2,857 matches
-
de Holocaust". Intrăm în secolul XXI. Îți închei poemul cu: "...ce părea mai personal și unic în mine/ Descopăr că depinde de timpul și de spațiul meu". Îți adaptezi temele vâstei și vremilor? Ai emoții de o mobilitate incredibilă. Încerci programatic să inovezi acest vechi meșteșug? RF. Da, sunt încredințată că lectorul atent observă cum se schimbă temele mele cu trecerea anilor. Cred că și cuvântul îl mânuiesc mai bine (sper că așa stau lucrurile) deși, evident, vocea mea caracteristică, esențială
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
că lectorul atent observă cum se schimbă temele mele cu trecerea anilor. Cred că și cuvântul îl mânuiesc mai bine (sper că așa stau lucrurile) deși, evident, vocea mea caracteristică, esențială, rămâne neschimbată. Nu am avut intenția vreodată să inovez programatic poezia, dar am încercat de când mă știu să scriu cât mai bine cu putință, să progresez ca tehnică, fiindcă cu cât ești mai articulat (ca un atlet care se depășește pe sine), cu atât mai bine poți exprima emoții și
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
propria filozofie religioasă, propria tematizare a distanței verticale. b) Un beneficiu de tipul discernămîntului între manifestările credinței și transcendența care, inaccesibilă și totuși participabilă, dă credinței rațiunea de a fi. Ca științe ale omului, științele religiei își interzic în chip programatic să atace problema transcendenței în sine. Ele se ocupă numai de domeniul secund al reprezentărilor sale, al raportării omului la o realitate de a cărei natură nu își permit să se intereseze. Demersul lor suspendă așadar prestigiul nelumesc care riscă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lui. Dacă de la Lumini înainte s-a decretat că omul ajuns la maturitatea vîrstei sale istorice are dreptul (sau datoria) să-și dea singur temeiurile și principiile, încercările de autofundare nu încetează totuși să lase un rest ireductibil, să stabilească programatice dedublări, precum cele dintre natura și suveranitatea umană sau dintre natură și lege, care fac cu putință reflecția, dar nu și temeiul. Fantomatică, posibilitatea temeiului e căutată cînd într-un termen, cînd în altul, ca într-un joc nesfîrșit și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nostru, în prefața volumului, paginile (pp. 22-27) referitoare la instituționalizarea creștinismului. Cît despre islam, el a păstrat pînă astăzi unitatea între legea religioasă și cea civilă. Cînd discernămîntul legat de cele două niveluri cuprinse în această unitate lipsește sau e programatic evacuat, apar fundamentalismele politice sau instrumentările de stat ale religiei, acele transcendentalizări ale categoriilor sociale despre care Mohammed Arkoun (Ouvertures sur l'Islam, ed. cit., pp. 39-42) afirmă că s-au ivit foarte de timpuriu în imperiile islamice. numai o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fost desființată, iar învățământul artistic, care privește și doctrina și practica specific ortodoxă, exclus din nou. Și totuși, problemele pe care acea disciplină era chemată să ni le lămurească există mai departe așa cum le pune estetica laică, autonomă, care ignoră programatic punctul de vedere creștin, când nu-l combate direct. Actualizarea lui în această a doua parte a cărții noastre, fie și numai în mod sumar, răspunde unei necesități de orientare. Orientare nu numai în sensul strict al artei cultice, dar
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cu orice alt tip de "lingvistică a textului". Dimpotrivă, ea reprezintă, în esență, o "lingvistică a limbilor" sau, și mai exact, o "lingvistică a vorbirii în general", dat fiind că cercetătorul stabilit la Montréal nu numai că exclude în chip programatic din câmpul investigației sale "deformările din vorbire", adoptând astfel o perspectivă "strict statică" asupra fenomenelor lingvistice 39, dar pare să ignore și ceea ce Coșeriu numea "funcții idiomatice", adică modalitățile particulare de structurare a fiecărei limbi 40. De fapt, denumirea de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ajutat dezvoltarea acestui nou imaginar. Dar tradiția nu a fost preluată ad literam, ci a fost integrată într-un sistem nou, într-o imagine amplă cu caracteristici proprii. Această reconstrucție se realizează pe baza unor principii noi, enunțate în mod programatic. În primul rând trebuie să existe o legătură strânsă între imaginea asupra lumii și imediat. Știința trebuie să cerceteze natura și nu să realizeze construcții teoretice abstracte. Indiferent că a fost vorba despre empirism, care consideră că știința trebuie să
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
artelor, primii poeți au fost poeți în mod natural". Se vede că nu altfel s-a întemeiat poezia și în spațiul românesc. Eugen Simion cercetează aproape toți poeții din dimineața literaturii noastre, prezenți și prezentați de Eminescu în poemul său programatic, Epigonii. Primul dintre Văcărești, Ienăchiță, are un amplificat sentiment al dificultății de a scrie, de a se exprima și de a-și comunica gîndurile și sentimentele. Eseistul precizează: Conștiința scrisului începe, la el, printr-o conștiință a impreciziei limbajului". Eseul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
că scrie prima literă a alfabetului, stabilește table morale, fundează o logică și o estetică. Sentiment, încă o dată, de întemeietor, hărăzit să devină model. Poezia nevoită să exprime asemenea trebuințe este, fatalmente, didactică și sentențioasă, fără contact cu obiectele materiale. Programatică la acest prim nivel, ea se silește să îndoaie abstracțiunile și să le dea un ritm care să izbească mai plăcut urechea și să fie mai ușor de reținut". În ce privește lirica propriu-zisă, una de natură erotică, este desuet medievală, în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și precizie este pusă în ramă, de critic, maniera lirică a autorului Umbrei lui Mircea. La Cozia: "Înălțarea, mărirea obiectului poetic presupun o lepădare a lui de culoarea și densitatea materială. Sensibil la latura morală, Alexandrescu este opac (o opacitate programatică) la viața ascunsă a universului. N-are simțul cosmosului, cum n-are nici simțul elementelor. Imaginația lui nu coboară decît rar și superficial în lumea concretului, fapt curios la un spirit care vrea săi îndrepte răul social. Poemul este, de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pentru o mai bună receptivitate (responsiveness) și pentru diferențe socio-economice mai mici, datorită posibilității de a adopta politici sociale eficiente. În cazul în care s-a realizat fundamentarea organizațiilor de partid, fără ideologii dezbinatoare și contradictorii, dar atente la aspectele programatice, atunci ar trebui structuri intermediare care să contribuie la calitatea democrației la nivel de responsabilitate și drepturi. Toate acestea înseamnă, în primul rând, transformarea ancorării de partid. Mai exact, antrenarea de "sus în jos" a unei societăți civile nefericite, pasive
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
culturii, al creației cultural-artistice, ideile poporaniste au avut un rol însemnat, militând pentru afirmarea unei literaturi care să reflecte realitatea noastră specifică românească, pe tărâm politic, însă, acestea au răspândit unele aprecieri greșite, neștiințifice, care au influențat orientarea ideologică și programatică a unor cercuri politice în momentul când se impunea înfăptuirea unor fundamentale obiective general-democratice în țara noastră. Plecat din satul de răzeși moldoveni, unde și-a petrecut copilăria în mijlocul țărănimii, cunoscând-i viața de asuprire și împilare, C. Stere păstra
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
administrative, tehnice etc. acord? un c�mp nelimitat inova?iei arhitecturale, program ?i expresie reunite. Filarmonica de la Berlin (1956-1963) de H. Scharoun (1893�1972) sau Cît� de la Musique (Paris, 1984�1995) de Ch. De Portzamparc au, �n acord cu complexitatea programatic?, o plasticitate clar monumental?. Finlandezul R. Pietil� (1923-1993) deseneaz? c?minul de studen?i Dipoli (aproape de Helsinki, 1961-1966) că traducere arhitectural? sincopat? a st�ncilor subiacente. Dac? J.P. Kleihues (1933) realizeaz? extinderea spitalului din Berlin�Neuk�lln (1972�1983) dup
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mai importante elemente ale mitului sunt, probabil, imaginea sau tabloul, elementul social, elementul supranatural (sau non-naturalist sau irațional), narațiunea sau povestirea, elementul arhetipic sau universal, reprezentarea simbolică, sub forma unor evenimente petrecute aievea, în timp, a idealurilor noastre eterne, elementul programatic și eshatologic, elementul mistic. Apelând la mit, gândirea contemporană se poate axa pe oricare din aceste elemente, tratându-l în contextul celorlalte. Astfel, Sorel consideră că "greva generală" a tuturor muncitorilor din lume este un "mit", în sensul că, deși
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
arhitectural a noțiunii a avut efectul benefic de a-i acorda acestuia timpul necesar și libertatea de a asimila Modernitatea. Fără constrângerea apartenenței la o categorie rigidă, ornamentul a reapărut În mod spontan, organic, intuitiv. El nu a fost readus programatic, printr-o decizie rațională, ci a ieșit inconștient la suprafață. De aceea el este cu siguranță În acest moment capabil să reflecte cultura actuală. El este produsul acesteia și, prin urmare, În acord cu ea. Apariția ornamentului contemporan, neconștientizată și
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
necesită contextualizarea și protecția muzeului, care să-i confere 4 McGetrick & Koolhaas 2004: 73. Termenul de „condensator social― (care este folosit pentru prima oară de constructiviștii ruși Într-un sens specific) este definit, În cazul În speță, ca „o suprapunere programatică ce Încurajează coexistența dinamică a mai multor activități și generează prin interferența acestora, evenimente fără precedent―. statutul artistic: „Muzeul modern Își face cunoscută evanghelia nu exclusivului, genialului sau a ceea ce are o aură, care Își găsesc În continuare recunoaștere În
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
oricărei aglomerări urbane tradiționale În favoareaunor așezări liniare de-alungul rețelelor deinfrastructură. Și În Statele Unite se elaborează idei bazate pe densitate scăzută și descentralitate, dintre care cea mai celebră a fost cea alui Frank Lloyd Wright, Broadacre City. În cartea sa programatică Disappear ing City , Wright Încurajează densitatea extrem de scăzută, pentru a echilibra ceea ce el numește „eșecul centralizării urbane―, care, În opinia sa, e supra-construit și nefavorabil unei dezvoltări democratice și organice aindividului. Prin urmare, aceste viziuni (și multe altele) au În
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
români comentați, de la Odobescu și Hogaș la Liviu Rebreanu și Mihail Sadoveanu, de la Ionel Teodoreanu și Mircea Eliade la Marin Preda și D. R. Popescu, înțelegem că opțiunile criticului poartă mereu o evidentă motivație axiologică. Vladimir Streinu refuză în chip programatic bagatelele literare, oprindu-se la acei autori și la acele opere care prin cel puțin un element esențial sunt relevabile. Criticul construia atent, adânc și cu sentimentul duratei. Iată de ce nu i se pot imputa erori de percepție estetică sau
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
propria filozofie religioasă, propria tematizare a distanței verticale. b) Un beneficiu de tipul discernămîntului între manifestările credinței și transcendența care, inaccesibilă și totuși participabilă, dă credinței rațiunea de a fi. Ca științe ale omului, științele religiei își interzic în chip programatic să atace problema transcendenței în sine. Ele se ocupă numai de domeniul secund al reprezentărilor sale, al raportării omului la o realitate de a cărei natură nu își permit să se intereseze. Demersul lor suspendă așadar prestigiul nelumesc care riscă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lui. Dacă de la Lumini înainte s-a decretat că omul ajuns la maturitatea vîrstei sale istorice are dreptul (sau datoria) să-și dea singur temeiurile și principiile, încercările de autofundare nu încetează totuși să lase un rest ireductibil, să stabilească programatice dedublări, precum cele dintre natura și suveranitatea umană sau dintre natură și lege, care fac cu putință reflecția, dar nu și temeiul. Fantomatică, posibilitatea temeiului e căutată cînd într-un termen, cînd în altul, ca într-un joc nesfîrșit și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nostru, în prefața volumului, paginile (pp. 22-27) referitoare la instituționalizarea creștinismului. Cît despre islam, el a păstrat pînă astăzi unitatea între legea religioasă și cea civilă. Cînd discernămîntul legat de cele două niveluri cuprinse în această unitate lipsește sau e programatic evacuat, apar fundamentalismele politice sau instrumentările de stat ale religiei, acele transcendentalizări ale categoriilor sociale despre care Mohammed Arkoun (Ouvertures sur l'Islam, ed. cit., pp. 39-42) afirmă că s-au ivit foarte de timpuriu în imperiile islamice. numai o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și susținerea unor teorii hilare. Încă din 1993 agrarienii au trecut la o puternică ofensivă mediatică, accentuată după câștigarea alegerilor din 1994, prin principalul organ de presă al partidului, intitulat „Pământ și oameni”. La 19 august 1995 era publicat articolul programatic Românismul și renașterea Moldovei, în care erau propuse o serie de măsuri energice pentru întărirea moldovenismului: „Renașterea națiunii moldovenești și prosperitatea poporului nostru - se afirma în acest articol - vor fi roase în permanență la rădăcină atâta timp cât nu va fi organizată
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ca o totalitate. În cercetarea sa, Richard pleacă de la premisa că indiferent de diversitatea experiențelor rezultate din contactul conștiinței cu lumea, ele au structuri asemănătoare, care subliniază unele teme esențiale. Literatură și senzație și Poezie și profunzime sunt primele volume programatice ale criticului. Richard opune intelectului senzația, dar le dă posibilitatea de a se Întâlni În profunzime. Diferența dintre senzație și profunzime ar consta În faptul că senzația reprezintă modul cel mai simplu de raporatare la lume, ea e periferică, superficială
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
cu noile opțiuni strategice. Așadar, ideea sugerată este că noul curriculum național a fost astfel proiectat și s-a gândit astfel aplicarea sa încât să contribuie la afirmarea unui anumit model de „școală bună”. Problema este aceea dacă idealurile invocate programatic au fost efectiv - și dacă da, atunci în ce măsură - încorporate în reforma curriculară, la toate nivelurile ei: nu numai la cel general al planului cadru, dar și la cele ale programelor pe fiecare disciplină, al realizării manualelor școlare și, în sfârșit
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]