3,551 matches
-
lit., I, 139-199; Gh. Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii, București, 1970, 276-282; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 239-267; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 231-244; Dicț. lit. 1900, 934; Cezar Tabarcea, Poetica proverbului, București, 1982; Constantin Negreanu, Structura proverbelor românești, București, 1983; Gabriel Gheorghe, Proverbe românești și proverbele lumii romanice, București, 1996; Constantin Negreanu, Alexandru Stănciulescu-Bârda, Istoria proverbului românesc, Bârda, 1998; Stelian Dumistrăcel, Dicționar de expresii românești, Iași, 2001; Pavel Ruxăndoiu, Proverb și
ZICATOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290736_a_292065]
-
Obiect, principii, metodă, categorii, București, 1970, 276-282; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 239-267; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 231-244; Dicț. lit. 1900, 934; Cezar Tabarcea, Poetica proverbului, București, 1982; Constantin Negreanu, Structura proverbelor românești, București, 1983; Gabriel Gheorghe, Proverbe românești și proverbele lumii romanice, București, 1996; Constantin Negreanu, Alexandru Stănciulescu-Bârda, Istoria proverbului românesc, Bârda, 1998; Stelian Dumistrăcel, Dicționar de expresii românești, Iași, 2001; Pavel Ruxăndoiu, Proverb și context, București, 2003. L. Bd.
ZICATOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290736_a_292065]
-
276-282; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 239-267; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 231-244; Dicț. lit. 1900, 934; Cezar Tabarcea, Poetica proverbului, București, 1982; Constantin Negreanu, Structura proverbelor românești, București, 1983; Gabriel Gheorghe, Proverbe românești și proverbele lumii romanice, București, 1996; Constantin Negreanu, Alexandru Stănciulescu-Bârda, Istoria proverbului românesc, Bârda, 1998; Stelian Dumistrăcel, Dicționar de expresii românești, Iași, 2001; Pavel Ruxăndoiu, Proverb și context, București, 2003. L. Bd.
ZICATOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290736_a_292065]
-
Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 239-267; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 231-244; Dicț. lit. 1900, 934; Cezar Tabarcea, Poetica proverbului, București, 1982; Constantin Negreanu, Structura proverbelor românești, București, 1983; Gabriel Gheorghe, Proverbe românești și proverbele lumii romanice, București, 1996; Constantin Negreanu, Alexandru Stănciulescu-Bârda, Istoria proverbului românesc, Bârda, 1998; Stelian Dumistrăcel, Dicționar de expresii românești, Iași, 2001; Pavel Ruxăndoiu, Proverb și context, București, 2003. L. Bd.
ZICATOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290736_a_292065]
-
Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 231-244; Dicț. lit. 1900, 934; Cezar Tabarcea, Poetica proverbului, București, 1982; Constantin Negreanu, Structura proverbelor românești, București, 1983; Gabriel Gheorghe, Proverbe românești și proverbele lumii romanice, București, 1996; Constantin Negreanu, Alexandru Stănciulescu-Bârda, Istoria proverbului românesc, Bârda, 1998; Stelian Dumistrăcel, Dicționar de expresii românești, Iași, 2001; Pavel Ruxăndoiu, Proverb și context, București, 2003. L. Bd.
ZICATOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290736_a_292065]
-
Poetica proverbului, București, 1982; Constantin Negreanu, Structura proverbelor românești, București, 1983; Gabriel Gheorghe, Proverbe românești și proverbele lumii romanice, București, 1996; Constantin Negreanu, Alexandru Stănciulescu-Bârda, Istoria proverbului românesc, Bârda, 1998; Stelian Dumistrăcel, Dicționar de expresii românești, Iași, 2001; Pavel Ruxăndoiu, Proverb și context, București, 2003. L. Bd.
ZICATOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290736_a_292065]
-
vor fi perceput comportamentul parental astfel. (Spock, 2000). Pe de altă parte, dacă părintele resimte o teamă permanentă că nu va putea controla actele copilului, punând în aplicare tot soiul de pedepse printre care și cele corporale, ghidându-se dupa proverbul :”frica păzește gospodăria”, adoptând o atitudine de superioritate, cel mai probabil că o consecință firească va fi aceea de dezvoltare a unei atitudini de obediență și supunere în raport atât cu părinți, cât și cu persoanele care semnifică autoritate (profesori
PĂRINŢII, MODELE ALE COPIILOR –CONSECINŢE POZITIVE ŞI NEGATIVE. In: Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
1921 este director adjunct, iar din 1922 director la Fundația Culturală „Principele Carol”, unde împreună cu Gh. D. Mugur întreprinde acțiuni de culturalizare, inițiind și colecția enciclopedică „Cartea vieții”, care cuprinde, pe lângă scrieri literare, o culegere de colinde și una de proverbe, lucrări de uz practic, precum Chestionar folcloristic, Îndreptar pentru conducătorii culturali la sate, Chestionar de anchetă socială pentru monografii, reunite în 1930 în Cartea misionarului. O perioadă lungă (1930-1945) activează la Societatea Română de Radiodifuziune ca referent, coordonator al emisiunilor
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Antologie de versuri și proză, îngr. Sultana Craia, București, 2001; Poezii, îngr. Roxana Sorescu, București, 2002; Opera literară, vol. I: Proza, îngr. și introd. Roxana Sorescu, București, 2003. Culegeri: Cântece de stea, București, 1922 (în colaborare cu Gh. D. Mugur); Proverbe, București 1928 (în colaborare cu Gh. D. Mugur). Repere bibliografice: Nichifor Crainic, Poeziile lui V.Voiculescu, „Neamul românesc”, 1918, 71; I. Valerian, Cu scriitorii prin veac, București, 1967, 237-244; Constantinescu, Scrieri, V, 218-220; Aderca, Contribuții, II, 30; Perpessicius, Opere, III
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
forma sunt nepotrivite. 1. Mustrarea nu se face la nivel spiritual, dacă nu conține adevăr. Ideal ar fi ca mustrarea să fie spirituală. Dar cum accedem la spiritual și adevăr absolut? La îndemână ne stă înțelepciunea milenară tradițională, cristalizată în proverbe, basme, snoave, legende, mituri, povești cu tâlc. Exemplu: Leneșul mai mult aleargă. Nu mor câinii, când vor caii. Mai moare măgarul, mai cade samarul. Un alt mijloc este Biblia: . Al treilea mijloc este cunoașterea oferită de urmarea unei căi spirituale
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
viața adultă. Practic una dintre cele mai stringente probleme care se pun o dată ce copilul înaintează spre vârsta adolescenței o reprezintă integrarea să în colectivele „importante”, semnificative pentru el, cuprinderea să în activitățile în care sunt cuprinși prietenii săi. Un binecunoscut proverb american spune: „Ai grijă ce-ți dorești, căci dorința poate deveni realitate...” Ce ne dorim de la copilul nostru? În mod normal, venirea unui copil pe lume este un prilej de bucurie. Părinții își pun mari speranțe în el, își fac
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
chiar în fața lor. Cei doi au început cearta. Un pui de găină, profitând de neatenția celor doi, a înghițit râma, mai-mai să se înece. Cei doi s-au privit nedumeriți. 1. Dă un titlu potrivit acestui text ( sub forma unui proverb). 2. Scrie cuvinte cu sens opus pentru cuvintele: câștigă , liniștit, ceartă, nedumeriți LA GURA SOBEI Înserarea coboară peste sat. Pe cer au apărut stele strălucitoare. Bunica stă cu nepoata lângă sobă. Ea împletește. Pisica toarce: -Bunico, îmi spui o poveste
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
în silabe cuvintele: lupul, fetiță, mâncare, întâlnit, lacom. 6. Desprinzându-se de pe ramuri, frunzele au luat cu ele, fiecare, literele unui cuvânt. 8. Fiecărui cuvânt îi lipsește o silabă. Găsește-o, apoi folosește cuvântul respectiv într-o comunicare: 8. Găsește proverbul: Picioare minciuna are scurte 9. Scrie și tu alte proverbe despre adevăr și minciună. 10. Ordonează cuvintele astfel încât să obții comunicări cu înțeles. Subliniază cuvintele care denumesc persoane: a) Barbu, cărți, multe, din, a citit, biblioteca, mea. b) maronie, carioca
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
-se de pe ramuri, frunzele au luat cu ele, fiecare, literele unui cuvânt. 8. Fiecărui cuvânt îi lipsește o silabă. Găsește-o, apoi folosește cuvântul respectiv într-o comunicare: 8. Găsește proverbul: Picioare minciuna are scurte 9. Scrie și tu alte proverbe despre adevăr și minciună. 10. Ordonează cuvintele astfel încât să obții comunicări cu înțeles. Subliniază cuvintele care denumesc persoane: a) Barbu, cărți, multe, din, a citit, biblioteca, mea. b) maronie, carioca, Mihnea, o are CENUȘĂREASA Povestea spune că a fost odată
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
culeg roadele pământului 2. Alcătuiește propoziții după schemă: Substantiv, adjectiv, verb, pronume personal. 3. Descrie o dimineață de vară. Găsește un titlu potrivit. TESTUL NR. 23 1. Treceți pe spațiile punctate părți de propoziții potrivite ca înțeles pentru a obține proverbe cunoscute: Pomul se cunoaște primăvara. Omul se cunoaște bine. Toamna se numără bobocii. Paza bună trece primejdia grea. Buturuga mică răstoarnă carul mare. 2. Însemnează părțile principale de propoziție și părțile secundare. În apa întinsă a lacului se oglindește luna
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
din Hunedoara, îngr. Clemente Constandin și Aurelian Sârbu, Deva, 1972; Vasile Oarcea, Poezii populare din Țara Zarandului, București, 1972, 212-512; Alexiu Viciu, Flori de câmp. Doine, strigături, bocete, balade, îngr. și introd. Romulus Todoran și Ion Taloș, Cluj-Napoca, 1976, 80-180; Proverbe, zicători, ghicitori și strigături, îngr. Mihail M. Robea, București, 2001. Repere bibliografice: Tache Papahagi, Poezia lirică populară, București, 1967, 271-308; Monica Brătulescu, Contribuție la cercetarea creației noi de strigături, REF, 1961, 1-2; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 142-197
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
cheie ale acestuia. Răspunsurile primite pot alcătuii un ciorchine de idei care să grupeze sintetic răspunsurile elevilor. De exemplu, La ce vă gândiți când auziți cuvântul “fantastic”? “*” Votați un citat: profesorul propune o listă de citate sau o listă cu proverbe care să aibă legătură cu tema ce urmeaza a fi discutată; fiecare elev va alege unul, argumentând alegerea făcută. “*” Discuție de tip piramidă. Se propune o listă de șase cugetări având legatură cu textul studiat. 1. elevii lucrează individual, fiecare
Utilizarea strategiilor activ-participative în activitatea de predare- învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
la consecințele defavorizante la nivelul dezvoltării socio emoționale a celor mici. Cu siguranță că cei mai mulți dintre părinții plecați nu cunosc implicațiile absenței lor asupra personalității copilului și importanța climatului familial, afectiv în creșterea și evoluția ulterioară a acestuia.. Așadar, vechiul proverb românesc :“Fie pâinea cât de rea, tot mai bună-i în țara mea”nu mai funcționează, în condițiile în care un număr tot mai mare de români au ales să emigreze, iar visul oricărui adolescent este de a pleca peste
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
care de-a lungul vieții Își pune În forul său interior Întrebarea: ce pot eu da?” . Ajungem astfel la o concepție pe care diferite popoare au intuit-o cu toată certitudinea cu mii de ani În urmă și pe care proverbul o exprimă după cum urmează: mai fericit e cel ce dă, decât cel ce ia. Dacă medităm la sensul acestor cuvinte, care sunt expresia unei extrem de Îndelungate experiențe a omenirii, recunoaștem că aici este vorba de o inclinație, anume inclinația de
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
care este învățătura desprinsă din text. 3. Imaginați-vă un alt sfârșit care s-ar potrivi textului. 4. Identificați în text cinci substantive. Alcătuiți noi enunțuri cu ajutorul lor. 5.Realizați un dialog între voi și corbul păcălit. 6. Scrieți un proverb care se potrivește textului. 7. Completați ,,ciorchinele’’ cu însușiri ale celor două personaje. 8. Realizați un desen în care să redați acțiunea celor două personaje. PÂINEA după I.M.Râureanu Odată, demult, a fost în țară o secetă cumplită. Soarele arsese
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
copil isteț l-a scăpat pe om de necaz. Un om a înfiat un șarpe. Când nu-l mai putu duce, omul îl rugă să se dea jos. 2. Ce alt titlu ai putea da acestei povestiri? 3. Care din proverbele următoare se potrivește întâmplării? Prietenul la nevoie se cunoaște. Eu ți-am dat voie în pat / Și tu m-ai băgat sub pat. Pe om în viață, pățaniile îl învață. Omului cu învățătură îi curge mierea din gură. Omul prea
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
voi prima parte a poeziei Apolodor? Dar a doua parte ? • Prezentați situații când și voi ați simțit dor de locurile natale și de familie ! • Găsiți personaje care au făcut același lucru ! • Care e mesajul transmis de text ? Puteți găsi un proverb potrivit ! METODA MORFOLOGICĂ Se bazează pe descompunerea întregului în părți constitutive și căutarea a cât mai multe variante de realizare a fiecărei părți. Se poate aplica la educație plastică sau abilități practice, în orele de compoziție liberă , când elevii au
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
experiență”, într-adevăr excepțională, merită întreaga noastră atenție. Depoziția sa în procesul Kravcenko 13 în fața curții cu juri a Senei, la 23 februarie 1949, aduce o „lumină decisivă și tragică”: „Declar că nu am nici o intenție de a mă conforma proverbului: «A înțelege tot înseamnă a ierta tot». Voi fi întotdeauna un inamic nemilos și nu mă voi lăsa cuprinsă niciodată de o toleranță de prost gust ș...ț. și, pentru a preveni toate concluziile mincinoase, să fie clar, înaintea rândurilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
factori socioculturali, ceea ce, în unele situații, conduce la mari diferențe ale coeficientului de inteligență între subiecți, diferențe care, în unele circumstanțe, nu se justifică; din această categorie fac parte: Testele verbale de inteligență - TVI, completările și organizările de propoziții, fraze, proverbe, probele verbale de aritmetică, identificarea sensurilor cuvintelor etc; - teste mixte de inteligență - îmbină sarcini verbale și nonverbale, având un grad de obiectivitate mai ridicat; cea mai reprezentativă din această categorie de teste este Scala de inteligență Wechsler (varianta WISC pentru
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
față -/ pod fără-ntoarcere” (Șansă); „Iar râul a pornit la deal/și dealul a pornit la vale:/pe-ntinsu-acesta mineral/ plouau secunde abisale” (Secunda abisală). Excepția de la această grandilocvență a discursului poetic o reprezintă prelucrarea „în viziuni antinomice moderne” prezentă în Proverbele lui Solomon, carte apărută în 1996. Colaj versificat de cuvinte biblice de duh, de proverbe românești sau extrase din folclorul altor popoare, de snoave și anecdote, aceste stihuri ludic-moralizatoare lasă a se întrezări o posibilitate mai adecvată lirismului lui R.
RACHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]