3,259 matches
-
schelălăit metalic răsună de sus ca-n niște spații mari și goale cu ecou rău. Trecu un timp chinuitor pentru necunoscutul de jos, apoi scara începu să scârțâie ca apăsată de o greutate extraordinară și cu o iritantă încetineală. Când provocatorul acestor grozave pârâituri fu jos, tânărul văzu mirat un omuleț subțire și puțin încovoiat. Capul îi era atins de o calviție totală, și fața părea aproape spână și, din cauza aceasta, pătrată. Buzele îi erau întoarse în afară și galbene de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de câine, ce fel de creștin ești tu care nu cunoști elementele credinței noastre strămoșești? Păi ce dovadă mai vrei tu după ce Mântuitorul nostru s-a jertfit pentru noi și a înviat din morți? - Ei, și cum e acolo? întrebă provocator Stănică, în vremece moș Costache asculta cu mare interes. - Lasă c-ai sa vezi tu, împielițatule, cum e. "Și iată, zicela Apocalipsa, voi veni în curând; și răsplata mea cu mine este ca să plătesc fiecăruia după fapta sa. Eu sunt
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cea mai generoasă zonă de demolări a Europei. - Îți place?... Rămâi atașat cauzei? se împurpură din spate Ispititorul, fără să se înțeleagă dacă doar alunecase prin afumătorile unui simțământ patriotic ori, pur și simplu, așa era el, ca de obicei, provocator. Mustăciosul, cât era de ocnit, dacă o dădeai pe politica de sistematizare a Partidului, o loba evaziv. - Marele arhitect, degajă el în doi peri. - A belit, în doi ani, o fâșie lungă de cinci kilometri. Și lată cam de doi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
îi explorai marginile și îi alintai eticheta. Îi savurai conținutul, surprins de lipsa ei de împotrivire și, înduioșat, îți șopteai: "Ce bună a fost, mititica!" Dar curând o uitai, soseau altele la rând, mai mici, mai bombate, cu etichetele mai provocatoare, trebuia să trăiești. Umblai cu spintecătorul în buzunar și, cum îți plăcea una, te apropiai agale de ea, o plăteai la omul care ți-o oferea ca pe o tavă, te retrăgeai cu dânsa, ținînd-o strâns, într-un ungher de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
aceleași două cuvinte: - Tocmai acum, tocmai acum, tocmai acum... Asta și fusese ideea cea bună, văzîndu-l că se stinge din viață, înainte de a i se hotărî o cât de mică pedeapsă, fie ea și simbolică. Direcțiunea nu apelase direct la provocatori, ci, pur și simplu, îi deșertase în celulă pe cel de-al doilea pensionar, în ordinea periculozității infracțiunilor săvârșite, al stabilimentului său. Nici ăsta nu fusese ușă de biserică, ba chiar, dacă te uitai la el, nu era mai abitir
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
să faci ordine în debara. Te-aș putea călca în picioare, că-ți vâri nasul prin manuscrise ce nu-ți aparțin. Te iubesc de foarte mult timp, am recunoscut eu. - Mi-ai jura și că, oricât de rea și de provocatoare ți-aș părea, n-o să mă atingi nici cu cel mai mic deget al gândurilor tale? - Mă ia c-o greață de la stomac numai când te aud. Să te ating?! Cât de idiot aș putea fi să te ating? - Și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sau să-și găsească salvarea în forță." - De ce te ferești și nu scrii virilitate, dragă? - De ce doar să scriu? După o jumătate de oră. Din vârful patului, mototolită, își aprinde o țigară și face eforturi să pară din nou extrem de provocatoare. Mi s-a năzărit mie sau, la un moment dat, i-am zărit o codiță de pudel pe spinare. Când am privit-o din nou și-am și atins-o cu mâna, n-o mai avea. - E 20 aprilie, zice
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
desprins, din lateral, o șuviță de păr de nuanța mălaiului vechi amestecată cu cea a orezului, și s-a apucat să o mestece tacticos cu caninii. I-am inventariat fața mică, părul deschis, de susnumita culoare incertă, trăsăturile fine și provocatoare de femeie-copil. Faptul că a citit pe puțin douăj' de rânduri din ultima mea povestire, faptul că a și zâmbit amuzată, toate astea mi-au apropiat- o, mi-au făcut-o la fel de dragă cât patria. Am bănuit că, în curând
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
aveau să-i supună pe brașovenii care, indiferent de felul în care intenționau să-i încadreze autoritățile, erau niște deținuți politici. Camarazii de detenție proveneau deci, uneori, din rândurile celor de drept comun, o parte dintre aceștia fiind delatori ori provocatori. Un astfel de personaj le inculcă unor protestatari brașoveni ideea detenției prelungite și a familiei care se va desolidariza de ei. Scopul era provocarea pierderii nădejdii. Unele victime au fost ținute în celule pătate de sânge, în scop de intimidare
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
represiune, întrucât protestul a fost secondat, în anumite cazuri, de acțiuni de distrugere nu doar a însemnelor comuniste, ci și a orice putea prilejui o formă de defulare a mulțimii (chiar dacă, speculează unii analiști, pe de o parte au existat provocatori specializați în a distruge bunuri publice, aceștia fiind, se presupune, chiar securiști pozând în revoluționari pentru a provoca la ripostă forțele de represiune, iar pe de altă parte au existat, ca în orice mulțime, infractori de drept comun care au
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
mai fost necesar în desfășurarea propriu-zisă a evenimentelor). La început, Armata și Securitatea au evitat să utilizeze arme de foc, folosind tunuri cu apă și bastoane; armele de foc vor fi folosite doar după inițierea vandalizărilor comise, de altfel, de provocatori care erau fie agenți străini, fie securiști (p. 35). Armata, atrasă și ea, se presupune, în complot, folosește armele de foc în așa fel încât să facă starea de revoluție credibilă; și Securitatea a participat la represiune, dar într-o
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
încă din 1988, complotau pentru dezmembrarea României! Ungaria ar fi racolat și pregătit mercenari români de naționalitate maghiară, care în 1989 au desfășurat în România acțiuni de propagandă anticeaușistă și antiromânească. La casa lui Lászlo Tökes ar fi acționat agenți provocatori (iredentiști), cu scopul de a crea mulțimi artificiale care să atragă trecătorii și să stârnească o reacție, formând din rândul populației timișorene o masă de manevră. Tökes însuși este caracterizat ca „infractor în sutană”! Un rol aparte l-ar fi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
mulțimi artificiale care să atragă trecătorii și să stârnească o reacție, formând din rândul populației timișorene o masă de manevră. Tökes însuși este caracterizat ca „infractor în sutană”! Un rol aparte l-ar fi avut falșii turiști sovietici și diferiții provocatori care au luat contact cu atașați militari ai ambasadelor străine la București, informându-i despre ceea ce se întâmpla la Timișoara; drept urmare, o parte dintre acești atașați militari au și încercat să se deplaseze în capitala bănățeană. În special Consulatul iugoslav
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
acești atașați militari au și încercat să se deplaseze în capitala bănățeană. În special Consulatul iugoslav a fost implicat în mișcările de la Timișoara. În opinia lui Teodorescu, Timișoara a cunoscut două etape: 1) 15-18 decembrie, când au acționat antisocialii și provocatorii, cei din urmă instruiți în străinătate; 2) 19-20 decembrie, când majoritari au fost protestatarii pașnici. După mitingul din 21 decembrie de la București, Departamentul Securității Poporului a știut că regimul Ceaușescu va cădea; cel puțin generalul Iulian Vlad și alți capi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a-i instiga pe românii din întreaga țară la o solidarizare cu revolta Timișoarei. La mitingul din 21 decembrie 1989 de la București, complotul a devenit și mai evident prin răspândirea în mulțime a unor securiști cu petarde și a unor provocatori anticeaușiști, care urmau să strige lozinci împotriva dictatorului, încurajând mulțimea. Ca și la Timișoara, și aici Securitatea va face un joc dublu: pe de o parte incită la protest mulțimea strânsă în Piața Palatului, iar pe de altă parte pregătește
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
nou termenul premeditare), insistându-se asupra vacarmului sonor intenționat care a iritat și agitat mulțimea, vacarm provenind dintr-o sursă de amplificare emițând unde de joasă frecvență, care au indus o stare de panică. Pe lângă vacarmul sonor premeditat, sunt amintiți provocatorii infiltrați între participanții la miting ori chiar agresori (dotați cu bâte, coborâți din mașini speciale) care intenționau să lovească în mulțime, pentru a crea debandadă. Prin urmare, Raportul SRI consideră că au existat niște „regizori” și „actori” speciali ai mitingului
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Brucan este văzut ca triplu agent KGB, CIA și MOSSAD (p. 26). Armata a înțeles încă de la izbucnirea evenimentelor din Timișoara că revolta respectivă este un complot Est-Vest în vederea destabilizării României (p. 27), întrucât printre protestatari au existat și mulți provocatori (agenți ai serviciilor străine) care vandalizau magazinele pentru a declanșa o reacție brutală a forțele de ordine și pentru a-i stimula pe timișoreni; respectivii provocatori străini erau dotați cu bâte, bastoane și sticle incendiare. Autorii se bazează și pe
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
complot Est-Vest în vederea destabilizării României (p. 27), întrucât printre protestatari au existat și mulți provocatori (agenți ai serviciilor străine) care vandalizau magazinele pentru a declanșa o reacție brutală a forțele de ordine și pentru a-i stimula pe timișoreni; respectivii provocatori străini erau dotați cu bâte, bastoane și sticle incendiare. Autorii se bazează și pe o afirmație a generalului Ștefan Gușe, care susținuse că la Timișoara Armata fusese huiduită și atacată de provocatori, pentru a fi implicată într-un conflict violent
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și pentru a-i stimula pe timișoreni; respectivii provocatori străini erau dotați cu bâte, bastoane și sticle incendiare. Autorii se bazează și pe o afirmație a generalului Ștefan Gușe, care susținuse că la Timișoara Armata fusese huiduită și atacată de provocatori, pentru a fi implicată într-un conflict violent care ar fi catalizat intervenția unor forțe străine în România (p. 48). Întrucât militarii ripostează la atacurile lansate asupra lor de provocatori, populației îi este indusă ideea de măcel, război civil, masacru
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
susținuse că la Timișoara Armata fusese huiduită și atacată de provocatori, pentru a fi implicată într-un conflict violent care ar fi catalizat intervenția unor forțe străine în România (p. 48). Întrucât militarii ripostează la atacurile lansate asupra lor de provocatori, populației îi este indusă ideea de măcel, război civil, masacru, genocid, pentru culpabilizarea Armatei în ochii opiniei publice (p. 51). Deși argumentația celor doi autori se orientează în mod evident spre teoria conspirației externe, Sava și Monac afirmă totuși că
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Puterii postcomuniste - sunt creditate de Anneli Ute Gabanyi ca proiecte teoretice. Recapitulând toate aceste date, autoarea afirmă că Frontul Salvării Naționale, ca emanație spontană a revoluției, nu este decât o legendă, reprezentanții elitelor politice opuse lui Ceaușescu fiind, de fapt, provocatorii și regizorii revoltei populare și, în umbra acesteia, ai loviturii de stat (p. 137). În decembrie 1989, în cadrul loviturii de stat revoluționare, un rol aparte l-a avut Televiziunea și mediatizarea evenimentelor românești. Dacă în ultima etapă a regimului Ceaușescu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pe trupele maghiare masate la granița cu România (pp. 196, 197, 198). Demonstrația și conceptele lui Anneli Ute Gabanyi atrag atenția în mod aparte, autoarea fiind aproape matematică în demersul ei; iar termenul lovitură de stat revoluționară este inedit și provocator, fără a fi neapărat și potrivit, având în vedere faptul că lovitura de stat (dacă a avut într-adevăr loc) a camuflat și concretizat o restaurație a comunismului (chiar dacă unul „cu față umană”). Termenul propus de Gabanyi ar fi aplicabil
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
urmă. Un alt caz luat în discuție este acela al protestatarilor clujeni (grupul condus de actorul Călin Nemeș), suprimați în centrul orașului, în 21 decembrie 1989, de către militari. Autorii consideră că și în acest caz ar fi fost vorba de provocatori și agresori ai subunității comandate de căpitanul Carp Dando - însă analiza lor este nu doar injustă, ci și imorală (p. 79), întrucât protestatarii clujeni erau neînarmați, gestul lor fiind acela de a-și dezveli pieptul spre a fi împușcați; iar
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ca huligani, spioni etc. La Timișoara, Armata a primit misiuni de luptă pe care ar fi trebuit să le îndeplinească Ministerul de Interne, acuză autorul. Militarii au deschis focul în capitala bănățeană, afirmă Urdăreanu, doar pentru că au fost agresați de provocatori și diversioniști, bănuiți a fi agenți și spioni. Pentru misiunile de luptă ale Armatei la Timișoara și București (până în 22 decembrie 1989), autorul aruncă vina asupra lui Ceaușescu, în calitatea lui de comandant suprem al forțelor armate. Pe de altă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
decembrie 1989..., 1999) apără imaginea Armatei în cadrul evenimentelor din decembrie 1989, atât înainte, cât și după prăbușirea regimului ceaușist. Pentru cazul Timișoarei, autorii susțin că militarii au ripostat cu foc doar pentru a se apăra atunci când au fost agresați de provocatori. Pentru cazul Clujului (care îi preocupă probabil pe autori tocmai fiindcă existau documentele fotografice considerate probe irefutabile, ce demonstrau faptul că Armata a deschis focul) și al grupului de protestatari condus de Călin Nemeș, Sava și Monac consideră că acțiunea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]