2,403 matches
-
sala de examen, erați oleacă distrat. Și ați luat, din greșeală, raglanul colegului mai tânăr, Stoica. Fiindcă vi se părea, probabil, că sunteți în primul an de după studenție, când, după cât îmi amintesc, aveați unul identic... TIMUR LENK ȘI TABLOUL PENTRU POSTERITATE În zilele de după Declarația din aprilie 1964 când s-a dat și s-a prelucrat acest formidabil document al României contemporane, care a și fost numit atunci "actul de independență" (independență de sub ruși, după cea din 1877-1878, când ieșisem de sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în genunchi, în fața Sa. Să-mi aduceți în grabă, la Curtea mea din Samarkand, din lumea întreagă, din toate națiile și din toate timpurile, pe cei mai mari artiști ai lumii, care să-mi facă un tablou al meu pentru posteritate. Cine va reuși, va primi jumătate din tezaurul împărăției și pe fata mea, singura mea odraslă, giuvaerul vieții mele, în căsătorie... Dar cine va îndrăzni și nu va reuși, îi voi tăia căpățâna pe butuc, în piața publică din Capitală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
lui era mai mare decât aveau toate statele lumii laolaltă, iar fata frumoasă-frumoasă, că te treceau fiorii când o vedeai și n-aveai chip să mai trăiești o zi, dac-o priveai o dată. Hei, dar să faci un tablou pentru posteritate, care să-i fie pe plac lui Timur Lenk era... mai greu decât să mai cucerești încă o dată întinderile fără sfârșit ale imperiului său. De ce? Păi, iaca de ce. Timur Lenk nu era chiar om normal, ca toți oamenii. Avea, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
așa ceva. Și Timur Lenk s-a foarte bucurat de una ca asta: a stat, le-a pozat ca model, în poziții fel de fel, cum i-au cerut și el cum s-a priceput fiindcă dorea ca tabloul său pentru posteritate să rămână un lucru ideal, ceva fără egal, nici până la dânsul, nici de-atunci și până astăzi. Ei, și-ntr-adevăr, fiecare dintre cei prezenți și-a încercat norocul, venind cu lucrarea în fața împăratului, cum fusese învoiala dintru început, atât cât s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ai păcălit și ți-au plătit pentru acea galerie de portrete din "Capela Sixtină", ori pentru acel David, căruia pretinzi să-i fi descoperit, să-i fi redat și imortalizat sufletul armonios și frumos?... În cazul meu, prin opera dumitale, posteritatea n-ar vedea nimic altceva decât un monstru, un criminal sadea!... Cum ai îndrăznit să mă insulți în acest hal?... Rușine! De trei ori rușine!... Și, nici una nici două, s-a repezit și l-a-mbrâncit spre călăul care aștepta alături. Într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și U.R.S.S., care s-au înțeles și au reîmpărțit zona Europei Centrale. CUPRINS Cuvânt înainte 5 Lupul 7 Turtă dulce 16 Lanțul 21 Bunica 24 Întâlnire cu Sadoveanu 32 Examen la Psihologie pedagogică 37 Timur Lenk și tabloul pentru posteritate 51 Colega de birou, Elvira 58 O călătorie în paradis 88 Diploma de doctor 144 Maestrul Irimescu la Fălticeni 150 Tristețea bătrânului Stransky 166 "Șeriful" din Catedrală 176 Un prieten 193 Destine 232 Erich Beck și Bucovina 279 Bucovina și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
a tulburat adânc sufletul. Tăcere... Între noi se așternu o tăcere și așteptare în tremur de inimă. Se cuvine, a se păstra în „memorie”, ziua de azi... adevărul ei. Murmură Bistriceanu, uitându se către scriitorul Vasile Filip. Să fie pentru posteritate !.. pentru că, nimic nemuritor nu sălășluiește în noi, cu excepția amintirii pe care o lăsăm... mai adăugă el . Da, trebuie să știe și urmașii noștri... generațiile viitoare adevărul despre „școala de catehizie”, de la Socola, primul seminar de preoți din țară, înființat de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
1918-1921 -, Emanoil Porumbaru a părăsit scena politică și s-a îndreptat către avocatură, activând ca avocat al Creditului Funciar Urban. S-a stins din viață la București, la 11 octombrie 1921. Avea venerabila etate de 76 de ani. A lăsat posterității lucrări de mai mici și mai mari dimensiuni, și anume: * Un péché du Congrès de Berlin, Vienne, 1879. * Tratatul din Berlin și opera Camerelor de Revizuire, București, 1879. * Le Danube devant la Conférence de Londres. Par un jeune diplomate, Bucarest
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
să se înșele. Însă tot e mai mult decât absența oricărei speranțe de a-ți afla propria cale. * Preocuparea Renașterii pentru portret vădește deja pasiunea pentru Istorie, în detrimentul speranței față de cealaltă lume. Dorința prinderii propriului chip într-un tablou pentru posteritate este prima dovadă a scăderii interesului pentru lumea de dincolo. * Cotidianul are o structură dihotomică, suportând împărțirea sa în două regiuni, cea publică și cea privată, aflate în relații complexe, uneori opozitive, alteori complementare. * Deceniile de lipsuri pe care le-
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
să pară, cel puțin unora, „riscant”, ori, ceva mai atenuat, măcar neinspirat, în contratimp, oricum, cu spiritul vremii. Poate să pară, desigur: deși nu e deloc așa. Compromisurile omului, Mitrea Cocor etc.? Pe un scriitor adevărat nu-l apără în posteritate nimeni și nimic altceva decât opera sa autentică, realmente perenă, nu tentativele de a-i îndulci sau, și mai rău, „înnobila” păcatele. Timpul cerne valorile și reexaminarea lucidă, fără parti-pris-uri și prejudecăți, respingând - acolo unde ele s-au produs - supraevaluările
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
corecție interpretărilor care vedeau în gnoseologia bizantină existența unui apofatism radical, în accepțiunea de via negativa, cum este lectura pe care o face Vladimir Lossky sau Christos Yannaras textelor Răsăritului. Stăniloae afirmă că o atentă lectură a textelor bizantine din posteritatea lui Dionisie dovedește că apofatismul nu a fost la modul singular cheia de boltă a teoriei despre cunoaștere în spiritualitatea bizantină. Dimpotrivă, raționalitatea sub care putem descoperi calea cunoașterii așa cum au înțeles-o bizantinii trebuie înțeleasă ca o formulă de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
legată în spațiul de gândire bizantin de un simbolism cu ample reverberații: cel al luminii. Un simbolism ce în mod paradoxal a fost dezvoltat în cone¬xiune cu experiența interioară aparent contrară, cea a întunericului, atât de mult discutată în posteritatea lui Dionisie. Interpretările ce pot fi aduse naturii simbolismului de acest fel în gândirea răsăriteană pot eșua cu ușurință dacă nu se ține seama de specificul sub care dualitatea întunericlumină a fost înțeleasă în acest spațiu. Riscul stă în faptul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
tema ierarhiei, nu era nouă pentru lumea bizantină, căci reprezenta o moștenire vie grație tradițiilor de inspirație neoplatonică. Este însă o manieră de înțelegere și interpretare ce traversează atât ontologia, gnoseologia, etica dar și doctrina socială sau ideologia bizantină în posteritatea lui Dionisie. Autorul cunoscut sub numele de Dionisie Areopagitul, și a cărui identitate și plasare temporală este controversată, este cel care a conturat o înțelegere ierarhică nu doar a organizării lumii văzute și nevăzute, dar și a putințelor cunoașterii ca
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Tel.: 0730.086.676; Fax: 0332.440.730 www.pimcopy.ro 3 ARGUMENT De la moartea lui Vladimir Streinu au trecut 40 de ani. Imaginea definitivă a personalității criticului s-a fixat în oglinda posterității în contururi precise și clare. Generația de aur a criticii noastre interbelice s-a „clasicizat”, în accepțiunea cea mai nobilă a termenului, intrând în manuale și în conștiința generațiilor de cititori. Perpessicius, Tudor Vianu, G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Titu Maiorescu a fost un strălucit întemeietor în critică, în problemele limbii, folclorului, culturii. Critica sa a fost prin excelență culturală. Știm bine câtă cerneală a curs în legătură cu această sintagmă atât de controversată. Rezumând activitatea mentorului junimist, E. Lovinescu nota: „Posteritatea va rămâne nedumerită dinaintea omului care, minte critică atât de limpede, a putut trăi un sfert de veac alături de Alecsandri fără să-i fi studiat opera, alături de Eminescu pentru a-i închina câteva pagini literare de dreaptă prețuire, dar străine
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
aplicată, sub semnul definitoriu al autonomiei esteticului. Cercetarea literaturii din perspective estetice riguroase reprezintă testamentul spiritual al mentorului junimist, unul din cele mai importante testamente ale culturii noastre, preluat și îmbogățit de generațiile postmaioresciene. În binecunoscutul studiu T. Maiorescu și posteritatea lui critică 2 , E. Lovinescu fixează de altfel cu rigoarea cunoscută reprezentanții celor trei generații postmaioresciene și caracteristicile individualizante ale fiecăruia. Din prima generație fac parte: Mihail Dragomirescu, S. Mehedinți, P. P. Negulescu, C. Rădulescu-Motru, D. Evolceanu, I. A. Rădulescu-Pogoneanu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
întipăririi adânci lăsate într-înșii. Ei sunt creatorii unei adevărate literaturi apologetice în jurul „profesorului”, cu caractere de exaltare și de idealizare 1 E. LovinescuCritice, II, București, Editura Minerva, 1982, p. 25 2 E. Lovinescu- Scrieri, vol. VIII, T. Maiorescu și posteritatea lui critică, ediție și postfață de Eugen Simion, București, Editura Minerva, 1980 7 sub forma unei simple evocări, a comemorării prin articole, amintiri, discursuri, întreținând în jurul lui un adevărat cult...” 1. Cea de-a doua generație post-maioresciană cuprinde pe E.
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
eminesciene: „Tudor Arghezi nu se dezminte: păstrează primatul poeziei noastre nezdruncinat. Încă o dată, oricât ar displăcea repetiția, îl socotim de statura ciclopică a lui Eminescu. Și ne fericim că ne-a fost dat să trăim în epoca lirică pe care posteritatea o va numi a lui Arghezi.”3 Extrasele succinte din opera unor critici reprezentativi ai perioadei interbelice sunt concludente. Dealtfel, mai toate condeiele importante ale perioadei amintite s-au exersat în contact cu marea poezie argheziană. Nu întâmplător o tânără
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
nr. 21, 27 mai 1966, p.3 2 Vladimir Streinu interpretat de..., antologie, studiu introductiv, tabel cronologic și bibliografie de Emil Vasilescu, București, Editura Eminescu, 1984, p. 54 87 Dacă în Memorii, E. Lovinescu prețuia poetul, în T. Maiorescu și posteritatea lui critică 1, se arată un prețuitor al criticii lui Vladimir Streinu. Mentorul sburătorist îi apreciază studiul din 1935 intitulat Edgar Poe și scriitorii români (apărut în Revista Fundațiilor Regaleă, pe cel cu titlul Spre Titu Maiorescu, prilejuit de apariția
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
descendența marilor săi înaintași și a colegilor de generație aparține, la rândul său, criticului exemplar. De aceea, retrospectiva istoricoliterară se împlinește, dacă poate să dea noi orizonturi și înțelesuri unei opere și personalități de prim plan ale culturii noastre.”1 Posteritatea lui Vladimir Streinu cuprinde un episod semnificativ al omagierii omului și personalității sale spirituale: evocarea de la 13 mai 1977, realizată sub egida Muzeului Literaturii Române, înregistrată pe bandă de magnetofon și publicată în volumul Alte 13 rotonde 132. La evocare
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
desigur controversata Istorie critică a literaturii române. 5 secole de literatură de Nicolae Manolescu (Editura Paralela 45, Pitești, 2008, p.809-814Ă. Sunt doar câteva mențiuni bibliografice dintr-o serie mai lungă ce probează interesul pentru un critic eminent, a cărui posteritate este - să recunoaștem - concludentă. Am reținut rândurile de un rar dramatism cu privire la destinul lui Vladimir Streinu în epoca dogmatismului proletcultist, cuprinse în Istoria literaturii române de azi pe mâine de Marian Popa (versiune revizuită și augmentată, Editura SemnE, București, 2009Ă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
al poeziei și poet, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1977 Grigurcu, Gheorghe - Idei și forme critice, București, Editura Cartea Românească, 1973, pp. 27-36 Grigurcu, Gheorghe - Între critici, ClujNapoca, Editura Dacia, 1983, pp. 95-102 Lovinescu, E. - Scrieri, vol. VIII, (Titu Maiorescu și posteritatea lui criticăă, ediție și postfață de Eugen Simion, București, Editura Minerva, 1980, pp. 249-252 Martin, Mircea - Identificări, București, Editura Cartea Românească, 1977, pp. 189-191 Mihăilescu, Florin - Conceptul de critică literară în România, București, Editura Minerva, 1976, pp. 404-411 139 Oprea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
în puțin, de cele ce au ieșit de sub tipar". "Dacia literară" intenționa astfel a fi "prima revistă de sinteză a culturii românești" (G. Ivașcu) - asigurându-și pe această cale o descendență publicistică al cărei fir coboară până în contemporaneitate. Cât privește posteritatea revistei, ea este de-a dreptul glorioasă în cultura noastră, de după această dată. Aproape că n-a existat publicație periodică serioasă care să nu stea măcar cu o fațetă a ei în aceeași lumină. Înscrisă între fenomenele care "au dat
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
1918. Ivănescu, Dumitru, Manifestări ale independenței în primii ani după desăvârșirea Unirii Principatelor Române, în Istoria ca lectură a lumii, volum coordonat de Gabriel Bădărău, în onoarea profesorului Leonid Boicu, Iași, Editura Junimea, 1994. Idem, Alexandru Ioan Cuza în conștiința posterității, Iași, Editura Junimea, 2001. Idem, " Situația evreilor din Principate în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza", în Modernizare și construcție națioanală în România, rolul factorului alogen, 1832-1918, Iași, Editura Junimea, 2002. Izvoare și mărturii referitoare la evreii din România, coord. Ladislau
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
românilor va fi hotărâtă în conformitate cu dorința ce a exprimat o națiune întreagă", în Al. Lapedatu, op. cit., p. 316. 272 Gheorghe Platon, op. cit., p. 443. 273 Putem consemna aici câteva abordări. Dacă Dumitru Ivănescu, în lucrarea Alexandru Ioan Cuza în conștiința posterității, Iași, Editura Junimea, 2001, se raportează la actul de la 11 februarie ca la o altă etapă a proiectului de la 1857, iar Gheorghe Cliveti în România și crizele internaționale 1853-1913 consideră abdicarea lui Cuza ca o nouă aplicare a politicii faptului
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]