3,260 matches
-
grav gravitând după el tot pământul pe-un bănuț apărat doar de pușcă s-a pierdut s-a uitat acordajul și-ți astupi din urechi băgând capu-între umeri murmurând rugăciuni imn închini spre iertare imn te leagă de imn psalmi acoperă stâlpi într-o mare de-mpreunare voci angelice așteptând din eter acordaj de pian în sonată acordaj dintre lume și stare ----------------------- Adina DUMITRESCU Râmnicu Vâlcea 31 decembrie 2016 Referință Bibliografică: Adina DUMITRESCU - POEME DE SFÂRȘIT DE AN / Adina Dumitrescu
POEME DE SFÂRŞIT DE AN de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374156_a_375485]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > PSALM Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1538 din 18 martie 2015 Toate Articolele Autorului PSALM ,, Pe mine, mie, redă-mă’’ (M. Eminescu) Mai bate piroane în cruce, Pe frunte mai pune-mi iar spini, Ca praful azi vântul ne
PSALM de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374226_a_375555]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > PSALM Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1538 din 18 martie 2015 Toate Articolele Autorului PSALM ,, Pe mine, mie, redă-mă’’ (M. Eminescu) Mai bate piroane în cruce, Pe frunte mai pune-mi iar spini, Ca praful azi vântul ne duce, De noi suntem tot mai străini. Mai trage frânghia la clopot Și cheamă toți popii
PSALM de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374226_a_375555]
-
bănuțul în mână, Împinge și barca pe ape, Căci moartea, a toate stăpână, E-aproape, aproape, aproape. Și cheamă degrabă și vântul Să plimbe frunzișul cel veșted, Închide cu grijă mormântul Și pune-mi o floare la creștet. Referință Bibliografică: PSALM / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1538, Anul V, 18 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PSALM de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374226_a_375555]
-
Hristos prin dumnezeiescul fapt al Intrării Sale în Ierusalim, iconarul teolog înfățișează hainele așternute în calea Mântuitorului peste care El trebuia să treacă în culoarea albă, simbolul curăției sufletului ("Spăla-mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi", Psalmul 50), chiar și asinul este înfățișat în alb, arătând prin aceasta că și firea nerațională s-a împărtășit de o stare de înnoire, ca o pârgă, o dată cu cea a omului (Romani 8, 21). Prezența copiilor este permanentă în icoana praznicului
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
multe, însă aduc laudă lui Dumnezeu, mai mult decât cei înaintați cu vârsta anilor dar gârboviți de povara păcatelor, a împietririi inimilor. Prezența și fapta lor au fost spuse mai dinainte de prooroci cu privire la Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim (Psalmul 8, 3). Aceștia au întâmpinat cu strigăte pe Mântuitorul la intrarea în Cetate, cu toate că Evangheliile nu menționează; se înțelege de la sine că de la o asemenea adunare ei nu puteau lipsi și, mai ales ei, copiii, prezenți ca în toate împrejurările
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
e plânsul vostru, Neputințe strânse-n urlet, Demnități puse-n căpăstru, Iar atunci vă port în suflet. Și mă rog făr’ de 'ncetare: Cerne Doamne peste lume Pacea ca prin vechi altare, Bucuriile-n cutume. Fă din plânsul meu descântec, Psalm rescris cu jalea firii, De durere să mă vindec Mulțumind Dumnezeirii. Citește mai mult Plânsul meu în toiul nopțiiE canonul unei zile,Când m-au strâns în dinții sorțiiTriști lachei cu minți agile.Plânsul meu e plâns de fiară,Hăituită
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
meu e plânsul vostru,Neputințe strânse-n urlet,Demnități puse-n căpăstru,Iar atunci vă port în suflet.Și mă rog făr’ de 'ncetare:Cerne Doamne peste lumePacea ca prin vechi altare,Bucuriile-n cutume.Fă din plânsul meu descântec,Psalm rescris cu jalea firii,De durere să mă vindecMulțumind Dumnezeirii.... VII. IMPLACABIL SOROC, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017. Când o fi să-nțeleg că iubirile mor Răstignite pe cruci în piroane adânci, Fără
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
lor din nopți de sânzâiene.... XI. PRIMENIT PRIN RUGĂCIUNE, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1918 din 01 aprilie 2016. Când ai sufletu-n genunchi Și nu mai găsești ieșire Strânge grijile-n mănunchi Și citește din psaltire. Fiecărui psalm în parte Varsă-i lacrimă fierbinte Și-ai să vezi, temeri deșarte Vor fugi de cele sfinte. De-ai să simți că ai pierdut Sensul vieții și credința Poți s-o iei de la-nceput Implorând la cer - căința. Rădăcina deznădejdii
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
păcate cu duimul. Vindecarea - stă în tine, Taina e-n mărturisire, Convertirea ta devine Drumul către mântuire. Când dușmanii cu-ndârjire ... Citește mai mult Când ai sufletu-n genunchiși nu mai găsești ieșireStrânge grijile-n mănunchiși citește din psaltire.Fiecărui psalm în parteVarsă-i lacrimă fierbinteși-ai să vezi, temeri deșarteVor fugi de cele sfinte.De-ai să simți că ai pierdutSensul vieții și credințaPoți s-o iei de la-nceputImplorând la cer - căința.Rădăcina deznădejdii Prinde viață atunci când omulAre sufletu-n primejdiiși
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
de studiu, legate la un loc, ale unui fiu de țăran; care învăța la Socola în anul 1810. Din aceste se vede lămurit influența școalelor latinești ale Apusului. Aceste caiete încep cu gramatica românească, apoi urmează retorica, logica, morala, exegeza Psalmilor, istoria biblică, catehismul creștinesc, în fine istoria generală. Inițiativei Curții din Viena i se datorește așadar învățămîntul democratic atât dincolo de Carpați cât și dincoace, iar daca " Romînul" dorește numaidecât o epocă de regenerare în care am intrat și de la care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă a "Bisericii Ortodoxe Române, Buc., 1975, Ecclesiastul, cap. 12, 7. 13 Banu, Ion, Profeții biblici vorbind filozofiei, col. "Bibliotheca Orientalis", Ed. Științifică, Buc., 1994, p. 101. 14 Op.cit., Ieremia, cap. 18,5. 15 Op.cit., Psalmul 102 al lui David, 14. 16 Op.cit., Isaia, cap. 26,5. 17 Op.cit., Iezechiel, cap. 26,5. 18 Op.cit., Isaia, cap. 25,2. 19 Op.cit., Pildele lui Solomon, cap. 15,25. 20 Op.cit., Isaia, cap. 21,9. 21 Op.cit., Isaia
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Verdi s-a trezit privind la pagina din fața lui unde a citit versurile: “Va’ pensiero sull’ali dorate” A privit versurile care urmau și a fost profund impresionat, cu atat mai mult cu cât ele erau o prelucrare a unui psalm din Biblie pe care compozitorul obișnuia să-l citească mereu cu mare plăcere. A citit un fragment, apoi un altul: apoi ferm în hotărârea să de a nu mai scrie o operă s-a forțat să închidă libretul și să
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
vinovăția lui Raffaele. Stiffelio o implora pe Lină să se apere. Neprimind nici un răspuns el apucă sabia lui Stankar cu intenția de a-l ataca el însuși pe Raffaele. Deodată se aud din depărtare vocile celor din congregație intonând un psalm al pocăinței. Apare Jorg care îl cheamă pe Stiffelio la biserică pentru a-și pastori turmă. Sfâșiat de emoțiile provocate de conflictul în care s-a implicat Stiffelio cade într-un leșin sub efigia unei cruci. Actul III Tabloul 1
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în mână o sabie însângerata, îi spune că totul e prea târziu. Uluit de cele întâmplate și cuprins de oroare el îi permite lui Jorg să-l conducă la biserică. Tabloul 2. În biserică congregației. Se aude din nou același psalm al pocăinței cântat de membrii congregației. Printre ei se află Stankar, care se alătură corului implorând indurare, Lină purtând un voal care îi acoperă față, Federico și Dorotea. Stiffelio urca spre amvon însoșit de Jorg care, văzăndu-l palid și tulburat
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și a adăugat câteva reușite trăsături descriptive; totuși este imposibil să nu simți că Verdi a eliminat suflul dramatic al operei, adesea scoțând noul și înlocuindu-l cu clișee scenice. Corul din Stffelio cu profundă tentă religioasă, care folosea un psalm conceput în termenii lui Basevi, este consolidat de un impresionant arioso recitativ pentru basul Jorg - cel care reprezintă pe parcursul operei Stiffelio conștiința eroului principal. Primele cuvinte ale lui Jorg din O sânto libro (actul I, scena 1) sunt rezumate în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
socotindu-l cel dintâi traducător al textului integral al Vechiului Testament. Într-un alt studiu introductiv, la ediția Dosoftei, Opere (1978), A. reconsideră locul unei alte figuri proeminente a culturii române vechi, aceea a mitropolitului Dosoftei, subliniind valoarea poetică a psalmilor versificați de acesta. Cele două texte, aduse la zi, au fost republicate în volumul Studii de filologie și istorie literară (1997), în care, ca și altundeva, autorul demonstrează că „cele trei puncte de vedere, filologic, istoric și critic, nu se
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
Stil și limbaj, Iași, 1977; Limba presei românești în secolul al XIX-lea, Iași, 1979; Limba română literară în texte fundamentale din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, Iași, 1987; Studii de filologie și istorie literară, Iași, 1997; Psalmii în literatura română, în Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688, pars XI, Liber Psalmorum, Iași, 2003, 5-144. Ediții: G. Ivănescu, Studii de istoria limbii române literare, Iași, 1989; Gib I. Mihăescu, Opere, I-V, introd. edit., București, 1976-1995; Monumenta Linguae Dacoromanorum
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
încercarea de a recupera nu un trecut, cu personajele sale „principale”, ci povestea întâlnirilor mirabile, împletirea în rotund a biografiilor cu autobiografia, adică destinul Rotondei sufletești. După ce a tradus Noul Testament și unele părți din Vechiul Testament (Psaltirea, Pentateuhul, Cântarea Cântărilor, Cartea Psalmilor etc.), A. izbutește să ducă la bun sfârșit versiunea românească integrală a Bibliei (2001), însoțind textul cu comentarii de o remarcabilă valoare, prin densitatea și erudiția informației, acuratețea și, adesea, poezia interpretării. Traducerea sa constituie un moment important în cultura
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
a ortodoxiei, Cluj-Napoca, 2002; Atelier biblic, Cluj-Napoca, 2003; Opera literară, I, pref. Aurel Sasu, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Noul Testament, București, 1993; Cartea lui Iov, București, 1996; Pentateuhul sau Cele cinci cărți ale lui Moise, București, 1997; Cântarea Cântărilor, București, 1998; Cartea Psalmilor sau Psaltirea profetului David, Cluj-Napoca, 1998; Cartea profetului Ieremia, București, 1999; Cartea profetului Iezechiel, București, 2000; Poezia Vechiului Testament, București, 2000; Biblia sau Sfânta Scriptură, București, 2001. Repere bibliografice: Negoițescu, Însemnări, 215-217; N. Carandino, Autori, piese și spectacole, București, 1973
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
passage qui devient, dans la traduction de Philippe Loubière, infiniment plus poétique que le fragment d'origine. Dans une manière presque meschonicienne, ce fragment arrive à se confondre avec une litanie : O durere totdeauna mi-a fost singurătatea ta ascunsă [...]. (Psalm) (Blaga, 2010 : 104) Souffrance,/ Ta solitude cachée/ M'a toujours été souffrance. (Psaume) (Loubière, 2003 : 17) Une douleur me fut toujours la solitude cachée [...]. (Psaume) (Pop-Curșeu, 2003 : 45) Pour montrer que la décision de " doubler " leș vers de Blaga et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
du texte en français. Nous avons découvert que Paul Miclău préfère créer à maintes reprises des enjambements inédits : [...] și fără să-mi fi fost vreodată aproape/ te-am pierdut pentru totdeauna/ în țărâna, în foc, în văzduh și pe ape. (Psalm) (Blaga, 2010 : 104) [...] et sans que tu fusses jamais trop/ près je te perdis pour toujours/ dans la terre, le feu, leș airs et sur leș eaux. (Psaume) (Miclău, 1978 : 253) Séparer leș adverbes " trop " et " près " dans deux vers
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Primăvară (Printemps) est, lui aussi, réussi.1453 Îl faut remarquer aussi le changement de la voix du texte qu'apporte l'emploi de la majuscule dans le cas des pronoms " Tu ", " Țoi ", " Ton ", qui désignent le Dieu muet et absent du poème Psalm (Psaume) : par cette décision traductive, la tonalité du texte cible devient plus cérémonieuse ou, en tout cas, moins amère que celle du poème source.1454 La traduction de Paula Romanescu montre souvent une oralité plus accentuée que celle du poème
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
2003: 33) Un cas à part est constitué par le choix du traducteur d'introduire des tirets au lieu des parenthèses du texte source : Ești muta, neclintita identitate (rotunjit în sine a este a) nu ceri nimic. Nici rugăciunea mea. (Psalm) (Blaga, 2010 : 104) Tu es la muette et immuable identité Alpha seră toujours alpha Tu ne demandes rien. Ni même mă prière. (Psaume) (Loubière, 2003 : 17) Tu es l'immuable, muette identité (arrondi sur lui-même le a reste a) Tu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
par une majuscule, alors que tous leș vers originaux n'en șont pas pourvus. Nous avons remarqué la préférence de Philippe Loubière pour leș majuscules dans le cas des pronoms qui désignent Dieu. Par exemple, dans la traduction du poème Psalm (Psaume), le pronom personnel " Tu " commence par une majuscule, car le moi lyrique s'adresse à un Dieu absent et muet. Sensible à la poétique de Blaga, mais aussi aux exigences des lecteurs francophones, Philippe Loubière, tout comme Paula Romanescu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]