2,532 matches
-
nord. Acesta se separă de pronaos printr-un perete din scândură care coboară de la boltă până la aproape trei metri de pardoseală și prin cei doi stâlpi laterali cuprinși în zid. Pronaosul bisericii are numai o fereastră pe zidul din sud. Pridvorul are câte o fereastră la sud și nord și câte una de o parte și alta a ușii. Toate ferestrele din biserică sunt din lemn, duble, dreptunghiulare, peste ele suprapunându-se ferestre mici, terminate în arc. Între ferestre sunt grilaje
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
din biserică sunt din lemn, duble, dreptunghiulare, peste ele suprapunându-se ferestre mici, terminate în arc. Între ferestre sunt grilaje metalice. Ușa de intrare, fixată în peretele din vest, este din lemn de brad, cu grilaj metalic la exterior. Din pridvor în pronaos se intră pe o ușă de brad într-un canat, cu geam în partea superioară. Pereții, în interior și exterior, sunt căptușiți cu scândură de brad vopsită. Pardoseala este de brad, iar biserica este acoperita cu șindrilă. Mai
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
lemn, cu deschideri pe toate laturile. Etajul turnului este amplasat peste parterul din piatră de râu, în care se accede printr-o deschidere încununată de o arcadă semicirculară spre est. Clădirea pentru stăreție este construită la 20 de metri în fața pridvorului, fiind acoperită cu șindrilă. La 20 de metri sud de biserică sunt alte trei mici clădiri: case țărănești acoperite cu șindrilă. La nord-est de biserică este o mică clădire pentru chilii, iar la nord de aceasta este clădirea nouă din
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
simbol al luptei românilor împotriva turcilor. Monumentul are formă de cruce (plan triconc), cu absidele laterale și absida altarului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu trei uși: una pe latura de vest, una pe latura vestică a pridvorului și alta în peretele sudic al altarului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are formă poligonală și a fost atașat pe latura sudică a pronaosului, având o intrare separată de cea în
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
și absida altarului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu trei uși: una pe latura de vest, una pe latura vestică a pridvorului și alta în peretele sudic al altarului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are formă poligonală și a fost atașat pe latura sudică a pronaosului, având o intrare separată de cea în pronaos. Catapeteasma este sculptată în lemn și bogat ornamentată, având o zugrăveală foarte frumoasă. Ea a
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu trei uși: una pe latura de vest, una pe latura vestică a pridvorului și alta în peretele sudic al altarului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are formă poligonală și a fost atașat pe latura sudică a pronaosului, având o intrare separată de cea în pronaos. Catapeteasma este sculptată în lemn și bogat ornamentată, având o zugrăveală foarte frumoasă. Ea a fost confecționată înainte de anul 1845
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
județului Vlașca de la 1865, în Bujoreni. Anul 1862 surprins în însemnări, trimite la o înzestrare finală cu odoare și cele necesare, încheiată apoi cu o resfințire. Odată cu remontarea bisericii în Bujoreni a fost adăugat un turn peste tindă și un pridvor în fața intrării. Tot atunci sau ceva mai târziu, pereții de lemn au fost ușor ciopliți și apoi acoperiți cu o spoială sau tencuială subțire, văruită în alb, atât în interior cât și în exterior. Biserica a fost restaurată în anul
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
târziu, pereții de lemn au fost ușor ciopliți și apoi acoperiți cu o spoială sau tencuială subțire, văruită în alb, atât în interior cât și în exterior. Biserica a fost restaurată în anul 2007, prilej cu care a fost demolat pridvorul închis cu scânduri, a fost refăcut turnul și acoperișul, iar întreaga biserică a fost așezată pe o fundație nouă de beton. Această biserică prezintă un plan întâlnit în Muntenia centrală, cu pronaos mai îngust decât naosul. Altarul este și el
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
1815. Biserica din Groșeni este una dintre multele biserici călătoare din zonă, fiind adusă înainte de anul 1864 din cătunul Hârlești, astăzi cuprins în localitatea Depărați. Se remarcă prin structura pereților originali, prinși în cuie de fier, prin stâlpii sculptați de la pridvor și roata de moară așezată la intrare. Însemnările din secolul 19 din pridvor constituie izvoare documentare locale ce ridică valoarea lăcașului. În cimitir se mai păstrează câteva frumoase cruci de piatră de secol 19 și o clopotniță de lemn. Biserica
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
adusă înainte de anul 1864 din cătunul Hârlești, astăzi cuprins în localitatea Depărați. Se remarcă prin structura pereților originali, prinși în cuie de fier, prin stâlpii sculptați de la pridvor și roata de moară așezată la intrare. Însemnările din secolul 19 din pridvor constituie izvoare documentare locale ce ridică valoarea lăcașului. În cimitir se mai păstrează câteva frumoase cruci de piatră de secol 19 și o clopotniță de lemn. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . După tradiția locală
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
lemn. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare, fiind adusă din sătucul Hârlești, cuprins în localitatea Depărați. Vechimea ei este necunoscută. Pe stâlpul drept, la intrare în pridvor, se poate citi în chirilice anul "„1815”". Pe stâlpul din stânga este scrijelit "„18”", care poate fi forma prescurtată a anului 1800. Acești ani antedatează construcția, care, după structura lemnului, pare a fi mult mai veche. Din vremea în care biserica
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
principale, biserica este rezultatul mai multor intervenții, care adaugă formelor arhaice, accente de modernitate precum supraînălțarea pereților și a încăperilor interioare, apariția turnului, schimbarea învelitorii, lărgirea ferestrelor, ș.a. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor semideschis, tindă, naos și altar. Această biserică prezintă un plan întâlnit mai des în Muntenia centrală, cu pronaos mai îngust decât naosul. Altarul este și el mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă și naos este
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
este tăvănită pe sub turn. Turnul este și el secundar, și a primit forma octogonală, fiind încheiat cu un mic coif. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal formele sobre, aproape lipsite de orice ornament. Doar trei dintre stâlpii pridvorului mai păstrează ciopliturile originale, cu o tratare decorativă minimală dar nu lipsită de efect. Intrarea nu își mai păstrează dimensiunile și trăsăturile inițiale.
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
secolului 19, înainte de 1810. Este una dintre puținele biserici de lemn cunoscute în România care a fost de la început acoperită cu tablă de fier, tablă care se păstrează parțial până astăzi. Se remarcă prin structura originală, prin stâlpii sculptați de la pridvor și urme de pictură pe iconostas. Însemnările din secolul 19 din pridvor constituie izvoare documentare locale ce ridică valoarea lăcașului. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Starea de degradare avansată cere intervenții de protejare urgente
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
în România care a fost de la început acoperită cu tablă de fier, tablă care se păstrează parțial până astăzi. Se remarcă prin structura originală, prin stâlpii sculptați de la pridvor și urme de pictură pe iconostas. Însemnările din secolul 19 din pridvor constituie izvoare documentare locale ce ridică valoarea lăcașului. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Starea de degradare avansată cere intervenții de protejare urgente. Catagrafia din 1810 menționează că "„popa Radu sin Neacșul, 38 [de ani
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
Munteniei. Are dimensiuni modeste, planimetrie comună, cu puține elemente artistice care să o scoată în evidență. Totuși, conservarea parțială a învelitorii de tablă, originală, este demnă de menționat. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor semideschis, tindă, naos și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă spre naos este marcată de stâlpi și un pălimar de scânduri. Iconostasul este original și are trei uși. Tâmpla lui este formată
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
pe sub turn. Turnul este original, cu forma pătrată, de dimensiuni relativ mari, și este protejat de un mic coif piramidal. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal formele sobre, aproape lipsite de orice ornament. În exterior, doar stâlpii pridvorului și cosoroabele pridvorului arată o tratare decorativă minimală, dar nu lipsită de efect. Intrarea își păstrează dimensiunile modeste și trăsăturile inițiale simple.
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
este original, cu forma pătrată, de dimensiuni relativ mari, și este protejat de un mic coif piramidal. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal formele sobre, aproape lipsite de orice ornament. În exterior, doar stâlpii pridvorului și cosoroabele pridvorului arată o tratare decorativă minimală, dar nu lipsită de efect. Intrarea își păstrează dimensiunile modeste și trăsăturile inițiale simple.
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
cutremurul din 1977 a stat ascunsă sub o cămașă de zid, acoperită cu picturi. Părți de zid și pictură exterioară se mai păstrează până astăzi. Se remarcă prin fragmente sculpturale decorative la intrare și iconostas. Câteva însemnări în chirilice din pridvor și altar constituie izvoare documentare locale ce ridică valoarea lăcașului. În fața lui se păstrează una dintre cele mai frumoase cruci de piatră din Teleorman, datată 1819. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Biserica a fost
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
LMI 2004: . Biserica a fost ridicată în anul 1819 în Cârtojani de Jos sau Vida-Cârtojani, pe proprietate de moșneni. Despre vechimea ei vorbesc câteva inscripții păstrate pe pereții bisericii și pe o cruce de piatră din fața ei. În dreapta intrării, în pridvor, dintr-o lungă pisanie în chirilice, abia se pot citi câteva fragmente din finalul rândului doi și trei: "„... lacaș când au fost înce[put]... la facerea aces[tei] sf[in]t[e] biserici ...”". Fragmentele păstrate dau de înțeles că aici
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
cât și în înzestrarea ei ulterioară cu odoare. În istoria bisericii apare o etapă mai puțin cunoscută, cea în care a fost îmbrăcată la exterior în zidărie, și apoi a fost zugravită cu icoane. Tot atunci a fost adaus un pridvor cu patru stâlpi de zidărie în fața intrării, iar peretele dintre tindă și naos a fost înlocuit cu unul de zid. În această etapă a fost acoperită pisania din dreapta intrării, de aceea îmbrăcarea cu zidărie nu poate fi datată odată cu ridicarea
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
ridicată mult peste nivelul vechii streșini, cu două rânduri de bârne, diferența observându-se în imaginile anterioare renovărilor și în comparație cu zidăria rămasă neclintită pe latura de sud. O altă schimbare semnificativă a apărut în fața intrării, unde a fost adaus un pridvor de lemn, fără legătură cu istoria vechiului lăcaș. Intrarea a fost refăcută aproape total, lipsind piesa orizontală, caracteristică peste intrare, pe care se continua funia sculptată de pe cei doi ușori laterali. Biserica din Videle-Cârtojanca este una dintre foarte puținele biserici
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
modeste, planimetrie cu tindă mai îngustă decât naosul, un buzunar special pentru proscomidie pe latura de nord a altarului și câteva elemente artistice care o scot în evidență. De la vest la est, biserica este împărțită în cele patru încăperi tradiționale: pridvor deschis, de dată recentă, tindă, naos și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Pe latura de nord altarul prezintă o mică nișă pentru proscomidie, vizibilă în exterior prin prelungirea peretelui naosului spre răsărit. Trecerea dinspre
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
că ""lipsa bisericii catedrale este mult simțită de întregul oraș"". În urma acestor demersuri s-a constituit un Comitet de restaurare a bisericii în fruntea căruia a fost ales preotul Ioan Andreescu. Cutremurul din 31 august 1903 a avariat din temelie pridvorul și turla bisericii, iar autoritățile au hotărât să renunțe definitiv la refacerea lăcașului de lângă Grădina Publică și au propus construirea unei noi biserici care să poarte acest hram, în parcul central al orașului. Fiind pe punctul de a se prăbuși
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
și turla bisericii, iar autoritățile au hotărât să renunțe definitiv la refacerea lăcașului de lângă Grădina Publică și au propus construirea unei noi biserici care să poarte acest hram, în parcul central al orașului. Fiind pe punctul de a se prăbuși, pridvorul și turla vechii biserici au fost demolate în 1917. Pentru o perioadă, orașul Tecuci nu a avut o biserică catedrală care să polarizeze activitățile religioase din localitate. În perioada interbelică, rolul localității a crescut, Tecuciul fiind reședință a județului omonim
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]