2,486 matches
-
mă bucura din ce în ce mai mult de aceste vizite copleșitoare dacă doream să șleț aștept, smerindu-mă; mi-am dat seama că nu trebuie să pun capăt acestora, ci să aștept să mi se dezvăluie și să fiu vizitat și astfel mă predispuneam cu totul să termin și să mă bucur acolo unde îl voi afla. Venindu-mi un gând, și anume dacă Dumnezeu m-ar fi pus în iad, mi se înfățișau două lucruri: pe de o parte, durerea pe care aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
se recunoaște și în același timp i se cere exercitantului. Însă Ignațiu știe prea bine că nu se poate vorbi despre libertatea omului înainte de eliberarea acestuia de ceea ce-l înlănțuie. Iată de ce menirea Exercițiilor constă în „a pregăti și a predispune sufletul pentru îndepărtarea de la sine a tuturor înclinațiilor neorânduite și, o dată îndepărtate, pentru căutarea și găsirea voinței divine în orânduirea propriei vieți spre mântuirea sufletului”2. Această finalitate, care conjugă în chip salutar cunoașterea de sine a omului cu cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ruga cu glas tare și în gând, precum și alte îndeletniciri spirituale, după cum va fi spus mai târziu. Căci, după cum a se plimba, a merge și a alerga sunt exerciții fizice, tot la fel, orice mod de a pregăti și a predispune sufletul pentru îndepărtarea de la sine a tuturor înclinațiilor 2 neorânduite și, o dată îndepărtate, pentru căutarea și găsirea voinței divine în orânduirea propriei vieți spre mântuirea sufletului se numește exerciții spirituale. 2. A doua este că persoana care îi propune altcuiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ispitit, să nu se poarte cu el aspru sau cu răceală, ci blând și delicat, îmbărbătându-l și întărindu-l pentru a merge mai departe, vădindu-i vicleniile dușmanului firii omenești și ajutându-l să se pregătească și să se predispună pentru consolarea ce urmează să vină. 8. A opta. Cel care propune exercițiile, după nevoia pe care ar simți-o în acela care le primește, în legătură cu dezolările și vicleniile dușmanului, ca și cu privire la consolări, ar putea să-i spună regulile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și orice alt mod al desăvârșirii evanghelice, totuși, în exercițiile spirituale este mai potrivit și mult mai bine ca, în căutarea voinței divine, Însuși Creatorul și Domnul să se împărtășească sufletului evlavios, înflăcărându-l întru iubirea și lauda Sa și predispunându-l pentru calea pe care ar putea să-I slujească mai bine în viitor. Așadar, cel care propune exercițiile să nu se abată, nici să nu încline mai mult într-o parte decât în cealaltă, ci, păstrându-se în cumpănă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
să-i fie date cuiva neinstruit și firav lucruri pe care nu ar putea să le poarte fără greutate sau de pe urma cărora nu ar putea trage foloase. Tot așa, trebuie să i se dea fiecăruia după cum ar dori să se predispună, pentru ca să-i fie de mai mare ajutor și folos. De aceea, celui care vrea să fie ajutat să se instruiască și să atingă o anumită treaptă de mulțumire sufletească i se poate da cercetarea particulară (24-31) și apoi cercetarea generală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mult; al treilea: cu cât sufletul nostru se separă mai mult în singurătate, cu atât devine mai în stare să se apropie și să ajungă la Creatorul și Domnul său; și cu cât se apropie mai mult, cu atât este predispus mai mult pentru primirea harurilor și darurilor de la preamarea bunătate dumnezeiască. 21. SĂPTĂMÂNA ÎNTÂI EXERCIȚII SPIRITUALE PENTRU A SE ÎNVINGE PE SINE ÎNSUȘI ȘI A-ȘI ORÂNDUI VIAȚA FĂRĂ A SE HOTĂRÎ DIN CAUZA 2 VREUNEI ÎNCLINAȚII CARE AR FI NEORÂNDUITĂ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
s-a spus deja în parte mai sus2, că în dialoguri trebuie vorbit și cerut în funcție de materia propusă, și anume după cum sunt ispitit sau consolat și după cum simt dorința de a avea o virtute sau alta, după cum vreau să mă predispun pentru o parte sau alta, după cum vreau să sufăr sau să mă bucur de lucrul pe care-l contemplu; cerând, în sfârșit, ceea ce doresc mai tare în ceea ce privește anumite lucruri. Și astfel șpersoanaț poate purta un singur dialog cu Cristos, Domnul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a Încercat să arate modul cum s-a născut imaginea evreului hoț și Înșelător : „Explicația acestei credințe false nu trebuie căutată numai În concepția greșită a poporului [român], că evreul ar fi de felul său prefăcut și șiret și deci predispus spre Înșelăciune, ci și Într-un motiv istoric, Într-o erezie a veacurilor trecute, ce mai are răsunet puternic În prezent, adică : În considerarea negoțului ca o hoție patentă” <endnote id="(3, p. 47)"/>. Cu un alt prilej, același autor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
punctul acela, așa că frații Coen construiesc o prelungire : soția analistului are un amant (George Clooney), și el tot fost agent secret, care, fiind mereu în căutare de noi aventuri, se încurcă din întîmplare tocmai cu instructoarea de fitness și, fiind predispus la paranoia, are senzația că ea și colegul ei îl urmăresc pe el. Cu acest personaj, construcția devine flagrant laborioasă și începe să scîrțîie. Asta n-ar fi o problemă dacă farsa ar fi condusă într-un ritm alert, însă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de cap, prin vorba “țiganul tot țigan”, un stereotip deschis exclusiv comportamentelor negative. Fără îndoială că eticheta universală de care “beneficiază” acești oameni, indiferent de meritele și abilitățile pe care ei le-ar avea, conține un deficit de încredere, care predispune la neincluderea socială. Menționând aceste lucruri despre etnia romă în mijlocul căreia am fost peste 10 ani, doresc să transmit un mesaj de înțelegere și de sprijin pentru ei. Deoarece “suferința” socială pe care o identificăm este întreținută, în esență, de
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
perechi-perechi pe un buștean enorm așezat pe malul apei învolburate din vecinătatea școlii. Cântăm și cântăm, întrecându-ne cu râul ce-și izbea cu zgomot valurile în pietrele din matca sa, aduse de sus, din munte. Zi însorită ce ne predispunea la cântec, însă eu, cu verighetele în buzunar, nu știam cum să procedez. Momentan dau tonul unui cântec obișnuit pe acea vreme. Toți cântăm și când ajungem la refrenul acelui cântec: „Ți-am pus în deget un inel pentru logodna
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
casării, îi dau o masă la un local din vecinătatea depozitului și într-o săptămână am predat totul, numărat cu atenție. Înainte de a primi forma legală de predare mai fac o invitație șefului de depozit la același local și-l predispun a fi favorabil pentru unitatea mea. În această situație șeful îmi spune clar că primește la bucată și predă la kilogram și că nu e o problemă grea. În felul acesta, îmi face forme prin care îmi adaugă și cantitățile
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mi se părea un gest inutil. Toate visurile nerostite mi-au fost spulberate. Lumea scenei, o lume murdară, falsă, brutală și crudă. Iar eu, incapabilă să mă descurc prin acest hățiș, să supraviețuiesc în această junglă. Lipsa entuziasmului m-a predispus spre lene. Lenea a generat lehamite. Lehamitea a dat naștere inerției. Orice împlinire îmi dădea senzația unei executări. Orice încercare de a merge pe un drum, părea că se va finaliza în fața unui zid de netrecut. Un zid de execuție
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
veghe, este Înveselit cu cimbrișor și sulfină, dar, În mod inexplicabil, nu se zărește nici unul din fluturii care ar trebui să zboare acolo. Am descoperit de asemenea foarte curând că un „lepidist“‚ care Își vede liniștit de treaba lui, este predispus să producă reacții ciudate altor făpturi. De nenumărate ori, când se organiza un picnic și eu Încercam sfios să-mi introduc neobservat modestele mele ustensile În căruța cu bănci mirosind a smoală din cauza unei substanțe folosite pentru a ocroti caii
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mai putea duce cu curăție jugul monahismului. În acest fel mi-am zis: „decât un călugăr fățarnic, păcătos, dar lăudat de credincioși, mai bine să fiu un preot vinovat și învinuit pentru recăsătorire, dar mai puțin vinovat în cugetul meu, predispus la orice sacrificiu pentru a sluji proporului în aceste timpuri atât de potrivnice. În aceste condiții m-am recăsătorit. Recăsătorirea mea a fost un bun prilej pentru părintele inspector bisericesc Teodor Bodnar pentru a fi scos cu brutalitate din parohia
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
trebuie sacrificat pentru ea. Marile popoare au înțeles asta, luptând mereu pentru independență, plătind un preț enorm. Mă gândesc mereu la Israel, începând cu timpul biblic. Traducând foarte mult, am neglijat lucrul la cărțile mele. Activitatea de a traduce mă predispune la lene: am deja un text în fața ochilor. Lucrul cel mai greu pentru un creator e să facă să apară sub ochii lui, din neant (și nu dintr-un lucru existent), ceva nou, care-i aparține numai lui. În plus
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ochi de sticlă. Numit comandant de pluton aveam sub comandă tineri între 35 și 50 de ani, mai ales peste 50. Ei bine, tocmai pe acești “copii” aveam ordin drastic de a-i instrui la cataramă, “soldatul neinstruit fiind oricând predispus la indisciplină și chiar mai rău”. Cum instrucția se făcea pe malul Vedei iar în august era cald peste poate, de transpirat transpirau numai cei care erau puși la posturi de observație anti- șchiop, anti-ciclop restul bălăcindu-se în apă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
epic analizat de autorul Formării legendelor se aplică și poveștilor despre pirați, care au fost transmise, înainte de a fi conservate în scris de cei doi autori discutați mai sus, de agenți-călători, jurnaliști, negustori, marinari, pelerini, misionari, oficiali statali, juriști, jurați, predispuși la deformări de tip localizare/delocalizare, individualizare/dezindividualizare, temporație/detemporație, schimbarea ordinii importanței unor personaje și întâmplări, în funcție de arbi trariul interesului receptor. Odată fixată, povestea a devenit mai ușor de reținut și de transmis, iar mitemele, având șablonul deja format
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
în a organiza o realitate alternativă, în care detaliile minore sunt protejate de prioritatea celor majore prin fru musețea formei. Literatura atrage principalul către secundar și, în acest fel, fragmentează, flexibilizează și diversifică blocurile masive ale realității, prea rigide și predispuse la uni formitate stearpă, la încremenire moartă. Oferind alteritate, literatura reprezintă o versiune stilizată a societății, un construct estetic în care survine o autoreflectare deformată a realității, o utopie. Ea mediază între ideile generale, majore, principale, și cele empirice, secundare
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
în a organiza o realitate alternativă, în care detaliile minore sunt protejate de prioritatea celor majore prin fru musețea formei. Literatura atrage principalul către secundar și, în acest fel, fragmentează, flexibilizează și diversifică blocurile masive ale realității, prea rigide și predispuse la uni formitate stearpă, la încremenire moartă. Oferind alteritate, literatura reprezintă o versiune stilizată a societății, un construct estetic în care survine o autoreflectare deformată a realității, o utopie. Ea mediază între ideile generale, majore, principale, și cele empirice, secundare
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
lucrează nimic, strânși de Vlădescu de pe drumuri, unde se fumează, se beau cafele, se fac visuri, versuri și proză”. Cu fața mare și părul sărac, Neculai N. Beldiceanu are mai degrabă înfățișarea unui om de afaceri decât a unui artist predispus la visări literare. Născut la Rădășeni (1 oct. 1879 - m., 28 mai 1923) și căsătorit cu Victoria, fiica lui Ion și a Sofiei Nădejde, în opera sa în proză pe care o umple cu „chipuri de mahala”. N.N. Beldiceanu îi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
pentru reglarea creanțelor Tubini Lorando de către flota franceză trimisă la Mitylene pentru a confisca încasările vămii locale, adusese o răceală între Ildiz Kiosk 56 și ambasada Republicii. În lașitatea sa înveterată, Abdul Hamid, cînd era vorba de forță, era mereu predispus să se adăpostească în spatele Germaniei, considerată prima putere militară din lume. Fără îndoială că Germania domina la Constantinopol; lăsînd mult în urmă Rusia și pe reprezentantul ei, Zinoviev, baronul mareșal von Bienerstein comanda la Ildyz. Lui i se adresa domnul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
intelectului duce la o conștiință parțială" (cf. Shorter 2005: 206). Mai mult, Heinroth avansează ideea că delirurile nu sunt generate doar de boli fizice, așa cum se credea până atunci, ci și de disfuncții ale creierului. Anumite persoane, crede el, sunt predispuse să dezvolte paranoia: excentricii, vanitoșii, introvertiții cu aspirații prea înalte. Cu toate acestea, de-a lungul secolului al XIX-lea, deși tot mai multe din trăsăturile caracteristice ale bolii sunt identificate și clasificate, termenul "paranoia" este puțin folosit, preferându-se
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
dușmani ai contrarietății și constrângerilor, se supără și se înfurie ușor (II: 6-7). Monomaniacii sunt supuși iluziilor și halucinațiilor; adesea doar iluziile ori halucinațiile caracterizează delirul de care suferă și sunt cauza pervertirii afectelor și dereglării comportamentului. (II: 21) Sunt predispuse la o astfel de afecțiune temperamentele sangvine, indivizii care din amor propriu, vanitate și ambiție se angajează în proiecte exagerate, dar și cei care și-au pierdut prețuirea de sine, suferind un necaz ori suportând un viciu de educație (II
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]