11,106 matches
-
economiile capitaliste dezvoltate erau cele care stabileau prețurile, pe de o parte, și regulile schimbului, pe de altă parte. Regulile au fost aici mai importante decât prețurile - iar regula de bază introdusă a fost cea a dominației pieței de către cumpărător. Producătorii socialiști apăreau pe aceste piețe mai ales în calitate de vânzător și, prin urmare, erau din capul locului sortiți unei poziții slabe, cu atât mai slabă cu cât nu erau câtuși de puțin pregătiți să îi facă față. Rezultatul global a constat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a fost că, în vreme ce relația de grup a rămas de inferioritate, ea a fost dublată de o rețea de relații interpersonale în care ierarhiile formale erau secundare în raport cu cele informale. Altfel spus, formal, acești tehnicieni ai comerțului interior - între întreprinderile producătoare - aveau un statut decizional mai redus decât cel al grupului conducătorilor marilor unități productive. Această situație se reflecta într-o mulțime de alte domenii, ei fiind mai puțin reprezentați în instituțiile de decizie administrativă și politică, aveau chiar și salarii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mult de un deceniu la transformările produse de tranziția postcomunistă. Desigur, ele realizau marile proiecte ale uzinelor, instalațiilor și ale tuturor marilor investiții ale socialismului și îndeplineau o funcție absolut indispensabilă în orice sistem industrial. Dar separarea lor de firmele producătoare ridica serioase probleme de cooperare și comunicare, precum și, mai ales, de criterii de decizie. În schimb, s-a dovedit repede că ele pot îndeplini o funcție socială extrem de importantă. Căci au concentrat, într-un spațiu restrâns mai ales în Capitală
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
delegitimarea sistemului politic comunist și a strategiei socialiste de dezvoltare economică și socială, nu numai în România, ci în toate țările comuniste. Însă trecerea la economia de piață a fost o lovitură decisivă aplicată acestei elite. Legătura ei cu unitățile producătoare era artificială și menținută doar prin decizie politică și administrativă. Fie că aveau dreptate, fie că greșeau, conducătorii industriali nu considerau serviciile și produsele pe care le puteau oferi marile institute de proiectare și cercetare drept utile activității lor și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
socială pentru un sistem de distribuție secundar, complet diferit de cel instituit politic și administrativ de clasa politică comunistă, sistemul pieței libere și aproape complet nereglementată. Nu toate aceste cantități luau drumul pieței negre - o parte fiind consumată în gospodăriile producătoare, iar altă parte fiind colectată de sistemul comerțului socialist - dar este evident că piața nereglementată dispunea de un volum semnificativ de produse pe care să le tranzacționeze. O bună bucată de vreme, sistemul comunist a tolerat această piață suplimentară și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în România aproape că nu mai exista cotidian care să fie profitabil, iar veniturile publicațiilor scrise depindeau în proporție de peste două treimi de veniturile din publicitate, aflate sub controlul marilor corporații ce desfăceau mărfuri pe piața românească (mai ales cele producătoare de detergenți, băuturi răcoritoare, cosmetice etc.) și al marilor întreprinderi ale economiei rămase socialiste, de la bănci și societăți de asigurări până la regiile autonome. În asemenea condiții, conținutul publicațiilor depindea mai puțin de cerințele pieței cititorilor, cât de cerințele celor care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
produsele occidentale, piața românească a favorizat acei întreprinzători care au fost capabili să importe și să desfacă pe piața pentru populație produse pe scară largă. Iar aceștia au fost cei care au reușit să reprezinte pe piața românească marile firme producătoare străine. Doar în primii doi ani de după revoluție, pe piața românească s-au vândut peste un milion de televizoare color, toate din import, cea mai mare parte prin intermediul unui mic număr de întreprinzători autohtoni ce funcționau ca reprezentanți ai firmelor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
străine. Doar în primii doi ani de după revoluție, pe piața românească s-au vândut peste un milion de televizoare color, toate din import, cea mai mare parte prin intermediul unui mic număr de întreprinzători autohtoni ce funcționau ca reprezentanți ai firmelor producătoare. Avuțiile astfel formate au devenit capital, dar el nu a rămas să domine sectorul comerțului cu populația, ci a migrat către alte surse de capital și către alte piețe. Piața românească a desfacerii cu amănuntul a fost, până la urmă, preluată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
au fost privatizate în favoarea celor trei producători principali de pe piața europeană, iar aceștia au trecut imediat la achiziționarea de acțiuni distribuite populației prin procesul de privatizare în masă. Accesul la aceste acțiuni depindea de accesul la populația ocupată în întreprinderile producătoare, precum și de accesul la managerii acestor unități, ei având un rol important atât în colectarea lor, cât și în a-i convinge pe muncitori să le pună în vânzare. Ca urmare, rețeaua de care trebuia să dispună un întreprinzător autohton
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
foștii conducători ai economiei socialiste și noii agenți ai economiei de piață - adică micii întreprinzători -, potrivit paradigmei ideologice a confruntării dintre neocomuniști și procapitaliști, ci chiar în interiorul clasei conducătoare a economiei de stat, între gestionarii capitalului bănesc și conducătorii companiilor producătoare. Prima etapă a formării clasei capitaliștilor români a luat forma confruntării interne - adică, în interiorul economiei aflate în proprietate publică - între gestionarii capitalului bănesc și gestionarii producției industriale. Ambele categorii erau suficient de bine informate pentru a ști că adevărata confruntare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cucerit” de capitalul financiar-bancar, de care depind, în cea mai mare măsură, și politica, și administrația centrală. Dar restul țării arată cu totul altfel. În cea mai mare parte a țării, comunitățile depind de soarta unui număr mic de firme producătoare, conduse de tehnocrația industrială. Această dependență este aproape absolută pentru orașele mici și medii, dar ea este însemnată și pentru orașele mari, de 300-350.000 de locuitori. Prosperitatea locuitorilor Constanței, al doilea oraș ca mărime și importanță economică din România
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
limiteze la exercitarea unei influențe indirecte. În calitate de lideri politici și funcționari guvernamentali, capitaliștii industriali - în forma concretă a proprietarilor sau managerilor de întreprinderi industriale - s-au convins că statul trebuie să sprijine economia, prin economie înțelegându-se mai ales întreprinderile producătoare. Nu a fost o victorie simplă și nici o evoluție lipsită de oscilații. În primii doi-trei ani de după revoluție, financiarii câștigă înfruntarea politică. Rețeaua instituțiilor bancare și financiare se diversifică, băncile câștigă o autonomie aproape totală - care nu mai este contracarată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu este câtuși de puțin amenințată de capitalul străin, dezinteresat de regiune în ansamblul său și de România în mod special. Înființarea FPS este o victorie importantă a capitalului industrial autohton, care reface în mare măsură organizarea rețelei de întreprinderi producătoare ca pe o singură mare birocrație. Încă și mai importantă este victoria obținută prin înființarea fondului de dezvoltare asociat FPS, fond care concentrează deopotrivă profiturile realizate în industria de stat, precum și sumele încasate din privatizare. Lăsat în funcțiune, acest fond
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai mult, raportat la totalul activelor existente în 1999. În orice caz, strategia de dezvoltare a clasei capitaliștilor români în postcomunism, așa cum a rezultat ea din compunerea strategiilor individuale, nu cuprindea ca o țintă strategică preluarea în proprietate a industriei producătoare. Strategia implica mai degrabă menținerea marii producții industriale în proprietatea statului, singurul care dispunea de fondurile necesare menținerii ei în funcțiune și, eventual, retehnologizării și dezvoltării ei, în vreme ce capitalul privat autohton se orienta către domeniile mai flexibile și care necesitau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai mare parte a producției de pâine a devenit o sarcină a micilor brutării, care ofereau o producție mai variată și mai tentantă pentru populație decât întreprinderile fostei economii socialiste. Dar nu mai ieftină. Un mare număr de mici întreprinderi producătoare de pâine au invadat piața românească, pe care o împărțeau cu marii producători industriali ai fostei economii socialiste. Curând, potențialul acestei piețe a intrat în atenția marelui capital. E vorba de capitalul financiar, reprezentat de fondurile de investiții, care nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
din marile centre urbane ale României a fost, treptat, achiziționată de fondurile de investiții, care apoi și-au extins influența în domeniile anexe ale morăritului și achizițiilor de cereale. Integrarea pe orizontală, realizată prin crearea de rețele instituționalizate de întreprinderi producătoare și de desfacere, a fost urmată de integrarea pe verticală, de-a lungul lanțului tehnologic al producției. Mica burghezie din domeniu a fost nevoită să facă un pas înapoi și să accepte transformarea economiei de piață din acest domeniu într-
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
rețea. Am participat, personal, la suficiente asemenea concursuri, atât în calitate de concurent, cât și de organizator, pentru a nu avea nevoie de mărturii suplimentare. Așa-numitele green-field investments. Un caz care a devenit public, între multe altele, cel al întreprinderii „Semănătoarea”, producătoare de utilaj agricol, pe care intenționa să o cumpere FIAT, prin intermediul subsidiarei sale olandeze. Managementul și muncitorii s-au opus activ privatizării și au avut loc manifestații de stradă, greve și negocieri cu guvernanții vremii. Ilustrat de numeroasele burse de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
producătorii de tutun să-și achiziționeze o parte a materiei prime de la Compania Națională a Tutunului, privatizată în folosul unuia dintre cei mai semnificativi capitaliști români. Măsura a fost înlăturată după numai câteva luni, la presiunea politică a companiilor internaționale producătoare de tutun. PAGE FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Noul capitalism.doc PAGE 316
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o valoare orientativa, unele edituri nerespectând Întotdeauna depozitul legal. 450 de titluri la un milion de locuitori În medie, față de 370 În România anului 1975, cf. Courrier de l’UNESCO, 1983. După cum arată statisticile UNESCO, România era În același timp producător, exportator și importator de hartie de ziar. În ciuda variației semnificative a producției sale, consumul intern s-a menținut aproximativ constant de-a lungul anilor 1970-1990. Fondul Literar, realizat după modelul sovietic, constituia o „casă de ajuor reciproc” ce garanta patrimoniul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
al celor mai bune cincizeci de companii din lume, făcut de Global Finance, cu excepția uneia singure, restul erau toate europene. Singura companie americană care a intrat pe lista a fost Hilton. Companii europene de vârf cum ar fi Diageo, gigantul producător de băuturi scumpe - deține Seagram’s și Smirnoff; Anglo American, companie minieră cu sediul la Londra; Ryanair, transportator aerian irlandez de persoane, la prețuri joase; SAP, companie germană de software pentru mediul de afaceri; EON, companie de energie cu sediul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
probabil ca relația cu consumatorul să fie continuată În viitor. Cu alte cuvinte, este mai puțin probabil ca utilizatorul să-și schimbe furnizorul, așa cum s-ar Întâmpla În cazul unei tranzacții individuale pe piață. Acesta este motivul pentru care companiile producătoare de automobile, cum ar fi General Motors și Daimler-Chrysler, n-ar mai vinde niciodată o altă mașină dacă ar fi după ele. Ei preferă să Închirieze automobilele. Astfel, ar crea o relație cu consumatorul care este mai probabil să continue
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
supune spre examinare propuneri de investiții comunitare În față asociațiilor de migranți 49. Afacerile transnaționale Îi leagă de asemenea pe migranții mexicani În Statele Unite ale Americii cu cei de acasă. De exemplu, La Puebla Food Corporation, o mică firmă familială producătoare de tortillas din New York, Își conectează operațiile de producție și desfacere cu firme și piețe din Mexic, creînd o versiune proprie a comerțului transnațional. În plus, numărul crescând de imigranți mexicani, care trăiesc În Statele Unite ale Americii, le conferă În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
momentul inițial (firesc, deoarece grupul se află în fața a ceva nou și trebuie să hotărască ce este de făcut), cât și în faza a treia, deoarece etapa de alegere a ideilor și de dezvoltare a propunerii de soluție este potențial producătoare de conflicte. 13.1.3.4. Tehnică: Oferta de 100 de liretc "13.1.3.4. Tehnică\: Oferta de 100 de lire" Atunci când există mai multe soluții posibile la o problemă cu care ne confruntăm, ne aflăm adesea în ipostaza
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
citească aceste foi fără a spune numele autorilor. La finalul fiecărei povestiri, cursanții vor face presupuneri asupra persoanei descrise în rândurile respective. 13.3.3.4. Tehnica „Obiecte găsite”tc "13.3.3.4. Tehnica „Obiecte găsite”" Este o tehnică producătoare de energie și amuzament în momentul în care un grup de învățare are nevoie de așa ceva. Clegg și Birch (2003) ne cer să le spunem participanților la respectiva ședință să iasă pur și simplu din încăpere și să revină fiecare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care a și fost spânzurată] -, ghiceau în bobi ori cu ghiocul, erau în stare să deoache, transmiteau boli, secau laptele vacilor și al oilor, legau apele - ca solomonarii -, erau în stare să provoace secetă, semănau spaimă, temă, lângă ceilalți factori producători de violență și de insecuritate 423), văduvele care atrăgeau asupra lor diferite suspiciuni din partea comunității și pe cea de vrăjitorie, care implica o relație cu Necuratul. Ca descântătoare trebuiau ocolite, căci puteau difuza în jur propriul destin: „Fetele mari” - constata
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]