1,975 matches
-
Bisericii Ortodoxe, există două ocazii anume în care este subliniată importanța centrală a martiriului. Prima o constituie ceremonialul „Biruinței Ortodoxiei”, în prima Duminică din Postul Paștelui. Acesta comemorează încetarea totală a controversei iconoclaste în 842-843. Icoanele sfinte sunt purtate în procesiune, etericii sunt anatemizați, iar „amintirea veșnică” este cântată în cinstea celor care au apărat credința. Este o celebrare festivă și exultantă, în contrast frapant cu spiritul de penitență al serviciilor Postului Paștelui din timpul săptămânii precedente. Totuși, în cadrul acestui „Triumf
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
127 Sacrificiul ca act de Întemeiere a civilizației 139 Riturile de trecere 147 Tipologia riturilor de trecere 147 Riturile de trecere ale vieții 150 Inițierile 161 Riturile calendaristice 166 Rituri de trecere moderne 173 Liminalitatea 176 Riturile În mișcare 183 Procesiuni și parade 183 Pelerinajul 192 Pelerinajele moderne 207 Granițe și Întrepătrunderi 213 Sărbătoarea și carnavalul 215 Structura sărbătorii 216 Carnavalul 221 Morfologia carnavalului 226 Modele teoretice 233 Charivari 237 Riturile politice 243 În slujba Puterii 245 Sărbătorile politice 249 Comemorările
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau ieșirile (violente, precum excomunicările și degradările, sau „normale”, precum lăsarea la vatră și pensionările). Riturile de trecere referitoare la Întreaga societate Încearcă să controleze crizele politice și să consacre intrarea Într-o nouă epocă; d) riturile În mișcare: paradele, procesiunile și pelerinajele. Primele sunt mișcări de mulțimi care etalează public un obiect sacru (religios sau laic) și devoțiunea mulțimii, iar ultimele sunt călătorii (individuale sau În grup) În căutarea unui loc despre care se crede că posedă puteri ieșite din
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
toți zeii, oricare ar fi fost originea lor. Haruspiciile și Cărțile Sibiline revelau că pricina dezastrelor militare se află În diferite greșeli de ordin ritual. Urmărind indicațiile Cărților Sibiline, Senatul a hotărât primele măsuri de salvare: sacrificii, lustrații, ceremonii și procesiuni neobișnuite și chiar sacrificii umane. Dezastrul de la Cannae, amplificat amenințător de mai multe semne și minuni și de incestul a două vestale, a determinat Senatul să-l trimită pe Fabius Pictor la Delphi pentru consultarea oracolului. La Roma, Cărțile Sibiline
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un oracol celebru), pentru a identifica motivele nenorocirii (greșeli rituale sau Încălcări ale unor tabuuri - incestul vestalelor). Interpretarea mesajelor esoterice (mesajele divinității revelate prin divinație nu sunt decât rareori explicite) conduce atât la performarea unor rituri obișnuite de purificare (lustrații, procesiuni), cât și la inițierea unor rituri excepționale (sacrificiile umane). În final, sub presiunea mesajelor divinatorii, are loc o restructurare profundă a panteonului religios, prin introducerea În „familia” zeilor canonici a unei noi divinități (despre efectul erodant al acesteia, vezi M.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
adică al comunicării văzute doar ca transfer de mesaje, informații și obligații, reprezintă un cadru de interpretare simplificator și rigid. Nu trebuie să uităm că și alte rituri asigură comunicarea cu puterile supranaturale: spre exemplu, inițierile din riturile de trecere, procesiunile religioase, pelerinajele, sesiunile oraculare sau șamanismul au ca scop primirea sau transmiterea unui mesaj către divinități. De fapt, esența ofrandelor și sacrificiilor nu stă În simplul act al transmiterii unui mesaj, ci În crearea și menținerea unei legături permanente și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
adus lui Zeus În Atena antică: Pregătirile pentru sacrificiu Începeau cu câteva zile Înainte și includeau diverse rituri de purificare: abstinență alimentară și (uneori) sexuală, Îmbăieri și ungeri cu uleiuri, alegerea unor haine curate și a unor podoabe aparte. Diverse procesiuni se formau, din diferite părți ale cetății, pentru a conduce mulțimea, uneori prin cântece și dansuri, către altarul consacrat. Animalul care urma să fie sacrificat, de obicei un taur, era adus odată cu aceste procesiuni: el fusese spălat și purificat și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și a unor podoabe aparte. Diverse procesiuni se formau, din diferite părți ale cetății, pentru a conduce mulțimea, uneori prin cântece și dansuri, către altarul consacrat. Animalul care urma să fie sacrificat, de obicei un taur, era adus odată cu aceste procesiuni: el fusese spălat și purificat și era Împodobit cu Însemne rituale. ș...ț Ajunși la locul sacrificiului, participanții se așezau În cerc, iar fetele (koreforele) Înconjurau de mai multe ori locul, purtând un coș special (sacrificial) și vase cu apă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și consumului de mass-media (sinteze În M. Coman, 2003, 2005; E. Rothenbuhler, 2005; G. St. John, 2008). Riturile În mișcaretc "Riturile În mișcare" În literatura de specialitate, terminologia, definițiile și tipologiile acestor manifestări rituale nu sunt Întotdeauna convergente. Uneori, termenul procesiune este folosit ca un cuvânt uzual și ca numitor comun, iar termenii paradă, demonstrație, mascaradă, defilare ca etichete pentru diferite tipuri de rituri, toate axate pe o procesiune publică (K. Ashley, 2001, pp. 6-10; G. Fox, 1997, vol. II, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
definițiile și tipologiile acestor manifestări rituale nu sunt Întotdeauna convergente. Uneori, termenul procesiune este folosit ca un cuvânt uzual și ca numitor comun, iar termenii paradă, demonstrație, mascaradă, defilare ca etichete pentru diferite tipuri de rituri, toate axate pe o procesiune publică (K. Ashley, 2001, pp. 6-10; G. Fox, 1997, vol. II, p. 625); cel mai adesea Însă, procesiunile, paradele, defilările carnavalești, demonstrațiile apar ca unități ceremoniale autonome, individualizate prin anumite note specifice. Pe urmele lui R. Grimes (1987, vol. XII
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
uzual și ca numitor comun, iar termenii paradă, demonstrație, mascaradă, defilare ca etichete pentru diferite tipuri de rituri, toate axate pe o procesiune publică (K. Ashley, 2001, pp. 6-10; G. Fox, 1997, vol. II, p. 625); cel mai adesea Însă, procesiunile, paradele, defilările carnavalești, demonstrațiile apar ca unități ceremoniale autonome, individualizate prin anumite note specifice. Pe urmele lui R. Grimes (1987, vol. XII, p. 2), care denumește ansamblul riturilor ce implică mișcarea În spațiu a unor grupuri sau mase de oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
demonstrațiile apar ca unități ceremoniale autonome, individualizate prin anumite note specifice. Pe urmele lui R. Grimes (1987, vol. XII, p. 2), care denumește ansamblul riturilor ce implică mișcarea În spațiu a unor grupuri sau mase de oameni „rituri perambulatorii” (pelerinajele, procesiunile, paradele, demonstrațiile, procesiunile dansante și crosurile), sunt Înclinat să grupez aceste manifestări simbolice Într-o categorie de sine stătătoare. Procesiuni și paradetc "Procesiuni și parade" Pentru că implică mișcări spațiale de mai mică anvergură, o desfășurare temporală limitată și actori mai
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unități ceremoniale autonome, individualizate prin anumite note specifice. Pe urmele lui R. Grimes (1987, vol. XII, p. 2), care denumește ansamblul riturilor ce implică mișcarea În spațiu a unor grupuri sau mase de oameni „rituri perambulatorii” (pelerinajele, procesiunile, paradele, demonstrațiile, procesiunile dansante și crosurile), sunt Înclinat să grupez aceste manifestări simbolice Într-o categorie de sine stătătoare. Procesiuni și paradetc "Procesiuni și parade" Pentru că implică mișcări spațiale de mai mică anvergură, o desfășurare temporală limitată și actori mai clar diferențiați, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
2), care denumește ansamblul riturilor ce implică mișcarea În spațiu a unor grupuri sau mase de oameni „rituri perambulatorii” (pelerinajele, procesiunile, paradele, demonstrațiile, procesiunile dansante și crosurile), sunt Înclinat să grupez aceste manifestări simbolice Într-o categorie de sine stătătoare. Procesiuni și paradetc "Procesiuni și parade" Pentru că implică mișcări spațiale de mai mică anvergură, o desfășurare temporală limitată și actori mai clar diferențiați, precum și fiindcă sunt mai apropiate de logicile riturilor politice (afirmă sau contestă, direct sau indirect, instituțiile puterii), procesiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ansamblul riturilor ce implică mișcarea În spațiu a unor grupuri sau mase de oameni „rituri perambulatorii” (pelerinajele, procesiunile, paradele, demonstrațiile, procesiunile dansante și crosurile), sunt Înclinat să grupez aceste manifestări simbolice Într-o categorie de sine stătătoare. Procesiuni și paradetc "Procesiuni și parade" Pentru că implică mișcări spațiale de mai mică anvergură, o desfășurare temporală limitată și actori mai clar diferențiați, precum și fiindcă sunt mai apropiate de logicile riturilor politice (afirmă sau contestă, direct sau indirect, instituțiile puterii), procesiunile și paradele constituie
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Procesiuni și paradetc "Procesiuni și parade" Pentru că implică mișcări spațiale de mai mică anvergură, o desfășurare temporală limitată și actori mai clar diferențiați, precum și fiindcă sunt mai apropiate de logicile riturilor politice (afirmă sau contestă, direct sau indirect, instituțiile puterii), procesiunile și paradele constituie, În bloc, obiectul discuției din acest capitol. Procesiunea este mișcarea lineară, solemnă, ordonată a unui grup printr-un spațiu determinat, către o destinație cunoscută, cu scopul de a depune o mărturie, a adora un anumit obiect, a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mai mică anvergură, o desfășurare temporală limitată și actori mai clar diferențiați, precum și fiindcă sunt mai apropiate de logicile riturilor politice (afirmă sau contestă, direct sau indirect, instituțiile puterii), procesiunile și paradele constituie, În bloc, obiectul discuției din acest capitol. Procesiunea este mișcarea lineară, solemnă, ordonată a unui grup printr-un spațiu determinat, către o destinație cunoscută, cu scopul de a depune o mărturie, a adora un anumit obiect, a performa un anumit ritual, a Îndeplini o promisiune, a obține o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un spațiu determinat, către o destinație cunoscută, cu scopul de a depune o mărturie, a adora un anumit obiect, a performa un anumit ritual, a Îndeplini o promisiune, a obține o consacrare sau a vizita un altar. ș...ț Spațiul procesiunii este linear. ș...ț Procesiunea nu este o mișcare În jurul unui obiect sacru, ci către un anumit loc. Chiar dacă se reîntoarce la punctul de plecare, circuitul ei nu este, În mod obișnuit, unul perfect Închis. Mișcarea este orientată către o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
destinație cunoscută, cu scopul de a depune o mărturie, a adora un anumit obiect, a performa un anumit ritual, a Îndeplini o promisiune, a obține o consacrare sau a vizita un altar. ș...ț Spațiul procesiunii este linear. ș...ț Procesiunea nu este o mișcare În jurul unui obiect sacru, ci către un anumit loc. Chiar dacă se reîntoarce la punctul de plecare, circuitul ei nu este, În mod obișnuit, unul perfect Închis. Mișcarea este orientată către o destinație, nu către un centru
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la punctul de plecare, circuitul ei nu este, În mod obișnuit, unul perfect Închis. Mișcarea este orientată către o destinație, nu către un centru. Participanții nu ocupă un spațiu sacru centrat, ci, mai degrabă, poartă cu ei acel „centru”. În procesiunile ordonate după anumite ierarhii, locul de onoare este la capătul și la sfârșitul șirului procesiunii. (R. Grimes, 1987, vol. XII, p. 1) În sens religios (procesiunea - n. M.C.) este un act de suplicare solemnă, efectuat de credincioși sub conducerea clerului
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este orientată către o destinație, nu către un centru. Participanții nu ocupă un spațiu sacru centrat, ci, mai degrabă, poartă cu ei acel „centru”. În procesiunile ordonate după anumite ierarhii, locul de onoare este la capătul și la sfârșitul șirului procesiunii. (R. Grimes, 1987, vol. XII, p. 1) În sens religios (procesiunea - n. M.C.) este un act de suplicare solemnă, efectuat de credincioși sub conducerea clerului, prin trecerea ordonată de la un loc sacru către altul, cu scopul de a stimula devoțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ocupă un spațiu sacru centrat, ci, mai degrabă, poartă cu ei acel „centru”. În procesiunile ordonate după anumite ierarhii, locul de onoare este la capătul și la sfârșitul șirului procesiunii. (R. Grimes, 1987, vol. XII, p. 1) În sens religios (procesiunea - n. M.C.) este un act de suplicare solemnă, efectuat de credincioși sub conducerea clerului, prin trecerea ordonată de la un loc sacru către altul, cu scopul de a stimula devoțiunea, de a reaminti binecuvântarea Domnului, de a-I mulțumi pentru mila
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
paradelor alternative este mai puțin rigidă față de aceea a paradelor instituționalizate, astfel Încât participanții pot depăși granițele spațiului public și pot intra În zone ale spațiului privat. (G. Fox, 1997, vol. II, p. 625) Parada este o performanță colectivă, lineară, o procesiune făcută pentru un anumit public. Participanții au un comportament „special”, definit prin costumare, mascare, dans, defilare, muzică, purtarea unor anumite Însemne și a altor elemente dramatice. Aceștia sunt formații muzicale, dansatori, saltimbanci, actori costumați, persoane pe patine, bicicliști, oameni care
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
costumați, persoane pe patine, bicicliști, oameni care defilează cu animale... (D. Lawrence, 1967, p. 125) Definițiile de mai sus dezvăluie dificultatea fixării unor note specifice imuabile și a unor granițe absolute. Dacă eliminăm opoziția religios vs laic, (mai ales militar), procesiunile și paradele se amestecă (o ceremonie de Încoronare include atât elemente de procesiune, cât și paradă; la fel, la funeraliile oamenilor politici sau la sărbătorile naționale fuzionează parada militară și procesiunea de depunere de coroane la monumentele consacrate). Dacă punem
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
p. 125) Definițiile de mai sus dezvăluie dificultatea fixării unor note specifice imuabile și a unor granițe absolute. Dacă eliminăm opoziția religios vs laic, (mai ales militar), procesiunile și paradele se amestecă (o ceremonie de Încoronare include atât elemente de procesiune, cât și paradă; la fel, la funeraliile oamenilor politici sau la sărbătorile naționale fuzionează parada militară și procesiunea de depunere de coroane la monumentele consacrate). Dacă punem În surdină opoziția solemn vs sărbătoresc, procesiunile și paradele nu se mai pot
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]