3,972 matches
-
și intuițiile sale despre literatură, în egală măsură și un deschizător de drum pentru Camil Petrescu, teoreticianul și reprezentantul literaturii autenticității la noi"41. Pentru Anton Cosma raportul dintre operă și biografie în cazul Slavici nu este unul tensionat și problematic, atâta timp cât el consideră că scriitorul șirian "nu este nici primul, nici ultimul scriitor ale cărui intuiții magmatice și neconștientizate deplin depășesc programul teoretic formulat și explicitările limpezite". Europenismul de substanță (vizibil cu maximă claritate în textele tinereții) pe care, de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Slavici nu e niciodată nuvelistul (și argumentele se înlănțuie perfect în această demonstrație), ci romancierul care se ignoră, se caută și când s-a găsit (prin romanul Mara) nu se recunoaște; un romancier înnăscut care a creat la noi personaje "problematice" care nu au doar prezent, ci și trecut și viitor. Această perspectivă viitoristică sau prospectivă adusă de Slavici în proza noastră trebuie considerată ca o cucerire de cea mai mare importanță pentru dezvoltarea ulterioară a genului romanesc la noi"42
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fericit. Puțini au citit mai departe: mai departe, bătrâna, mama Anei, spune că ea a fost o femeie într-adevăr fericită. Și că, după o viață fericită, i-ar fi greu să se despartă de casa ei, pentru o căutare problematică. Ei, tinerii, sunt liberi să o facă; ei nu depind de ea. Ei au o altă viață"50. Monografia abundă în astfel de "evidențe". Această reușită se datorează, neîndoielnic, unei înzestrări speciale a criticului care vede în operă mai mult
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
studierea unui repertoriu al temelor, al imaginilor, al simbolurilor? Poate ea să nu se extindă dincolo de datele pe care le-a adunat? Chiar și aceste date pot ele să-și găsească semnificația adevărată în afara unei lecturi globale, dincolo de abordarea unei problematici generale? În ce ne privește, vom refuza demersul interpretativ cel mai tentant, cel mai patetic, în aparență cel mai promițător, acela care stabilește filiații, asimilări, echivalențe sau referințe între manifestările imaginarului politic din vremea noastră și asimilarea îndelungată a marilor
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și a antropologiei filosofice, a artei și moralei, a esteticii și umanismului, a definirii și explicrii omului, din perspectiv socio-psihologic, politic, economic, artistic și moral-religioas, n-a fost singurul. Ca s dm doar un exemplu strlucit și de aceeași factur problematic ori tematic, vom cita Personalismul energetic și alte scrieri ale lui C. Rdulescu-Motru, Destinul omenirii și Geneza formelor culturii ale lui P.P. Negulescu, Idealul clasic al omului și alte scrieri ale lui Tudor Vianu, Kalokagathon lucrarea lui Petru Comarnescu din
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și cărți, M. CRISTEA a abordat teme, nu numai din domeniul geneticii și ameliorării plantelor, teme cu care stiloul domniei sale este deprins, de multe decenii, să jongleze pe pagină ci și teme despre biodiversitate, despre resursele genetice vegetale dar și problematici cu caracter monografic, îndeosebi despre porumb. Conținutul științific al tuturor cărților sale este de actualitate, interesant și redactat într-un stil care este accesibil publicului larg, fără însă să se îndepărteze prea mult de stilul științific specific specialității sale, caracterizat
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
nici la originalitatea scrierilor care l-au făcut celebru, nefiind așadar posibil să stabilim conexiuni precise, putem cu toate acestea pune în evidență modul în care argumentarea sa asupra gnozei se desfășoară prin "teme" și "soluții", și urmează o abordare problematică ce urmărește să surprindă structura unei astfel de gândiri. Acest lucru semnalează un interes nu doar istoric, ci și tipologic, în lumina căruia nu putem elimina ca o simplă coincidență faptul că titlurile pe care Camus le alege pentru unele
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
a altor români înregistrați în rețea, sunt formulate în limba engleză, italiană, spaniolă și franceză (chiar dacă cei care comunică sunt români). Cultura tradițională și cultura media Raportul dintre cultura tradițională și cultura media, în contextul globalizării, arată o altă tendință problematică pentru manifestarea specificului național al culturilor. Starurile de cinema și din muzică cu cel mai mare succes de public vin de obicei din showbizul american și au devenit repere sau modele de succes pentru stilul de viață occidental. Ele sunt
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
prin conturarea subidentității culturale și a atașamentului față de valori. Tot acum se dezvoltă și inteligența socială și o oarecare „îngâmfare gnoseologică” (U. Șchiopu, E. Verza, 1981, p. 198). În aceste condiții cunoștințele adolescenților sunt din ce în ce mai diverse și mai complexe. Situațiile problematice sunt de diverse tipuri și pun în evidență forme de flexibilitate ale memoriei care utilizează relațiile dintre scheme, imagini, simboluri și concepte în condițiile în care se apelează la ele în mod curent. Organizarea în sisteme ierarhice a cunoștințelor dintr-
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ele în mod curent. Organizarea în sisteme ierarhice a cunoștințelor dintr-un anumit domeniu în funcție de gradul de abstractizare și folosirea lor se face după anumiți algoritmi care exprimă natura realității descrise. Cunoașterea acestor algoritmi înseamnă însușirea codului. Rezolvarea acestor situații problematice se face prin apelarea la anumite strategii. Au fost identificate câteva situații care antrenează strategii tipice. Aceste situații au fost descrise de U. Șchiopu și E. Verza (p. 199). Abilitățile intelectuale care se dezvoltă în perioada adolescenței sunt puse în
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
stadiul operațiilor formale în care poate gândi în termenii a ce este și ce nu este adevărat din ceea ce vede într-o situație concretă. Pentru prima dată este capabil să formuleze ipoteze și să conceapă modalități de rezolvare a situațiilor problematice. Ia în considerare toate relațiile posibile care pot exista, le analizează, pe rând pentru a le elimina pe cele greșite și a le păstra pe cele corecte. Altfel spus, adolescentul este capabil de raționament ipotetico - deductiv. Cercetătorii americani au demonstrat
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cu atât perioada de acomodare este mai dificilă și mai de lungă durată. În această perioadă a învățării sunt recomandabile: • o însușire cât mai precisă și profundă a definițiilor, principiilor, legilor; • delimitarea cât mai clară a universului semantic, conceptual și problematic al conținuturilor respective de învățare (lecții, cursuri, discipline sau materii de studiuă; • un efort voluntar superior de concentrare a atenției și gândirii pentru acomodarea cât mai rapidă la specificul conținuturilor de învățare. ¾ Etapa asimilării rapide și în cantități mari a
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
oameni. Caracteristica ei principală este nivelul înalt de sensibilitate la gândurile, motivațiile și dorințele celorlalți. O persoană cu un nivel ridicat de inteligență interpersonală posedă abilitatea de a interacționa eficient cu oamenii și de a rezolva calm și eficient situațiile problematice. Managerii și directorii de success, chiar și liderii au o inteligență interpersonală foarte dezvoltată. Prin urmare doresc să lucreze și să colaboreze cu ei pentru a îndeplini obiectivele grupului. Persoanele care lucrează în vânzări sunt plătite cel mai bine, deoarece
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
discuțiile individuale; studiul de caz; masa rotundă și alte metode activ-participative (problematizarea, braimstormingul, prelegerea dezbatere, conversația euristică) sau neparticipative (prelegerea magistrală, informarea) specifice psihologiei adultului. Folosirea, cu prioritate, a metodelor participativ active garantează caracterul formativ al întâlnirilor, prin situații vii, problematice, deschise pe care le provoacă.” (ibidem, p. 59) Emilia Bătrânu subliniază interesul familiei pentru sprijinul oferit de școală în îndeplinirea rolului său educativ și importanța lectoratelor cu părinții, în acest sens, care „prin modul de organizare, prin tematică și structură
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
le vedea numai pe acelea pe care dorește el să le vadă, ignorând faptul că poate elementele concrete nu se potrivesc preconcepțiilor cu care managerul școlar intervine în „ecuația relațională”. Cadrul didactic trebuie să aibă abilitatea de a recunoaște zonele problematice ale unor abordări pline de subiectivism. 6. Obținerea informației prin manipulare discretă presupune ca în cazul unor discuții cu părinții inhibați să se prezinte un caz sau o problemă comună întregului colectiv de părinți. Lamentarea târzie a cadrului didactic „Mie
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
Emilian, cuprins de panică, îi încredințează revolverul cu care trăsese și el la Ateliere lui Pavel Anicet. Accentuarea nevoii de izolare, marcată și de amintirea tatălui, combinată cu imposibilitatea de a face o alegere între cele două femei, reprezintă materia problematică necesară autorului pentru a-și plasa eroul din ce în ce mai evident într-o atmosferă thanatică. Moartea ,,poate fi și un instrument de cunoaștere, un extaz” (p.212). Ea devine pentru Pavel Anicet mai mult decât un act de voință, dominând întreaga parte
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
Ca și în Întoarcerea din rai sau în Nuntă în cer, și în Noaptea de Sânziene întâlnim foarte multe pasaje reflexive cu nuanțe de meditație filosofică. Dialogurile dintre Ștefan Viziru și Petre Biriș au, în majoritatea lor, un pronunțat caracter problematic ce rezultă din abordarea permanentă a unor teme existențiale ca: timpul, moartea, iubirea, istoria (,,Dacă numai moartea ne îngăduie să ieșim din Timp și din Istorie, nu ieșim, de fapt, nicăieri; regăsim doar neantul...” - vol.I, p.157). De fapt
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
fairplay-ul. În opinia lui Dragnea și a lui Mate-Teodorescu (2002, p. 301), „tactica reunește un sistem de principii, idei și reguli de abordare a competițiilor de către sportiv, prin care Își valorifică toate capacitățile tehnice, fizice, psihice, În vederea rezolvării situațiilor problematice (de concurs) create de adversari, coechipieri și ambianță, pentru obținerea succesului”. Cerințele tacticii Autorii I. Motroc, și colab. (1999); C. Ionescu, (2004), evidențiază următoarele cerințe: să fie accesibilă, armonizată cu nivelul pregătirii jucătorilor; să fie maleabilă, permițând manifestarea unor intervenții
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
utiliza, în continuare, instruirea de care au beneficiat părinții sau numărul mediu de ani de școală al acestora ca variabile desemnînd nivelul socio-cultural împreună cu venitul, cu rezerva că la acest nivel corespondența dintre răspunsurile oferite de subiecți și realitate este problematică. Un ultim aspect referitor la standardul material, luat frecvent în considerare, este acela al venitului mediu per membru de familie. Cu toate rezervele privitoare la declarațiile părinților, dorim să prezentăm relația care există între această variabilă și reușita școlară a
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
într-o situație ipotetică poate diferi foarte mult: pentru unii, simplul fapt că li se pare puțin plauzibilă este suficient pentru a stopa demersul cognitiv. Cu toate acestea, a apela la o întrebare urmată de variante de răspuns este la fel de problematic: ideea că un părinte ar putea oferi mai multă dragoste, că ar putea îmbunătăți comunicarea cu un copil care tocmai a furat dintr-un magazin este posibil să nu fi trecut prin cap majorității părinților. A o oferi ca variantă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
au manifestat o anumită lipsă de încredere în abordarea tipologiilor textuale. J. Molino, de exemplu, prezintă limpede tendința radicală care pune în discuție însăși ideea de lingvistică a textului. Astfel, despre tipologia textelor, el afirmă: În ciuda numeroaselor cercetări consacrate acestei problematici, concluziile la care s-a ajuns nu sunt deloc încurajatoare: clasificările de care dispunem cele care, de exemplu, fac distincția (cf. Werlich) între descriere, povestire, expunere, argumentație, explicație nu sunt relevante și nu oferă decât un cadru teoretic vag, fără
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
tipul dialogal fiind în mod aproape sistematic înlocuit cu cel instrucțional-injonctiv) și rareori raportată la însăși rațiunea sa de a fi: contestarea tipologiilor de texte și punerea în discuție a gramaticilor de text. Luat deseori în sensul propriu, titlul, voit problematic, al acestei lucrări continuă să fie considerat, prin conținutul său, drept un exemplu de tipologie textuală. Este adevărat că, publicând în aceeași colecție cărțile Textul descriptiv (Le Texte descriptif) și Textul narativ (Le Texte narratif), din cauza singularului din titluri, am
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
lui J.-B. Grize "structura generală a unei secvențe explicative" (1990: 107) este următoarea: un prim operator [DE CE] determină trecerea de la schematizarea S-i, care prezintă un obiect complex (O-i), la schematizarea S-q, care ridică o problemă (obiect problematic O-q); urmează apoi un al doilea operator [PENTRU CĂ], care permite trecerea de la S-q la o schematizare explicativă S-e (O-e). Secvența explicativă a lui Grize este următoarea: Dacă subliniem faptul că schematizarea inițială (S-i) este de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
treia macro-propoziție care poate fi fie transferată la începutul secvenței, fie elidată (efect de elipsă), iar ansamblul, așa cum nota J.-B. Grize, este adeseori precedat de o descriere care corespunde unei schematizări inițiale destinate să aducă în prim-plan obiectul problematic pe care îl tematizează macro-propoziția pe care o voi nota cu [P. expl. 1]. Să observăm, drept prim exemplu de actualizare o secvenței prototipice, acest pasaj dintr-un articol de ziar elvețian romand, a cărui apartenență politică va fi ușor
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Operatorul DE CE poate fi foarte bine implicit (secvența 2), el poate, de asemenea, să apară în funcție de conținutul întrebării care se pune (secvența 1). Aceasta se situează, într-adevăr, după descrierea schematizării inițiale P. expl. 0 (a) și după schematizarea obiectului problematic P. expl. 1 (b). Urmează firesc (fără formularea explicită a operatorului DE CE) schematizarea explicativă (P. expl. 2) care aduce în prim plan obiectul explicat (O-e): Secvența 1: P. expl. 0: Propoziția (a) = S-i [O-i] DE CE P. expl.
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]