2,251 matches
-
asupra expunerii planului discursului, așa cum Nixon urmează să îl parcurgă în adresa sa. În ce privește narațiunea, Nixon expune "faptele", cu un talent și o măiestrie greu de egalat, după Hill, care apreciază că "în rândul oratorilor tradiționali, folosirea narațiunii pentru a prefigura argumentarea este comună, însă rar a fost mânuită cu atâta artă ca în cazul de față"227. Astfel, Nixon precizează că ar fi putut ordona retragerea imediată a trupelor din Vietnam, însă a ales să își achite obligația mai importantă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
ne putem imagina, zice Hill, un scop mai nobil, iar descrierea lui Nixon a situației îl revendică pe președinte drept agent al deservirii, cu succes, a scopului respectiv. Însă modalitatea sa de a se folosi de "datele istorice" pentru a prefigura argumentarea propriu-zisă constituie cheia de boltă a narațiunii: cum spuneam, Hill remarcă talentul deosebit cu care Nixon face apel la istorie, referindu-se - după unii critici, în mod nefericit - la factorii care au condus la implicarea Statelor Unite în războiul din
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
care Nixon face apel la istorie, referindu-se - după unii critici, în mod nefericit - la factorii care au condus la implicarea Statelor Unite în războiul din Vietnam și legitimând, în baza acestora, propriul plan de acțiune, tocmai cu scopul de a "prefigura, deghizat în forma afirmațiilor necontroversate pe marginea faptelor istorice"229, propriul raționament, ce dă substanță argumentării, un pas mai târziu. Astfel, când vine momentul argumentării, președintele conturează explicit argumentele al căror preambul l-a oferit, colorându-le, încă din narațiune
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
părăsiți și a nu fi „patul nostru groapă”. Așadar, se cuvine să ne analizăm conștiința înainte de culcare, să ne pocăim pentru toate faptele noastre rele și să cerem de la Dumnezeu ajutor pentru a săvârși binele în ziua următoare. Somnul nostru prefigurează moartea și fiecare dimineață este prilej de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru darul vieții și al binecuvântării de a ne bucura de un nou răsărit de soare. Rugăciunile dimineții ne ajută să avem o zi senină, cu bucurii și ne
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
întreb câți au citit la noi (și nu numai la noi) cartea complet uitată a lui Maine de Biran, De l'influence de l'habitude sur la facultă de penser (1802). Multe din trăsăturile psihologice ale statului totalitar modern sunt prefigurate aici. Teoria omului universal nu este chiar o simplă teorie. Deprinderea a funcționat impecabil în două domenii-cheie, fără de care nu poate exista și acționa nici un sistem totalitar din lume: a. Frica permanent întreținută, intrată efectiv în oase, frică de toți
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și multe alte cetăți antice. Se comit, pentru a fi foarte conciși, câteva erori fundamentale. Mai întâi se ignoră evoluția socială a întregului continent, în plină urbanizare. Țăranul tradițional se transformă tot mai mult în fermier. Acest fenomen, inevitabil, se prefigurează, chiar dacă deocamdată în forme extrem de incipiente, și la noi. Că vor supraviețui și o serie de insule, să le spunem, etnografice, este sigur. Dar structura socială de ansamblu a populației se modifică. De unde și importante mutații spirituale. în același timp
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
produs o mare bucurie în mediile diplomatice țariste, încrezătoare într-o politică mai conciliatoare a Angliei, într-un retur la pasivismul care caracterizase precedentul guvern conservator al ducelui de Wellington. Se încheia astfel o etapă în chestiunea orientală și se prefigura o perioadă mai liniștită, de destindere în relațiile anglo-ruse în următorul deceniu. Totuși, Convenția de la Londra nu a antrenat abandonarea de către Rusia a încercărilor de a ajunge la o înțelegere separată privind împărțirea Imperiului otoman cu Austria sau chiar cu
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
nu, un ritual de camuflare" (Dayan, Maria da Maria, Zamfira-Marina). Analiza înclină mai mult spre personajele romanului Noaptea de Sânziene: Ileana (Leana din În curte la Dionis), numele "mitic", "pentru care Eliade se pare că are slăbiciune"; Ștefan Viziru care prefigurează numele lui Laurian Serdaru (din Nouăsprezece trandafiri) prin abordarea aceluiași mecanism semantic; domnișoara Zissu, "nume cu semnificații speciale", deoarece "în acest caz nu personajul contează, ci doar numele, care trimite la o poveste consumată, cu alte semnificații pentru fiecare personaj
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
din opera lui Caragiale analizează toate aceste stări și toate aceste deosebiri... sunt formule rezumative"137. Mimologismul poetic, înțeles ca întâlnire fericită dintre semnificat și semnificant, este dezbătut în Semiostilistica cercetătoarei Ileana Oancea, studiu publicat în 1998 la Timișoara și prefigurat de Elemente de stilistică aplicată (1987). Aducând clarificări importante referitoare la cratilismul limbajului poetic, studiul prezintă metoda semiostilistică de analiză a textului literar, metodă dezbătută și aplicată pe textul liric. Semiostilistica este un important punct de reper în istoria stilisticii
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
al altei realități transcendentale. Personajele lui spun: "ni se fac mereu semne de tot felul. Deschide ochii și dă-ți silința să le descifrezi"73. Între aceste semne cu care își obișnuiește cititorul, se află numele personajelor. Ghicitor în pietre prefigurează felul în care numele personajelor dobândesc sens, deoarece motivarea redevine transparentă, își redobândește înțelesul primitiv 74. Asemeni obiectelor, numele personajelor devin hierofanii, "își evocă originea care, în mod obișnuit, nu este transparentă". Emblematică pentru înțelegerea viziunii asupra numelor proprii din
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
reamintirea, "eliberarea de legături", sfâșierea vălului sau a năframei, a legăturii de pe ochi, exprimând abolirea condiției umane, eliberarea 217). Într-un fel, seria personajelor amnezice (Gavrilescu, Emanuel, Lixandru, Adrian) pentru care "trezirea" implică anamneză, redescoperirea adevăratei identități a sufletului" sunt prefigurate aici. În al doilea rând, folosirea voit banalei variante hipocoristice, Gore, care desemnează individul obișnuit, banal, corespunde teoriei eliadești a sacrului camuflat în profan. Lucrul este întărit de asocierea cu Iancu 218, nume legat de timpul solstițial sau al amiezii
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cosmic dintre viață și moarte (un alt exemplu de acest fel este numărul camerei de hotel a lui Dominic Matei). Combinația celor două numere -din nouăsprezece se veștejesc șase, numărul destinului transuman, și rămân treisprezece, număr care corespunde unei "reînceperi" - prefigurează "destinul misterios al scriitorului, eforturile sale de a recupera esența unui eveniment trecut, precum și trecerea în alt regim ontologic"675. Maestrul Pandele trece de la amnezie la anamneză și apoi la moarte, după ce a reușit să-și împlinească menirea de autor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
că experiența mea nu constituie o excepție. Oricine, orice spectator, orice cititor, sublinie cuvintele, poate avea o revelație similară"697). Metanoia, "răsturnarea", trezirea, "reintegrarea" care au loc prin trăirea nemijlocită a traumatismului, a "incidentului traumatic" actualizat prin spectacolul dramatic sunt prefigurate de șocarea, indignarea cititorului care trebuie mai întâi să fi avut acces la piesele respective. Departe de a fi un "dublet" al lui A.D.P, Ieronim, din tipologia inițiaților eliadești, îl învață pe Maestru "să nu repete greșeala lui Brâncuși
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
că vor avea un singur copil, Făt-Frumos cel drăgăstos, de care nu vor avea însă parte (ca și Euphorion, fiul lui Faust și al Elenei, va aspira la ființă 787). Cuvintele unchiașului "dorința ce ai o să-ți aducă întristare"788 prefigurează problematica darului, depășirea limitei umane și asumarea unei vini tragice. Înainte de ceasul nașterii copilul "se puse pe un plâns de n-a putut nici un vraci să-l împace"789. El tăcu doar după ce împăratul îi făgădui "Tinerețe fără bătrânețe și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de vaste sinteze, de determinare a vieții dintr-un centru spiritual". Așa a fost, susține Blaga, budismul sau creștinismul. Trecerea de la o perioadă de culturi locale la una eonică se face printr-o criză spirituală. Așa a fost perioada elenistă, prefigurând eonul creștin. Blaga întrevede în semnele timpului său o nouă perioadă de criză "elenistă", care, în opinia sa, marchează trecerea spre un nou eon: amestec de doctrine dintre cele mai diverse, necoagulate într-un întreg, revitalizarea filosofiei, recursul la mitologie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
decât că două determinații, întrucât sunt opuse și necesare unuia și aceluiași concept, nu pot fi admise ca valabile fiecare pentru sine, în unilateralitatea lor, ci sunt adevărate numai suprimate și totodată conservate în unitatea conceptului lor"361. Aici este prefigurată ideea de sinteză, care imprimă o marcă distinctă gândirii lui Hegel. Tensiunea antinomiilor se rezolvă într-o sinteză a laturilor lor, unde acestea se regăsesc conservate și totodată transformate. Orice concept, fiind o unitate de momente antinomice, funcționează și ca
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în limba germană abia în 1925, în timp ce prima conturare a ideilor lui Blaga despre dogmă apare în lucrarea Filosofia stilului, scrisă în 1923 și publicată în 1924. Mai mult decât atât, se pare că opțiunea filosofului român pentru antinomic se prefigura deja în articolele filosofice de debut, din perioada 1914-1919405 prin preocuparea sa pentru fenomenologia dualități originare, mai exact prin ideea prezenței unor dualități sau antinomii originare imposibil de desfăcut, ireductibile, care nu pot fi cuprinse în dinamismul sau dialectica lor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
energetice, se poate emite ipoteza a trei tipuri de univers: al nostru, supus omogenizării, un univers biologic, invers constituit, și un al treilea, care ar avea proprietățile sistemelor nucleare și neuropsihice. Dacă ținem cont de faptul că sistematizarea care ar prefigura un al treilea univers posibil este cea neuropsihică, despre care știm sau deducem că include libertatea și necondiționalitatea și, de asemenea, controlul celorlalte două sistematizări, prin conștiința conștiinței și cunoașterea cunoașterii, și extinzând aceste considerații la nivelul gândirii religioase, ne
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este Despre elementul irațional în ideea divinului și despre relația lui cu raționalul 686. În consonanță cu tendința epocii 687, teologul german lasă deoparte partea rațională și speculativă a religiei, concentrându-se mai ales asupra părții ei iraționale, așa cum se prefigurează aceasta în experiența religioasă, pornind de la premisa că atributele raționale nu pot epuiza ideea divinității 688. Rudolf Otto definește "iraționalul" pornind de la rațional, înțelegând prin acest termen ceva ce, "prin profunzimile lui, se sustrage explicației raționale"689. Iată cuvintele sale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
complexității, mai curând un indiciu al adevărului, reprezintă "dezvăluirea necunoscutului în cunoscut, irupția unei dimensiuni ascunse, emergența unei realități mai bogate și relevă în același timp limitele logicii și complexitatea realului"871. Recunoaștem aici idei pe care Lucian Blaga le prefigura cu cincizeci de ani înainte. Insuficiența logicii formale de a gestiona contradicțiile apărute în câmpul cunoașterii este dovedită, susține Morin, de eșecul în fața paradoxului mincinosului, care releva un gripaj în funcționarea logicii. Acest paradox și toate cele asemănătoare lui și-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
într-un mijloc de formare și educare a oamenilor. Regândirea relației dintre ecologie, etică și economie. Modelul pieței libere nu ține seama de contextul ecologic, duce la utilizarea prădalnică a resurselor și trebuie înlocuit. Aldo Leopold este un vizionar, el prefigurează discuția actuală despre modele alternative de dezvoltare. Toate aceste contribuții îndreptățesc aprecierea că Aldo Leopold este autorul primei paradigme în etica mediului. Propunerile sale teoretice sunt în prezent reevaluate în mod favorabil de către teoreticienii mediului. În climatul social și politic
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
tradiția modernității. Desigur, consecințele sunt profunde și la nivelul managementului de mediu. În reconstrucția pe care o ofer încep cu o aplicație asupra unei teme literare ce exprimă atitudinea romantică față de natură deoarece consider că romantismul reprezintă un precedent care prefigurează o asemenea raportare la natură. Prin aceasta vreau să arăt că este posibilă întrezărirea unei linii de continuitate între sensibilitatea romantică și ecologia profundă, ceea ce ar reduce din caracterul straniu al acesteia din urmă în raport cu tradiția culturală europeană. Ecologia profundă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
transcendența sa, ca urmă ștearsă, luminând în echivocitatea înțelesului. Nu este aceasta tocmai imaginea transparentă care - înainte de a se dizolva în textura lingvistică a unor complexe figurative - deschide perspectiva subînțelesului, a unui prag nevăzut în care totul abia începe, se prefigurează ca posibilul germinativ al ființării? Ființa guvernează apariția ființărilor; avem însă în vedere nu ființa în accepția sa generală - definiția sa lungă - de garant al apariției tuturor celor ce sunt. Ne preocupă ființa specială a poemului, ca organism viu de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lumii, dat al unei exteriorități preexistente, "naturale", chiar dacă uneori aceasta e resimțită fizic, în materialitatea sa fragilă, casantă. Or, lumina trebuie într-adevăr să se spargă, să se dezintegreze, să-și dezarticuleze această apariție de primă instanță pentru a putea prefigura o nouă dimensiune. (Supra)fața întinsă peste lucruri se destramă, făcând să se întrevadă un adânc nebănuit, o altă lumină: "mișcă-n ape flăcări, ca paseri lungi de foc" (Priveliști, XIX)3. O imagine de trecere, tranzitând de la înfățișarea mundană
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
În adâncul imaginii pulsează însăși posibilitatea ei, inimaginabilul aprioric al originarului care nu se vede, dar se pune în arătare, creează imagine, precum "sâmburul ce-așteaptă în veșteda păstaie"36. "La temelia lumii minunea doarme încă"37, dar "neliniștiții sâmburi" prefigurează rodul ceresc, "sacra sămânță" a transcenderii care, asemeni unor "aripi [ce] așteaptă-n ou"38, ascunde în sine zboruri lăuntrice.39 Inima prin care se vede cerul Locul de generare a frumuseții e lumina pe care o degajă reflectarea cerului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]