4,003 matches
-
și semnalele acelea continuaseră să aibă loc pe punte în fiecare zi. — Eu nu spun să studiați învățătura creștină, dar am aici o carte care povestește viața Domnului Iisus. Un murmur se răspândi ca o undă printre negustori, dar se potoli repede. Matsuki se ridică din rând și se depărtă de ceilalți. Îi văzuse pe samurai și pe Nishi, iar acum se apropia de ei. — Ia uite, negustorii or să plece urechea. De dragul câștigului negustoresc, au de gând să meargă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
mi-am găsit sprijin ținându-mă de un mâner prins în perete. La fiecare legănare a corăbiei lucrurile de pe polițe alunecau încoace și încolo. Zgomotele acestea se tot auziră până spre dimineață. În revărsatul zilei, vuietul din cală se mai potoli și zguduielile vasului se mai domoliră pentru o vreme. Când lumina zorilor pătrunse prin hublou, am văzut cărțile și boccelele cu lucrurile noastre împrăștiate vraiște pe podea. Slavă Domnului, cabina noastră aflată cu un etaj mai jos decât cea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
la apă. Comandantul s-a bucurat ca un copil de sabia japoneză pe care i-au dăruit-o solii și ne-a dat încuviințarea să ne urcăm la bordul corabiei Santa Veronica. Vasul urma să ridice ancora îndată ce se mai potoleau vânturile acelea puternice. Apoi își ceru iertare de la Hasekura și de la Nishi pentru încercările prin care fuseseră siliți să treacă solii japonezi. Ne-am întors la mănăstire și în seara aceea am găsit într-un târziu răgazul să deschid scrisoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
nu pot. Nu pot să mă fac creștin. După ce Velasco ieși din camera lor, cei trei soli se așezară pe scaune și rămaseră nemișcați vreme îndelungată. Prin fereastra deschisă pătrundea zarva din jurul Porții Toriana. La amiază, chiar și Sevilia se potolea pentru un timp. Lumea se închidea în case și se odihnea în tihnă. — Seniorul Shiraishi, zise Nishi cercetând cu o privire vinovată chipurile obosite al lui Tanaka și al lui samuraiului, ne-a zis să ne supunem îndrumărilor lui senior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
azi e prima zi În care au coborât pe pământ. La Început le observam atent zborul, asta În caz că aș fi vrut să folosesc imaginea Într-o povestire, ceva. Acum mi se pare de-a dreptul haios. — Aș vrea să te potolești. — Vorbesc și eu, așa. Mi-e mai ușor dacă vorbesc. Dar n-aș vrea să te sâcâi. Știi că nu mă sâcâi. Dar mă umple de nervi că nu pot face nimic. Cred că o putem scoate totuși la capăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
atunci. Eram În port și ei se adunau toți pe chei și Începeau să urle la miezul nopții. Puneam reflectorul pe ei ca să-i liniștim. Mergea mereu chestia asta. Treceam cu reflectorul peste ei de vreo două-trei ori și se potoleau. O dată eram ofițer de serviciu pe chei și mă trezesc cu un ofițer turc peste mine, furios rău, cică fusese grav insulat de un marinar de-al nostru. Așa că i-am spus c-o să-l trimitem pe vas și o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-i mai lăsați și vreun semn, după câte are deja. Negrul zâmbi. — Da’ chiar dumneata l-ai lovit. — Eu știu cum să-l lovesc. N-o să-și mai amintească nimic. Tre’ să-l lovesc când Îl apucă nebunia, ca să-l potolesc. Nick Îl privea În continuare pe bărbatul care zăcea cu ochii Închiși lângă foc. N-aveți de ce să vă-ngrijorați, domnu’ Adams. L-am văzut așa de-o grămadă de ori. — Da’ de ce-a Înnebunit? — O, sunt atâtea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Krebs În orașul său din Oklahoma, se terminase cu Întâmpinarea festivă a eroilor. Se-ntorsese mult prea târziu. Toți bărbații recrutați din oraș fuseseră sărbătoriți după un plan elaborat atunci când se Întorseseră. Întoarcerea soldaților provocase destulă isterie. Acum reacțiile se potoliseră. Oamneii păreau să creadă că-i mai degrabă ridicol din partea lui Krebs să se Întoarcă atât de târziu, după ce trecuseră ani de la terminarea războiului. La Început, Krebs, care fusese la Belleau Wood, la Soissons, În Champagne, St. Mihiel și În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
nu te duci tu să-i spui lui Hogan că vrem să vorbim cu el cam În juma’ de oră? — Ba da, sigur. Ce dracu’-l trimiți de-aicea? Stai aici, Jerry. Morgan și Steinfelt se uitară unul la altul. — Potolește-te, Jack, Îi spuse John. — Hai că eu mă duc să văd unde-i Hogan, spusei. — Bine, dacă așa vrei tu, spuse Jack. Da’ nu că-ți spune vreunu’ din gagii ăștia. Hai că mă duc. Hogan era-n sala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
dus de treaba aia, Billy. William Campbell Își Închise ochii. Începea să simtă o greață ușoară. Știa că senzația o să crească treptat, fără să aibă Însă parte de ușurarea care vine odată cu voma, asta până făcea ceva ca s-o potolească. Atunci i-a sugerat domnului Turner să bea Împreună un pahar. Domnul Turner l-a refuzat. William Campbell luă o gură din sticlă. Era o măsură temporară. Domnul Turner Îl privea atent. Stătuse În camera asta mult mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Tenente. O să-ncerc să mă culc. Da’ țineți minte ce v-am zis. — O să țin. Acum să ne culcăm puțin, John. — Bine. Sper să puteți dormi, signor Tenente. L-am auzit o vreme cum se foiește printre pături, apoi se potoli și i-am auzit respirația regulată. Pe urmă a-nceput să sforăie. Mult timp l-am ascultat sforăind, apoi am Încetat să-l ascult pe el și i-am ascultat pe viermi. Mâncau regulat, făcând zgomotul acela În frunze. Găsisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Seară Văpaia lunilor de vară Se potolește-n prag de seară Și peste lungul drum din zare Se vede umbra tot mai mare. Soarele a obosit și dă sub o colină Și-ncet coboară liniștea deplină, Țăranii se întorc spre casă în tăcere, Sleiți de vlagă și
Sear? by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83203_a_84528]
-
spuneam noi în glumă. Când s-a înserat, nu știam de ce mai lătrau câinii satului. Dar am înțeles repede: credeau că omul nostru de zăpadă e vreun străin venit cu gânduri rele pe la noi; n-a fost chip să-i potolim. Văzând ei că „răufăcătorul” nu-i bagă în seamă, s-au năpustit asupra lui și nu i-au mai dat pace. Păcat numai că, în cele din urmă, l-au făcut una cu pământul. Ne-am întristat noi atunci, dar
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
și îi pune sub nas o bucată mare de kranț. Băiatul privește cu mare poftă spre farfurioară, spre linguriță, dar mai ales, spre... Apoi, întoarce spatele către perete. Dar, ce să-i faci capului, stomacului... Gemetele, parcă, s-au mai potolit. Se aud mai încet, din ce în ce mai încet. Acum, nu se mai aud deloc. Te simți mai bine? Vrea să știe Sorina. Cred că da. Uite ce ți-am adus... Și, după ce mănânci, am să-ți dau și o limonadă făcută de
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
în sală au izbucnit, iarăși, aplauzele. Și, deși doar patru mânuțe mici aplaudau, „sala” de spectacole răsuna de însuflețirea care i-a cuprins pe toți spectatorii. Iar când bătăile din palme și strigătele de bravo și bis s-au mai potolit, Sorin apare pe scenă. Nu singur. -”L-ați văzut cumva, pe Zdreanță, Cel cu ochii de faianță? E un câine zdrențăros de flocos, Dar e frumos”... Bravo, bravo! Elefănțelul a recitat minunat! se entuziasmează Sorina. Și câte alte poezii mai
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
acuma n-a trecut de tot. Mie mi s-a făcut cam sete. Mă duc să scot o cană de apă din fântână, vrei și tu? „Stai, mai bine, aici și odihnește-te! Ești trudit tare. Iar, ca să-ți mai potolești arșița, uite eu o să-ți dau câteva din perele mele, Tudorel îți oferă niște prune, Cristinel chiar și-a lăsat crengile jos, jos de tot ; ia câteva din merele lui!”... Iar bunicul, care este, într-adevăr, ostenit, primește c-un
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
a ospătat bine, sărmanului Cuțulache nici prin cap nu-i trecea cât avea el să pătimească din această pricină; l-a apucat o sete cumplită; cu cât bea mai multă apă, cu atât arșița era mai mare. Ca să și-o potolească, a fost nevoie de toată apa pe care bunicul o pusese în vase pentru găini, pentru rațe și gâște, pentru purcei. Toți ai casei se mirau. Oare ce-o fi pățit câinele de bea atâta apă?! S-au gândit, chair
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
despre Cuțulache și Motănel. Să știți că prietenii mei au un suflet bun și nu pot face rău nimănui. Nu trebuie să vă temeți de ei! Pe cuvântul meu!” Rândunelul și rândunica au plecat iarăși. Acum zarva s-a mai potolit căci puii mănâncă. Însă, ici și colo, tot se mai aude câte-un ciripit. „La masă nu se vorbește!” par a-l certa ceilalți pe guraliv. „Așa este! zice Sorina. Și bunicii, și părinții ne-au spus lucrul acesta!” „Gata
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
înflorise la tâmple 4. Scrieți compuneri inspirate de textele următoare: a) Toamna (compune cu început dat ) „Toamna. Cel mai frumos anotimp al anului este toamna cea luminoasă, care coace strugurii și face vinul.... Săptămâni întregi cerul e senin, căldura e potolită, iar dacă vine o ploaie-două plugarii ară pe îndelete, pregătind recolta anului următor”. (S.Mehedinti,G. Vâlsan , Lecturi geografice) b) Vara (compunere cu sfârșit dat) „Căldură au verile României din prisos. Grija cea mare e pentru mersul ploilor. Când și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
trudit zadarnic să treacă dealurile taburetelor, pe sub care motanul își croia tunel. De câte ori coada motanului, fum alb, n-a încercat pornirea mâniei lui de floare! Acolo i s-au minunat ochii, privind vântoasa pădure de aur a flăcărilor din sobă potolindu-se, prefăcută în toamnă arămie, moțăind scuturată în rodii de rubin și adormind în cenușă.” „Copilăria, iscoditoare ca un copil în fața ușii care ascunde pomul de Crăciun, se înălța, în trupul lui, în vârful picioarelor: creștea. Putea urni un scăunel
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
eșapament al autocarului se stricase, iar acum gazele toxice erau absorbite prin sistemul de aer condiționat; prietenii mei erau amorțiți de greață și durere de cap. Walter observă că până și cei mai gălăgioși - Wendy, Moff, Bennie și Vera - se potoliseră, cuprinși de amețeală. Apoi, domnul Joe, care era În mod normal un șofer morocănos, țipă că a văzut un Nat călare venind către el. Walter dădu dispoziție să oprească imediat ca să ia toată lumea aer. Toți bărbații se năpustiră spre ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
bagajele și se pregătiră să pornească. —E timpul să ne Întoarcem, Îi spuse Moff lui Pată Neagră. Mai mulți membri ai tribului Îi strigară: —De ce vrea Fratele Alb Mai Mic să ne părăsească? Pată Neagră le spuse calm să se potolească. Durează până când Cel Reincarnat recunoaște cine este, chiar dacă s-au arătat cele trei semne. Și cu alți oameni sfinți fusese la fel, chiar și cu Loot și Bootie. Dar din momentul În care Cel Reincarnat Își dă seama cine este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
vadă și să asculte cuvîntul Lui? Cine a plecat urechea la cuvîntul Lui și cine l-a auzit? 19. Iată că furtuna Domnului, urgia izbucnește, se năpustește vijelia și cade peste capul celor răi! 20. Mînia Domnului nu se va potoli pînă nu va împlini și va înfăptui planurile inimii Lui. Veți înțelege în totul lucrul acesta în cursul vremurilor. 21. Eu n-am trimis pe proorocii aceștia, și totuși ei au alergat; nu le-am vorbit, și totuși au proorocit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
lui de Mine? zice Domnul. 22. " Voi veți fi poporul Meu, și Eu voi fi Dumnezeul vostru." 23. "Iată, furtuna Domnului, urgia izbucnește, se năpustește vijelia și cade peste capul celor răi! 24. Mînia aprinsă a Domnului nu se va potoli, pînă ce va împlini și va înfăptui gîndurile inimii Lui. Veți înțelege în totul lucrul acesta în cursul vremurilor." $31 1. "În vremea aceea, zice Domnul, Eu voi fi Dumnezeul tuturor semințiilor lui Israel, și ei vor fi poporul Meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
inima vitejilor Edomului este ca inima unei femei în durerile nașterii." 23. Asupra Damascului. Hamatul și Arpadul sunt roșii de rușine, căci au auzit o veste rea și tremură; frica lor este ca o mare înfuriată, care nu se poate potoli, 24. Damascul este topit, se întoarce să fugă, îl ia groaza, îl apucă neliniștea și durerile, ca pe o femeie în durerile nașterii. 25. "Ah! Cum nu este cruțată cetatea slăvită, cetatea bucuriei mele!" 26. "De aceea, tinerii ei vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]