3,896 matches
-
diverselor științe și în domeniul tehnic, îndeplinind o funcție informativă. Textele specifice sunt: tratatul, disertația, descrierea/demonstrația științifică, proiectul, sinteza, eseul/studiul critic, referatul, comunicarea scrisă, articolul, prospectul tehnic. Forme ale discursului oral: comunicări în cadrul unor colocvii/sesiuni științifice (disertație, prelegere, expunere, susținere de proiect etc.), dezbateri științifice, intervenții, prezentări și demonstrații tehnice etc. CARACTERISTICI: - textele științifice sunt nonliterare, ilustrând toate calitățile generale ale stilului; discursul este obiectiv și impersonal, fără abateri de la normele limbii literare; tipurile de texte specifice sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
prezentat listele de candidați 328. Cu toate că Statele Unite continuau să se plîngă, comuniștii cîștigau din ce în ce mai multă putere în România. ARLUS, Asociația Română pentru Întărirea Legăturilor cu Uniunea Sovietică împrăștia prin numeroasele ei filiale materiale propagandistice prosovietice prin publicații săptămînale, emisiuni radiofonice, prelegeri publice și concerte 329. Gradul de dominație la care ajunseseră sovieticii îl deranja de-acum pe Groza. Într-o conversație deschisă cu Berry, primul-ministru se plîngea "de incapacitatea lui de a influența politica guvernamentală, pretinzînd că persoanele din apropierea birourilor de unde
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în scrierile sale, ceea ce rămâne în memoria cititorului este spectacolul frazelor, după cum sugera Nicolae Manolescu, accentuând faptul că "G. Călinescu umple de viață spațiul ideilor; între două definiții estetice ne așteptăm la o lovitură de teatru."320 Revenind la conținutul prelegerii, o altă trăsătură a spiritului clasic este identificată cea referitoare la tendința de a formula propoziții universale, aflată sub semnul principiului impersonalizării. Clasicul caută în acest sens cele mai lapidare enunțări, realizându-se de fapt o purificare succesivă, o selecție
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
marcată de personalitatea gigantică a autorului care și-a hipertrofiat ego-ul în toate aspectele creației sale fie critice, fie literare. Este vorba de aceeași dualitate apolinic dionisiacă, despre care am discutat anterior prin raportare la afirmațiile lui Dumitru Micu. Finalul prelegerii lui Călinescu stă sub semnul unor imperative estetice, marcate prin verbul a trebui, care sunt oferite, de fapt, ca soluție pentru reorientarea literaturii naționale pe un făgaș universal și în virtutea faptului că "fiecare nație de pe lume e îndreptățită să spere
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
67. Friedrich, Hugo, Structura liricii moderne, traducere de Dietr Fuhrmann, Editura Univers, București, 1969. 68. Grigorescu, Dan, Direcții în poezia secolului XX, Editura Eminescu, București, 1975. 69. Grigorescu, Dan, Neoclasicismul, în Dicționarul avangardelor, Editura Enciclopedică, București, 2003. 70. Grünberg, Ludwig, Prelegeri de estetică, Editura didactică și pedagogică, București, 1967. 71. Hazard, Paul, Criza conștiinței europene 1680-1715, traducere de Sanda Șora, Editura Humanitas, București, 2007. 72. Hazard, Paul, Gândirea europeană în secolul al XVIII-lea, în românește de Viorel Grecu, Editura Univers
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
1967. 71. Hazard, Paul, Criza conștiinței europene 1680-1715, traducere de Sanda Șora, Editura Humanitas, București, 2007. 72. Hazard, Paul, Gândirea europeană în secolul al XVIII-lea, în românește de Viorel Grecu, Editura Univers, București, 1981. 73. Hegel, G. W. Friedrich, Prelegeri de estetică, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei, București, 1966. 74. Honour, Hugh, Neoclasicismul, Editura Meridiane, București, 1976. 75. Houston, Percy Hazen, Doctor Johnson: A Study in Eighteenth Century Humanism, Harvard University Press, Cambridge, 1923. 76. Ivașcu, G., Din
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
civilizației române moderne, Editura Științifică, București, 1972. 80. Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane, Editura Minerva, București, 1981. 81. Mândra, Vicu, Clasicism și romantism în dramaturgia românească, Editura Minerva, București, 1973. 82. Manolescu, Nicolae, G. Călinescu, critic, poet și prozator, prelegere susținută în cadrul Cursurilor de vară și a colocviilor științifice ale Universității din București, Brașov, 1975. 83. Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române, vol 1, Editura Aula, Brașov, f. a. 84. Marino, Adrian, Biografia ideii de literatură, vol.1, Editura Dacia
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Monitorul oficial și imprimeriile statului, București, 1946, p. 248. 318 G. Călinescu, Ulysse, antologie realizată de Geo Șerban, Editura pentru literatură, București, 1967, p. 448. 319 G. Călinescu, Sensul, p. 252. 320 Nicolae Manolescu, G. Călinescu, critic, poet și prozator, prelegere susținută în cadrul Cursurilor de vară și a colocviilor științifice ale Universității din București, Brașov, 1975, p. 31. 321 G. Călinescu, Sensul clasicismului, p. 255. 322 Paul Hazard, Criza conștiinței europene , p. 362. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------7
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
un loc plăcut și ambiant pentru bolnavii spitalului, în special, și pentru orice credincios, în general. Reînnodând tradiția de locaș al rugăciunii și al culturii, biserica a devenit gazda unor activități binevenite atât pentru bolnavi, cât și pentru ceilalți credincioși: prelegeri și discuții pe diverse teme; concerte religioase; diferite activități caritative și misionare. (Acest studiu monografic privind monumentul, biserica, mănăstirea, Seminarul de Teologie și lăcașul de cult Socola, actualmente în incinta Spitalului Socola, s-a întocmit de către preotul de caritate, protosinghel
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
referate sau note, contribuții practice sau ipoteze de lucru pentru viitor. Acest capitol este cel mai reprezentativ pentru concepția sa. Sub acest aspect, cercetarea lucrărilor este foarte semnificativă. Printre articolele cele mai importante în această direcție, cită, în primul rând, prelegerea "Introducere în studiul psihiatriei. Probleme de Biologia cerebrală" (expusă la 16 aprilie 1945 la Spitalul Central București, ca lecție inaugurală a cursului de psihiatrie). Prelegerea citată exprimă concludent ideile lui C. I. Parhon despre obiectul, conținutul și perspectivele psihiatriei. Câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
este foarte semnificativă. Printre articolele cele mai importante în această direcție, cită, în primul rând, prelegerea "Introducere în studiul psihiatriei. Probleme de Biologia cerebrală" (expusă la 16 aprilie 1945 la Spitalul Central București, ca lecție inaugurală a cursului de psihiatrie). Prelegerea citată exprimă concludent ideile lui C. I. Parhon despre obiectul, conținutul și perspectivele psihiatriei. Câteva din aceste idei rezultă cu claritate chiar de la începutul expunerii. Aflăm citatul: "Aici este necesar să răspundem la o a doua chestiune: ce este sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dau naștere trepiedului psihic: sentimente, gândire, voință, dar ceea ce se poate afirma este că niciodată nu s-a constatat nici sentiment, nici gândire, nici voință fără funcționarea organică, cu alte cuvinte fără o activitate materială""125. Mai departe, în aceeași prelegere, C. I. Parhon afirmă: "Psihicul întreg se găsește, astfel, redus la o influență chimică; el nu se poate dezvolta nici menține dacă iodul lipsește. Un astfel de rezultat aruncă o lumină nouă asupra fiziologiei gândirii". Sub această incidență trebuie privită
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ci faptul că propozițiile devin clare.“), este reluată, în diferite modulații, în tot ceea ce a spus și a scris mai târziu Wittgenstein asupra acestei teme. La un an după revenirea lui în Anglia, în ianuarie 1930, el și-a început prelegerile la Cambridge cu o discuție asupra filozofiei. Întrebările și răspunsurile pe care le formulează în mod tipic filozofii - afirmă Wittgenstein - sunt rezultatul aplicării limbajului în afara sferei activităților cotidiene și a unor activități specializate, cum sunt cercetările științifice. În cursurile din
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Institutul European, Iași, 1997, p. 36-65 Coșeriu, Eugeniu, Lingvistica integrală, interviu cu..., realizat de Nicolae Saramandu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996 Coșeriu, Eugeniu, " Nu există schimbare lingvistică", în "Cercetări de lingvistică", XXXVII (1992), nr. 1, p. 7-12 Coșeriu, Eugen, Prelegeri și conferințe, Iași, 1994 Coseriu, Eugenio, Principios de semántica estructural, Editorial Gredos, Madrid, 1986 Coșeriu, Eugeniu, Sincronie, diacronie și istorie. Problema schimbării lingvistice, Editura Enciclopedică, București, 1997 Coșeriu, Eugen, Solidaritățile lexicale, în "Revistă de lingvistică și știință literară", Chișinău, 1992
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Friedrich, Enciclopedia științelor filozofice, Partea a treia: Filozofia spiritului, Humanitas, București, 1996 Hegel, Georg Wilhelm Friedrich, Enciclopedia științelor filozofice, Partea întîi: Logica, Editura Academiei, București, 1962 Hegel, Georg Wilhelm Friedrich, Fenomenologia spiritului, Editura Academiei, București, 1965 Hegel, Georg Wilhelm Friedrich, Prelegeri de istorie a filozofiei, Editura Academiei, București, vol. I-II, 1963-1964 Hegel, Georg Wilhelm Friedrich, Știința logicii, Editura Academiei, București, 1966 Heger, Klaus, La linguistique et sa place parmi les sciences, în "Travaux de linguistique et de littérature", X, 1
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
euroedit@hotmail.com • http: //www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL 1 Vezi Sistem, normă și vorbire, în volumul Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, Cinci studii, Editura Enciclopedică, București, 2004, p. 95. 2 Vezi Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, Iași, 1994, p.183. 3 Eugenio Coseriu, Textlinguistik, Eine Einführung, Francke Verlag, Tübingen und Basel, 1994, p. 9-10. 4 Vezi Andre Vergez, Denis Huisman, Curs de filozofie, Humanitas, București, 1995, p. 99-100. 5 În acest mod rămînem mai
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
9-10. 4 Vezi Andre Vergez, Denis Huisman, Curs de filozofie, Humanitas, București, 1995, p. 99-100. 5 În acest mod rămînem mai aproape de termenul german Sprach-philosophie, întrebuințat de mult timp pentru denumirea acestei abordări interdisciplinare. 6 Filozofia limbajului, în Eugen Coseriu, Prelegeri și conferințe, p. 9. 7 Vezi Eugenio Coseriu, Geschichte der Sprachphilosophie, Tübingen, 1975, 2 vol. 8 Vezi Oswald Ducrot, Jean-Marie Schaeffer, Noul dicționar enciclopedic al științelor limbajului, Editura Babel, București, l996, p. 157-158. 9 Ferdinand de Saussure (Curs de lingvistică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
op. cit., p. 29-32. 13 S-ar putea pune din nou problema legitimității opiniei în legătură cu începutul cercetării limbii abia în secolul al XIX-lea, ținînd cont că lingvistica generală s-a articulat sub multe aspecte prin investigațiile anterioare. 14 Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 8. 15 Vezi Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 58. 16 Vezi G. Ivănescu, Storia delle parlate popolari e storia delle lingue letterarie, în "Philologia", II (1972), p. 5-26. 17 Ferdinand de Saussure, op. cit., p. 99. 18
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
nou problema legitimității opiniei în legătură cu începutul cercetării limbii abia în secolul al XIX-lea, ținînd cont că lingvistica generală s-a articulat sub multe aspecte prin investigațiile anterioare. 14 Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 8. 15 Vezi Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 58. 16 Vezi G. Ivănescu, Storia delle parlate popolari e storia delle lingue letterarie, în "Philologia", II (1972), p. 5-26. 17 Ferdinand de Saussure, op. cit., p. 99. 18 Ferdinand de Saussure, op. cit., p. 43-44. 19 Vezi Sistem
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Gredos, Madrid, 1991, p. 22. 41 Vezi Eugenio Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 27-28; id., Sincronie, diacronie și istorie. Problema schimbării lingvistice, Editura Enciclopedică, București, 1997, p.42-43. 42 Eugenio Coseriu, Sincronie, diacronie și istorie, p. 42. 43 Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p.21-23. 44 Vezi Gheorghe Enescu, Dicționar de logică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985, p. 170. 45 Vezi Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 57. 46 Vezi Eugen Coșeriu, Modele logice și nivele de analiză lingvistică, în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
București, 1997, p.42-43. 42 Eugenio Coseriu, Sincronie, diacronie și istorie, p. 42. 43 Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p.21-23. 44 Vezi Gheorghe Enescu, Dicționar de logică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985, p. 170. 45 Vezi Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 57. 46 Vezi Eugen Coșeriu, Modele logice și nivele de analiză lingvistică, în volumul colectiv Limbaje și comunicare, II, Institutul European, Iași, 1997, p. 42. 47 Introducción al estudio estructural del léxico, în Eugenio Coseriu, Principio de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
II, Institutul European, Iași, 1997, p. 42. 47 Introducción al estudio estructural del léxico, în Eugenio Coseriu, Principio de semántica estructural, Editorial Gredos, Madrid, 1986, p. 111. 48 Eugeniu Coșeriu, Sincronie, diacronie și istorie, p. 44. 49 Vezi Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 39, 58-59. 50 Vezi Ion Coteanu, Idiostilul, în volumul colectiv Sistemele limbii, București, l970, p.47-48; id., Stilistica funcțională a limbii române, Editura Academiei, București, 1978, p. 80-82. 51 În această perspectivă, puterea (facultatea) de judecată realizează
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
textul reprezintă nivelul cel mai înalt". Această perspectivă nu lasă însă să se întrevadă nici unde ar putea fi totuși limita dintre discurs și text și nici dacă există cumva și vreo diferență de ordin calitativ. 92 Vezi Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 55. 93 Vezi Ferdinand de Saussure, op. cit., p. 136. 94 Vezi Roman Jakobson, Lingvistică și poetică, în culegerea Probleme de stilistică, București, 1964, p. 83-125. Schema propusă de Jakobson a fost în general acceptată, dar deseori și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Vezi Introducción al estudio estructural del léxico, în Eugenio Coseriu, Principios de semántica estructural, p.130. 102 Vezi Significado y designación a la luz de la semántica estructural, în Eugenio Coseriu, Principios de semántica estructural, p. 187. 103 Vezi Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p.22. 104 Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 153. 105 Hans-Martin Gauger, Durchsichtige Wörter. Zur Theorie der Wortbil-dung, Carl Winter Universitätsverlag, Heidelberg, 1971. 106 Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p.162. 107 Ibidem, p. 159. 108 Vezi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Eugenio Coseriu, Principios de semántica estructural, p.130. 102 Vezi Significado y designación a la luz de la semántica estructural, în Eugenio Coseriu, Principios de semántica estructural, p. 187. 103 Vezi Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p.22. 104 Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 153. 105 Hans-Martin Gauger, Durchsichtige Wörter. Zur Theorie der Wortbil-dung, Carl Winter Universitätsverlag, Heidelberg, 1971. 106 Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p.162. 107 Ibidem, p. 159. 108 Vezi Josette Rey-Debove, Le métalangage, Le Robert, Paris, 1978
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]