2,788 matches
-
comparatif des délits et des peines, au point de vue philosophique et juridique, publicată În 1857, era concepută În tradiția dreptului natural. Încrederea Într-un „model etern” independent de mutațiile contextuale , Într-o ordine universală bazată pe legi descifrabile a priori prin rațiune (influența lui Kant, la care autorul făcea de altfel trimitere , este aici ușor de intuit) au fundamentat un text care, dincolo de conținutul său juridic, avea implicații politice vizibile. Tema ordinii imuabile, care avea să aibă mai târziu reverberații
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
Românești și despot al Dobrogei, domn al Silistrei și al țărilor tătărăști până la mare, cel care a luat parte la bătălia de pe șesul Kossovo, la bătălia de la Nicopole, între luptătorii creștini între cari erau conetabilul Franței, regele Ungariei și marele prior Frideric de Hohenzollern, acest Mircea și-a întins domnia până la Nistru, de unde partea aceea de loc care e în posesiunea noastră a păstrat numele Basarabia de la Mircea Basarab. Va să zică "le vrai possesseur" este Țara Românească, Valachia magna. / Ceea ce se numește
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
conceptului raționalist de justiție, ignorând raționalitatea istorică în favoarea celei instrumentale: "cel ce se plasează pe pozițiile raționalității istorice nu-l va socoti pe Eminescu antiraționalist, ci, dimpotrivă, raționalist de o concepție profundă"123, apreciază autorii invocați. Numai cu idei a priori, spune Eminescu, ignorându-se adevărurile istorice, nu se poate face justiție. Poetul distingea între drept și dreptate, reflex al egalității eurilor. Bilateralitatea eurilor, regăsită de poet în filosofia budistă (Tat twam asi) și în creștinism, este coroborată cu ideea de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
fenomenul morții și, din respect pentru veverița (aparent) decedată, își inițiază noii prieteni într-un așa-zis cult al morților. Nimeni nu știe ce trebuie făcut, dar, instinctiv, Muumin este capabil să înțeleagă caracterul inebranlabil al morții și știe, a priori, că datoria celorlalți este de a-și însoți prietenul cu demnitate pe ultimul drum. Dacă viziunea asupra morții a lui Muumin este în concordanță cu dogma luterană (majoritară în Finlanda), celălalte peronaje, "ciudații" iernii, Tiu-Tikki și micuța Miu, au o
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nu se știe de cine, nu se inventează, nu se fabrică. Frații Grimm observau îndreptățit: "Nu se creează bucățile de poezie populară și mai ales nu se fixează în memoria unui întreg popor așa cum nimeni nu poate să creeze a priori o limbă și să facă o națiune întreagă s-o vorbească". Aceste povești au exordii tradiționale: "A fost odată un împărat, și dacă n-ar fi fost nu s-ar povesti..." Sau: "A fost odată ca niciodată; că de n-
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de anchetă, orale și în scris, există diferențe substanțiale în ceea ce privește realizarea lor practică, construcția chestionarului, natura informației culese și interpretarea ei. De aceea, înțelegem perfect argumentele - chiar și implicite - ale celor care le consideră metode distincte, adică nu excludem a priori posibilitatea ca ele să fie considerate ca atare, dar pledăm pentru a nu se confunda ancheta orală cu interviul. 8. Dacă, prin definiție, ancheta se realizează strângând informația de la persoane luate în mod individual, interviul poate îmbrăca și forma interviului
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sau nu au nici un domiciliu ori locuiesc în zone unde nu prea îndrăznește să se aventureze cineva cu un chestionar în mână, ceea ce vrea să însemne că și aici se regăsește întotdeauna un procent similar de excluși în mod a priori. În ciuda progreselor telefoniei mobile din ultimii ani, la noi în țară accesul la acest mod de comunicare e încă departe de cotele existente acum în SUA sau în alte țări occidentale, așa că nu ne vom opri asupra detaliilor anchetei prin
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
trebuie să-l preocupe pe analist este cunoașterea avantajelor sau dezavantajelor fiecărui tip de întrebări și evaluarea șanselor de introducere a unor erori specifice prin folosirea uneia sau alteia din cele două forme. Or, această chestiune nu este tranșabilă a priori, existând, cum vom arăta imediat, suficiente argumente pentru ambele tipuri de răspunsuri. Rezumând deocamdată lucrurile, putem spune că, în faza de construcție a chestionarului, cercetătorul trebuie să decidă, în esență, asupra următoarelor două aspecte: • dacă e posibil și preferabil să
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și preferabil ca subiectul să fie cel care alege cea mai adecvată formă de rezumare a răspunsului său, folosind grila de categorii propusă. Cele două întrebări combinate dau trei soluții posibile, pentru fiecare întrebare din chestionar: a. se stabilesc a priori categoriile de răspuns și subiectul alege; b. se stabilesc a priori categoriile de răspuns, iar operatorul, în funcție de răspunsul subiectului, alege varianta „potrivită”; c. se stabilesc a posteriori categoriile de răspuns, urmând a clasifica „la birou” conținutul răspunsurilor. Se observă că
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
adecvată formă de rezumare a răspunsului său, folosind grila de categorii propusă. Cele două întrebări combinate dau trei soluții posibile, pentru fiecare întrebare din chestionar: a. se stabilesc a priori categoriile de răspuns și subiectul alege; b. se stabilesc a priori categoriile de răspuns, iar operatorul, în funcție de răspunsul subiectului, alege varianta „potrivită”; c. se stabilesc a posteriori categoriile de răspuns, urmând a clasifica „la birou” conținutul răspunsurilor. Se observă că, în prima situație, avem de a face cu o întrebare închisă
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
posibilă aplicarea propozițiilor teoriei probabilităților, deci nici efectuarea calculelor necesare, de pildă, pentru determinarea reprezentativității eșantionului. A doua parte specifică, în fond, faptul că eșantionul trebuie extras din întreaga populație, deci că nici un individ al populației nu trebuie exclus a priori. Se înțelege destul de ușor că cerințele definiției de mai sus sunt foarte puternice; atât pentru a calcula șansele, cât și pentru a fi siguri că nimeni nu a fost exclus este nevoie de o cunoaștere perfectă a componenței populației. Adică
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
indivizilor o probabilitate egală de a intra în eșantion. Desigur că rostul utilizării factorului de stratificare A nu este acela de a estima proporțiile sau alte mărimi legate de acest factor, de vreme ce distribuția lui în populație trebuie să fie a priori cunoscută, altfel el nu poate fi utilizat în calitatea respectivă. Dacă însă o altă caracteristică, B, este asociată (corelată) cu A, atunci se poate demonstra matematic - dar se poate și intui ușor - că eșantionul fiind stratificat după A, el va
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în respectarea cerințelor formale de alegere a subiecților, din pricina imposibilității de a găsi o parte dintre subiecți, a refuzului de fi primiți în locuință sau de a răspunde la chestionar etc.), de vreme ce o serie de indivizi ai populației sunt a priori excluși, sunt excluși de către operatori sau se autoexclud, ei fiind înlocuiți cu persoane în general mai accesibile. Nu avem la îndemână informații privind incidența tuturor factorilor care afectează caracterul probabilistic al eșantionului în cercetările curente de la noi, dar acțiunea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
zonă, respectiv o întreagă dimensiune, fiind deci suficient un număr mic de asemenea indicatori. Se întâlnesc cazuri-limită când se folosește o singură asemenea întrebare (de satisfacție) în legătură cu întregul univers de probleme vizat de concept. Nici procedeul invers - de stabilire a priori a dimensiunilor și a indicatorilor fiecăreia dintre acestea - nu este lipsit de riscuri și de pericolul subiectivismului. În absența unei teorii clare, o analiză, oricât de atentă ar fi ea, nu poate garanta identificarea corectă și exhaustivă a dimensiunilor unui
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
propriu-zise ale conceptului, fiecare fiind acoperită cu o singură întrebare sintetică. Reducția efectuată ulterior se dovedește necesară datorită similitudinilor unora dintre aceste dimensiuni, existând deci posibilitatea reducerii spațiului generat de concept. Pentru degajarea dimensiunilor sau analiza consistenței modelului propus a priori se pot folosi mai multe genuri de proceduri statistice, dar cea mai frecventă este, probabil, analiza factorială. În orice caz, aceste metode se bazează, de regulă, pe analiza matricei coeficienților de corelație între perechile de itemi,cerința fundamentală fiind aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
unui același factor latent, eventualele diferențe dintre ei datorându-se doar „impreciziei”acestei exprimări. Apoi, pentru a îngloba în unul și același indice valori ce vizează aspecte foarte îndepărtate, a căror importanță în rezultatul final e greu de evaluat a priori, sunt necesare proceduri de ponderare mult mai sofisticate (uneori acestea fiind rezultatul unor analize aprofundate a relațiilor statistice dintre variabile, cum este, de pildă, analiza factorială) decât pentru valorile scalelor de atitudine. În fapt, marea problemă a construcției indicilor complecși
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
tehnică a caracteristicilor produselor supuse analizei este insuficientă spre a determina conturul pieței relevante, deoarece o asemenea abordare nu ne relevă reacția consumatorilor sau a solicitanților față de similitudinile sau diferențele existente între bunuri. Se poate ca două produse deși a priori diferite în materialitatea lor, pot fi totuși socotite de consumatori ca interschimbabile, încadrându-se în aceeași piață relevantă 67 dar se poate și ca două produse de natură similară să fie inapte de a satisface aceeași nevoie a consumatorilor 68
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
Omnigraphics, Inc., Detroit, MI. Rubin, James Peter, 1999, „A Tomato a Day May Keep Doctors Quay”, Investor’s Business Daily, 21 aprilie. Selye, HAns, 1956, The Stress of Life, Mc.Graw-Hill, New York, NY. Sharon, Michael, 1998, Nutrients A to Z, Prior Books Limited, Londra. Shen, Lirong, 1902, A Collection of Foods and Herbs, Jinchan Book Publisher, Wuhan. Shimkin, Michael B., 1980, Science and Cancer, National Institute of Health. Shin, Linda M., 1998, Ear, Nose and Throat Disorders Sourcebook, Omnigraphics, Inc., Detroit
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
pe baza căror criterii?". Întrebările sunt justificate, dacă ne gândim că nu s-a stabilit un "timp" al certitudinilor în schimbarea educațională și nici grile de validare a acestora într-un fel sau altul. Nimic nu ar trebui considerat a priori valoros sau nu. Schimbările educaționale își probează valoarea în timp, prin analiză primară și prin exersare. În general, acestea au o puternică încărcătură afectivă, ceea ce face uneori riscantă promovarea lor, în special atunci când apariția nu le-a fost anterior pregătită
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
susținut, potențat sau contestat, într-un dialog în care se împletește evoluția unei comunități politice cu istoria privată a unui membru de-al său activ politic. Ideea a fost aceea de a înțelege comunismul fără a-i mai detesta a priori pe comuniști, ci încercând să ne apropiem de ceea ce au făcut și au trăit pentru a înțelege resorturile regimului. Sunt convins că de gradul în care vom înțelege "partea lor de adevăr" depinde configurarea adevărului nostru. Iași, 13 noiembrie 2015
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
felul nostru de a gîndi decît în percepțiile noastre asupra faptelor. Legile statistice sunt diferite de cele raționale. Relațiile dintre fenomenele economice nu sunt constante, sunt relații de dependență parțială în care contează mult probabilitățile Se vorbește despre "probabilități a priori", ca elemente prealabile aplicării metodelor statistice ale cercetării economice. Veblen și discipolii săi (W.C. Mitchell, Common sau Knight) atacă ipotezele ricardiene referitoare la motivațiile comportamentului economic. Ei cer ca economiștii să studieze "natura originală a omului" și modificările sale succesive
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
datorează creditele proaste (deși ei ar fi fost "bine intenționați"), de autorități monetare, care au creat lichiditatea abundentă (securitizarea fiind frenetică!) și de reglementatori, care "au rămas în urma piețelor". Piețele sunt deci niște entități impersonale, abstracte, care fac bine a priori și trebuie apărate. În fine, mai aflăm și că "în spatele instituțiilor sunt oameni care le administrează. Așa că putem să legăm cauzele crizei de oameni". Adînc. Ecce homo. Deci marea lecție a acestei crize, pe care o vom înțelege nota bene
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
problemă pare rezolvată, dar din partea reprezentanților Bisericii Ortodoxe am văzut pînă acum doar opinii potrivnice, ce arată că propunerea a fost receptată, din păcate, mai mult ca o agresiune. Din punctul meu de vedere, unitatea creștinismului este un obiectiv a priori, dicolo de orice circumstanțe. Nu se poate ca lui Iisus să-i placă fragmentarea actuală. Nici una dintre cele două biserici, sau confesiuni, nu deține adevărul absolut. Anatemele au fost retrase, iar chestiunile de doctrină pot fi negociate. Dacă schisma din
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
brazii cei mai înalți, vulturii pluteau neobosit, scăldându-și aripile în lumină". Suntem într-un spațiu al recluziunii alpine, iar intervalul temporal ales (centrat în jurul insurecției lui Tudor Vladimirescu) injectează tropi ai verosimilității într-un univers ce pare degrevat, a priori, de orice semn al progresului. Viața se desfășoară aici, ca și în romanele lui Sadoveanu, dincolo de orice coordonate ale vârstei moderne, într-un atemporal însămânțat de răbdarea muntenilor. Octogenarul Dănilă, starostele ciobanilor de pe Culmile Scripetelui, scăldate de apele sinuoase ale
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
putea niciodată schimba propunerea originală a Comisiei. Dar, când problema este mai complexă, este mult mai probabil ca Parlamentul să poată prezenta o alternativă pe care Comisia nu o cunoaște și care, prin urmare, poate înlocui propunerea ei inițială. A priori, este greu de apreciat dacă, în practică, lipsa de informație poate să determine ca dreptul de a fi consultat să fie în general mai important decât dreptul de veto. Totuși modelele teoretice existente nu susțin această ipoteză (Varela, 2009). În
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]