KorAP: Find »[drukola/base=profan & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...71 72 73 ...112 >

2,781 matches

Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548

riturile 61. Din această privință, principala calitate a timpului sacru este reversibilitatea acestuia și posibilitatea sa de a fi retrăit în aceleași condiții prin intermediul sărbătorii, care indiferent de momentul în care se produce, reprezintă o ieșire din limitările temporale ale profanului, și o pătrundere în dimensiunile superioare ale sacrului. Ineditul definiției lui Eliade constă în dubla sa abordare, atât din perspectiva omului religios, cât și din cea a omului areligios. Pentru cel dintâi, sacrul reprezintă acea "realitate absolută (...), care transcende lumea

Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
faptul că definiția sacrului 73 oscilează în teoriile de specialitate între doi poli distincți, unul constând în identificarea sa totală cu divinul 74, iar altul în care sacrul apare ca un concept de mediere între lumea divinului și cea a profanului. În primul caz, așa cum remarcă anumiți autori, preluând definiția sacrului de la Nae Ionescu (care departajează cele două concepte), Mircea Eliade nu mai face distincția între sacru și divin, suprapunând semnificațiile acestora 75. Alți autori însă, acreditează ipostaza medierii între lumea

Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
În primul caz, așa cum remarcă anumiți autori, preluând definiția sacrului de la Nae Ionescu (care departajează cele două concepte), Mircea Eliade nu mai face distincția între sacru și divin, suprapunând semnificațiile acestora 75. Alți autori însă, acreditează ipostaza medierii între lumea profanului și cea a divinității, pe care sacrul și-o însușește 76. În acest fel, viziunea creștină conferă omului religios posibilitatea transcenderii spre sursa sacrului, adică spre Dumnezeu, prin originea divină a lui Iisus Hristos, care nu este nici sacru, nici

Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
și cea a divinității, pe care sacrul și-o însușește 76. În acest fel, viziunea creștină conferă omului religios posibilitatea transcenderii spre sursa sacrului, adică spre Dumnezeu, prin originea divină a lui Iisus Hristos, care nu este nici sacru, nici profan, ci sfânt 77. "Sacrul stă între divin și om"78. Privitor la înțelegerea termenului în creștinism, Julien Ries este unul dintre cei care remarcă esența acestor concepte, subliniind că dacă "sacrul prebiblic implică o apropiere între om și divinitate"79

Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
prezinte sacrul în lumina unui fundament esențial al actului creator în genere. Investigând legăturile instituite între acestea vom face referire la trei dintre formele primare ale manifestării sacrului arhetipul, mitul și simbolul -, prin intermediul cărora omul se poate desprinde de realitatea profană, căutând adevărurile absolute ale Realității supranaturale. Totodată, vom porni de la convingerea că cele trei noțiuni mai sus enunțate constituie unele dintre argumentele cele mai solide ale fundamentării actului creator uman, explicând și potențând deopotrivă raporturile dintre sacru și arta vizuală

Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
descris, mitul și simbolul, determină creația artistică să-și exteriorizeze semnificațiile intrinseci în temerara sa încercare de atingere a desăvârșirii (prin dobândirea caracterului sacru 91). Ca elemente primordiale, arhetipurile pot mijloci între lumea spirituală și cea materială, între sacru și profan, legând în mod natural domeniul sacrului de anumite zone ale spiritualității, ca cel al mitologiei sau al simbolurilor, componente esențiale ale complexului proces de interacțiune dintre artă și sacralitate. Remarcând această legătură organică, miturile se constituie asemenea unor imagini primordiale

Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
mitizare reconstruindu-se în spațiul umanului imaginea divintății. Referindu-ne aici doar la mitul cosmogonic, pe care îl considerăm un reper spiritual esențial, un prototip primordial ce evocă în mod paradigmatic lumea sacrului, oferind modelele demne de urmat în lumea profanului și a artelor, subliniem prezența principiilor creației în majoritatea culturilor, și materializarea lor prin diferite idei și concepții privitoare la modul în care lumea a luat naștere. Cu privire la actul creației universului, avem în vedere o amplă serie de credințe ridicate

Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
încă mai continuă să se descopere. În fond, din punctul de vedere al temei sacrului, arta nu este altceva decât o imitație a actului creator originar, susținând teoria eliadiană conform căreia mitul constituie un precedent pentru orice acțiune (sacră sau profană) a omului. Avem deci intenția ca pe parcursul acestei lucrări să arătăm felul în care analiza fenomenelor sacrului și creației primordiale tinde spre particularizare, oferind domeniului artistic prototipurile esențiale. Mai mult decât atât, valabilitatea simbiozei dintre arhetipuri, mituri și simboluri, ca

Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
imaginea nevăzută a sacrului, manifestându-și responsabilitatea de a fi "ales", iar prin capacitatea sa de a crea și de a transpune realitatea în imagini, descoperă aspectele lumii materiale și spirituale, mijlocind prin aceasta căile de dialog dintre sacru și profan. Prin analogie, creația artistică devine la rândul său un "proces" de credință, religia contribuind astfel la asigurarea unui echilibru corespunzător, util actului de creație și în cadrul artelor timpului nostru. În acest sens, ne alăturăm opiniei artistului Marin Gherasim, în concepția

Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
actul realizării operei de artă. Ar fi poate naiv dacă am crede că arta zilelor noastre și-ar mai recunoaște calitatea sa de experiență religioasă, mai ales în mediile culturale ale Occidentului laicizat sau oriunde în lume acolo unde temele profane ale lumii artistice domină oricare altă zonă de interes, mai ales pe cele specifice spațiului spiritual sau religios. Sub acest aspect, după cum arata și René Guénon, "civilizația modernă apare în istorie ca o adevărată anomalie: dintre toate civilizațiile cunoscute nouă

Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
putând fi un factor de echilibru într-o lume condusă majoritar de concepții materialiste. Iar în opinia noastră, realizarea acestui echilibru poate fi posibilă prin reactivarea potențelor creatoare "pozitive" și prin refacerea legăturilor și posibilităților de comunicare dintre sacru și profan, între care omul oscilează în permanență. În definitiv, credem că această revigorare a spiritului creator se fundamentează pe "credința că arta poate fi o cale de reconectare "la energiile lumii", [și] un mod de a "mântui din nou lumea""189

Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
Lărgind orizontul acestei discuții, noțiunea de ideal artistic își găsește cele mai apropiate corespondențe atunci când se face referire la sensurile expresiei de artă sacră, ce fac trimitere la ideea operei de artă perfecte sau ideale. Prin comparație cu aceasta, arta profană poate fi înțeleasă asemenea unei expresii firești a capacităților creatoare umane, în permanență perfectibile. Caracterizând aceste două aspecte ale artei, ne reafiliem credinței lui Schuon, conform căruia, arta sacră reprezintă un vehicul al prezențelor spirituale 196, fiind o creație atât

Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
pipăie cu întregul lui suflet strălucirea divină"208. Conform sistemului eliadian de gândire, Creația divinității reprezintă modelul absolut și ideal al oricărui act creator uman. În această comuniune, inspirația constituie o punte de legătură între lumea sacrului și cea a profanului, între Creatorul divin și cel uman. Inspirația transmite astfel reperul perfecțiunii divine către oricare din actele creatoare umane, științifice sau artistice, materiale sau spirituale, instaurând astfel o relație specială cu însăși ideea de sacru. Din aceste rațiuni, în teologie, inspirația

Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
viziunea personală asupra sacrului. În final, cercetând aceste perspective și căutând elemente de sprijin în găsirea unor repere cât mai obiective, propunem o schemă grafică în care încercăm să elaborăm o posibilă topografie a spațiului de interacțiune dintre sacru și profan, în care omul încearcă să-și găsească un loc încă de la începuturile existenței sale. Fig. 9. Schemă grafică a relațiilor dintre sacru și profan 223 Capitolul II Reprezentarea vizuală a sacrului II.1. Conceptul de reprezentare II.1.1. Prezentare

Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
grafică în care încercăm să elaborăm o posibilă topografie a spațiului de interacțiune dintre sacru și profan, în care omul încearcă să-și găsească un loc încă de la începuturile existenței sale. Fig. 9. Schemă grafică a relațiilor dintre sacru și profan 223 Capitolul II Reprezentarea vizuală a sacrului II.1. Conceptul de reprezentare II.1.1. Prezentare și reprezentare. Sacrul vizibil și invizibil Încă de la începuturile civilizației omenești a existat tentația transpunerii în forme vizibile a lumii de dincolo, care, așa cum

Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
307. Însă, de aici apare rolul mediator al imaginii, aceasta înglobând în propria sa natură formele și esențele comune atât vizibilului, cât și invizibilului 308. În calitatea sa de mijlocitoare între vizibil și invizibil, între lumea sacrului și cea a profanului, imaginea este cea care indică una dintre căile cele mai accesibile de descoperire a divinității. În acest cadru ideatic, reprezentarea vizuală a sacrului materializează un complex proces de înțelegere, imaginare și vizualizare spiritual-mentală a unor forțe superioare celor umane, care

Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-le importanta sarcină a ghidării credincioșilor în întrebuințarea corectă a imaginilor 420. Totodată, Conciliul a reafirmat rolul educativ al imageriei religioase, condiționând artiștilor eliminarea din operele de artă destinate clerului a tot ceea ce ar fi putut trezi în privitor sentimentul profanului 421. Așa se face că deja celebra Judecată de apoi realizată de Michelangelo în Capela Sixtină a Vaticanului, avea să fie supusă oprobriului public al clerului, devenind, după cum susțin anumiți cercetători, un contraexemplu a ceea ce se intenționa, în acea vreme

Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
și cel religios. Așa se face că, în prezent, sunt cunoscute și utilizate o serie de expresii consacrate deja în limbajul comun acestor zone ale culturii, cum sunt cele de artă sacră, artă religioasă, artă bisericească, artă laică sau artă profană, ale căror sensuri devin tot mai greu de departajat în contextul cultural actual. În ce privește însă actuala cercetare, ne vom concentra atenția numai asupra noțiunii de artă sacră, care pare a fi termenul cel mai frecvent utilizat, indiferent că este vorba

Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
natură sacră -, pe care îl transmite 480. În deplin acord cu această accepțiune, între forma și spiritul artei sacre trebuie să existe o legătură riguroasă, neputându-se discuta despre sacralitate în cadrul unei arte al cărei conținut formal este de natură profană. Această condiție reflectă o conjuncție fermă între nivelurile ideatice sau spirituale ale operei, și cele materiale sau formale ale acesteia, făcând apel la sensibilitatea și inteligența contemplativă a privitorului 481. Astfel percepută, arta sacră constituie, în mod aprioric, o formă

Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
nefăcând referire, în mod strict, la operele de artă ce prezintă un conținut religios, ci, în general, la expresiile cele mai elevate ale spiritului creator. Concluzionând, Cottin regrupează primele trei definiții printr-o diferențiere fermă a artei sacre de lumea profanului, remarcând totodată că, în ceea ce privește ultimele două interpretări, această separație nu mai există, orice creație artistică putând pretinde, în principiu, la calitatea de artă sacră, mai ales în contextul pluralist al perioadei contemporane 491. Într-un interviu acordat revistei Arts sacrés

Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
în sufletul acestuia idealul depășirii granițelor lumești și al îndreptării spre Absolut. Din această privință, arta sacră corespunde unei forme de căutare și indicare a cauzei finale a tuturor lucrurilor care este divinitatea -, detașându-l pe privitor de sfera lumii profane și punându-l în comuniune, prin intermediul unei intense tensiuni spirituale, cu frumusețea și perfecțiunea unei lumi superioare celei în care trăiește. Fig. 33. Barnaba da Modena, Fecioara cu Pruncul. Detaliu Prin urmare, credem că arta sacră trebuie să reprezinte rezultatul

Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
perioada Renașterii, și ulterior, cu apariția muzeului, de la finalitatea spirituală a actului creator, care, în opinia sa, își găsește apogeul în arta liturgică 528 înțeleasă ca o extindere a misterului euharistic la dimensiunile întregului edificiu eclezial -, la cea pur umană, profană sau laică, marcând astfel un anume regres spiritual, exprimat în creația artistică prin distanțarea artei sacre de cea religioasă, respectiv de cea laică. Așa se explică de ce, în perioada contemporană, multe dintre creațiile de inspirație religioasă ale trecutului ajung să

Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
unor astfel de expoziții. În același timp, trebuie să evidențiem însă și certa capacitate a acestor lucrări, regăsite în majoritatea marilor muzee ale lumii, de a "sacraliza" prin simpla lor prezență mediile în care sunt expuse, raportarea lor la spațiul profan al muzeului sau al galeriei, nereușind, cu toate acestea, să epuizeze calitatea lor de obiecte sacre. Astfel descrisă, această situație îmbogățește sfera de sensuri a crezului artistic exprimat de artistul francez Christian Boltanski, care afirma că "muzeele sunt noile biserici

Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
38. Onisim Colta, Biblia de la Aksum Realitatea cotidiană, cu tumultul și continua sa agitație, demonstrează faptul că societatea zilelor noastre se află într-o tot mai accentuată căutare a unor repere stabile, a unor "oaze de liniște", în care timpul profan, cu tot ceea ce acesta implică, să fie suspendat, permițând pătrunderea într-o dimensiune spirituală superioară. În condițiile atât de incerte ale începutului de mileniu III, încercat deja de numeroase conflicte, inclusiv de ordin religios, rememorarea celebrei fraze atribuite lui André

Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
cu diferitele aspecte și trăsături ale vieții cotidiene, credem că aceasta va constitui și în perioadele ce vor urma un factor esențial atribuit acelui homo religiosus, deținător al capacității transcendente de a-și imagina formele lumii divine în suspendarea condiției profane, de care aminteam mai sus, și în departajarea de autismul tăvălugului de non-valori ce caută să se afirme tot mai mult în plan socio-cultural. În final, am dori să ne exprimăm crezul optimist în evoluția viitoare a artelor vizuale și

Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]