru la cererea soției, care era catolică, după cum apare într-o pomenire a bisericii din Baia în cor, în partea stângă sub această formă: Anno Dni 1410. Hoc templum in honorem B.M.V. dedicatum ab Ill.mo Principe Alexandro Woivoda edificatum est, una cum Monasterio Moldaviensi, cuius piae memoriae coniux Margarita sub fonte
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
creștinismului, care a absorbit, spongios, etica ebraică a neuitării. Imperativul aducerii aminte s-a încuibat tocmai în ritualul nodal al cultului creștin. Frângerea pâinii, ce stă la baza tainei împărtășaniei, conține în sine porunca euharistică: "Să faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea" (Luca, 22:19). Aceeași centralitate o atribuim memoriei și în conștiința națională. Memoria este la fel de substanțială națiunii - aceasta este teza fundamentală a acestei cărți, o teză ce străbate de la un capăt la altul argumentul lucrării de față. Comemorarea morților
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
numai au început. Omenirea creștină i-a rămas recunoscătoare pentru ceea ce a făcut pentru dânsa: faptele lui cele slăvite sunt trâmbițate în toate părțile; isprăvile lui cele mari împodobesc foile istoriei omenirei și meritele lui s-au învrednicit de o pomenire neuitată! Dar rumânii toți de obște au trebuit cu mai adâncă amărăciune să simtă pierderea lui Mihaiu. El a trăit destul pentru sine, pentru a-și face o slavă, un nume mare care nici o dată nu va peri; dar a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mare dragoste de Dumnezeu, pentru Mîntuitor și Fecioara Maria. Pardoseala din marmură cizelată cu migală, icoanele în argint și aur, totul tînjește spre perfecțiunea divină. Lume puțină intră și admiră măiastra lucrare, se roagă la Sfînt și lasă bilete pentru pomenirea lor veșnică sau pentru rugă la Cel de Sus, ca să-i ajute. Stau pe un scaun, îmi plec capul și încerc să mă apropii de El, Atotputernicul. Căldura infernală m-a lăsat fără voință și în răcoarea Catedralei încerc să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mi-a înțeles gândul și a răspuns: - Apoi n-ai să găsești niciunde numele meu. Eu sunt Spiritul domnesc. M-am născut din fărâmele de cuget și spirit voievodal. Din inima celor ce au înălțat aceste rugi întru slavă și pomenire. Si pentru că văzut-am la tine tragere de inimă către adânc de istorie - întru cunoaștere - am hotărât să te îndrum pe căile adevărului...Urmează-mă! Nu m-am putut împotrivi sau mai degrabă nu voiam acest lucru. Sigur însă, în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
spune că Melentie Balica, ctitorul Frumoasei, se trăgea din familia Buzeștilor munteni. - Despre biserică și ctitor aflăm abia la 10 aprilie 1587 (7095), când Petru Schiopu voievod dăruiește mănăstirii Sinai șase fălci de vie aflate în Dealul Porcului (Cotnari) „Pentru pomenirea panului Balica numit Melentie.” Această vie a aparținut lui Melentie Balica, ctitorul bisericii Galata de Gios, pe care a închinat-o mănăstirii Schimbarea la față din Sinai. Iți atrag atenția răscolitorule de terfeloage și zidiri, să nu confunzi Galata de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
aproape toți domnii ce au urmat după Vasile Lupu au dat zapise de scutire de toate angheriile pentru oamenii care lucrau la feredeu (butucari, bărbieri, și alte feluri de slugi). - Mănăstirea Trei Sfetite a mai primit danii de la enoriași pentru pomenirea după moarte a lor sau a celor apropiați. Zapisul unei asemenea danii, cea din 22 oct. 1669 (7178), sună destul de interesant, dragule: „Adecă eu, giupâneasa lui Dumitrașco Soldan ce-au fost vornic mare...scriem și mărturisim cu acest zapis al
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ghioni din Iași. - Tocmai am găsit un nou zapis, mărite Spirit. Este cel de la 20 iulie 1619 (7127), prin care Isaia, egumenul mănăstirii din Tarina Iașilor, mărturisește că Ana Mustețoaia din Iași a dăruit mănăstirii o prisacă cu pomi pentru pomenirea ei și a soțului ei. - Daniile se înmulțesc pe zi ce trece. La 10 mai 1635 (7143), preotul Chicoș dăruiește mănăstirii Aron Vodă două vii. La 12 martie 1639 (7147), un fost vornic, Ionașco Cujbă, dăruiește mănăstirii o falce de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstire, avea călugări, dar nu avea nici unele pentru trai. Cine le-a venit în ajutor, mărite Spirit? - Cum se întâmplă de obicei, odată cu apariția unei noi mănăstiri apar și oamenii care fac danii în bunuri sau chiar în bani pentru pomenirea lor. Este grăitoare dania făcută de Lucoci la 26 nov. 1587 (7096): „Adică însumi, Lucoci, mărturisesc, la moartea mea, cum am trimis la sfânta mănăstire și la sobor, ca să vină la curtea mea, să ducă trupul meu la sfânta mănăstire
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ajutorul bănesc și cheltuiala prea evseviosului și prea strălucitului domnitor Domnul Io Vasile Voievod. Apoi s-a zugrăvit de prea evseviosul și prea strălucitul fiul seu Domnul Io Stefan Voievod, domnitor a toată Moldovlahia, pentru mântuirea seufletelor lor și pururelnica pomenire și a părinților lor...In anul de la crearea lumei 7169, iar de la iconomia întrupărei 1660, indicționul 13, luna noiembrie 20.” - Mărite Spirit, mie mi se pare că în această inscripție este oleacă de trufie. Fapt ce nu stă bine unui
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ajutor și am ieșit și noi din mănăstire, și dând războiu nemților...i-am înfrânt, și o samă dintr-înșii au căzut la robie, iar o samă au perit la războiu, care trupurile acelor periți s-au făcut movilă, întru pomenire vecinică... în care movilă este și Franță căpitanul, împreună cu alte trupuri.” - Este vorba de movila pe care se găsește „Crucea lui Ferencz”, mărite Spirit. Din câte am citit, știu că bătălia decisivă s-a dat pe costișa Cetățuii dinspre miază-zi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sfârșitul anului 1670, de vreme ce arhiepiscopul Methodie, la 9 feb.1671, spune că Păun vameșul „au zidit o sfântă mănăstire”. - Judecând lucrurile la rece, tu ai dreptate, pentru că mai spune Methodie episcopul: „Iar pentru har și sufleteasca a sa mântuire și pomenire vecinică lui și părinților lui, pentru care ctitoricească a sa mănăstire au dat-o și au închinat-o și au afierosit-o la sfânta mănăstire din Sfântul Munte a sfinților lui Hristos Patruzeci de Mucenici.” - Cum se vede, episcopul vorbește
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
inscripție, descifrată cu greu de Episcopul Melchisedec: „In numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Binevoi robul lui Dumnezeu panul Jurie Danco, și zidi acest templu, spre ruga Archistratigului Mihail și Gavriil și celorlalte puteri netrupești, și spre pomenirea sie și părinților sei și pentru toți reposații; și s-a săvârșit în zilele Evseviosului Ioan Petru-Voievod, în anul 7049, luna Iulie, 30 zile.” (1541). La început a fost biserică parohială. Constantin Duca voievod însă a prefăcut-o în mănăstire
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
la cimitir, unde slăveam prin cântece și poezii, eroismul celor căzuți la datorie pentru apărarea gliei strămoșești și întregirea neamului. Cu această ocazie, se depunea o coroană de flori cu frunze de stejar la cimitir, se făcea o slujbă de pomenire a eroilor, iar celor prezenți li se distribuia câte o cocardă care simboliza eroismul luptelor de la Mărășești, sau alte locuri unde ostașii români și-au dovedit vitejia. Cu cinstea cuvenită, se întâmpina și celelalte sărbători ca : Sfânta Maria, zi considerată
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
adolescent. Iată bisericuța, acest mic lăcaș de rugăciune și de odihnă veșnică al unor oameni care, poate, au avut păcatele lor și de care a sperat, cu credința în Dumnezeu, să le fie iertate, ridicând acest edificiu spre închinare și pomenire a sufletelor lor, cu bune și rele, ca orice pământean, rămânând veșnic, după el, la răscrucea această de drumuri. Marele plop ce străjuiește întreaga localitate, ca și drumul ce cunoaște multe bucurii dar și destule necazuri, îi amintesc lui Săndel
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cei care vor fi ultimii, respectiv ultimul participant, să facă totul că în fiecare an, să treacă pragul bătrânului nostru liceu, aducandu-si aici aminte despre toți cei care nu vor mai fi și să pună o lumânare pentru veșnică pomenire intru amintirea distinșilor profesori și colegilor acestei generații.
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
sui pe tron pe Ștefan al II-lea, În 1433. Iar peșcheșul avea să conducă la acele domnii efemere ale secolelor 16 și 17, pentru a-și mări frecvența. Și, cum fiece domn - de-o zi chiar - avea nevoie de pomenire, s’au Îndesit și bacșișurile, subvenționarea Athosului până la situația intolerabilă pe care avea s’o curme Cuza-vodă. În sfârșit, din 1456 haraciul a devenit, cu mici excepții „capitol bugetar“ obișnuit pentru mai bine de patru secole. Dar a trebuit să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
toarce că i-am fascinație morbidă pentru moarte; chiar zeul lui e acum un mort, spune același imperial Iulian. Și ați ajuns să vă bateți joc de cele mai dragi ființe, Încătușându-le, tulburându-le evoluția prin mulțimea de parastase, pomeniri și alte alea. În antiteză - știu că-ți place nespus cuvântul ăsta - prin sacrificiile aduse strămoșului, păgânul Îi oferea - dacă vrei - energie Întru evoluție, dar neștirbindu-i libertatea. Și așa, dacă vrei să-i mulțumești mamei tale, limiteazăte la aprinderea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acelei zile. Iar asta doar pentru un simbol, și acela discutabil. Poate mai utili ar fi fost știu eu câți metri de stradă reparată, scutindu-mă și de jumătatea de pâine pe care o voi mânca În plus, și de pomenirea lucrurilor sfinte când nu voi Încăpea În tramvai. Ah era să uit: poate că și Natura Înjură că, În acea zi, vruta neagresiune devine agresiune sadea. Iar de răzbunarea ei mă tem cel mai tare. „Meridian“, 13 septembrie 2002, ora
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Cultural vor să asiste cu toți la slujba religioasă în biserica din sat60. Un fapt cu totul impresionant ce se continuă și astăzi se remarcă în ordinul Înalt Prea Sfântulului Mitropolit al Moldovei, care cerea ca de joia Înălțării, odată cu pomenirea eroilor pentru întregirea neamului, să fie pomeniți și străbunii și înaintașii noștri care în cursul vremii [...] au luptat pentru a apăra Unirea și independența țării, pregătind întregirea neamului 61. Sunt pomeniți, așadar, "marii voievozi", de la Radu Negru la Al.I.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
era ca aceasta să fie dărâmată, uitând că ea a slujit întemeietorilor Ipoteștilor și familiei Eminovici. În procesul-verbal din noiembrie 1932 se spune că lângă vechea biserică ce e în ruină s-a construit cu concursul Comitetului Județean Botoșani spre pomenirea marelui poet M. Eminescu care a copilărit în aceste locuri, o frumoasă și sobră biserică care va înlocui pe cea actuală. Construcția bisericii este terminată, rămânând a i se așeza catapeteasma și pardoseala. Se cuvin mulțumiri și laude D-lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
iunie, Ziua de Înălțarea Domnului, pentru scumpii și dragii mei părinți, tăicuțul fiind erou în luptele de la Mărășești, să aranjeze monumentul eroilor, că noi am trăit numai cu tăticuțul, măicuța decedând la 43-44 de ani, deci să fac totul pentru pomenirea lor veșnică, pentru că eu nu-i pot uita nici o clipă. De n-oi mai fi, tot se face că eu am lăsat tot numai pentru ei, că am toată încrederea în nepoată. Nu-mi pare rău că părăsesc o lume
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Vera s-a retras la o măsuță din pridvor și scrie un pomelnic pentru vii și morți. I-l dă măicuței. Știți ceva, stați să vă aduc un colac, fiindcă tot plecați la drum, zise maica Cecilia. Au fost multe pomeniri, azi. Nu! Dați-l mai bine unui sărac, zice "șeriful". Ne oprim câteva clipe la chioșcul de lângă ieșire cu iconițe, obiecte bisericești. Cumpăr volumul De vorbă cu părintele Cleopa. Măicuța zâmbește, ne dăruiește câte-o iconiță, și-mi zice: Părintele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]