2,057 matches
-
28 au fost distruse cu prețul unui tanc R-2. Urmărind trupele sovietice aflate în retragere, Divizia 1 Blindată a ajuns la Nistru pe 8 iulie și a cucerit Atachiul a doua zi. Ulterior, a urmărit în direcția Soroca divizia 176 Pușcași sovietică. Următoarea destinație a fost Bălți (12 iulie), unde divizia a trecut în subordinea Corpului 54 german pentru a ajuta Armata a IV-a. Divizia 1 Blindată a condus atacul, lovind puternica defensivă sovietică din Masivul Cornești în flanc pe
Divizia 1 Blindată (România) () [Corola-website/Science/323963_a_325292]
-
Corpului 54 german pentru a ajuta Armata a IV-a. Divizia 1 Blindată a condus atacul, lovind puternica defensivă sovietică din Masivul Cornești în flanc pe 14 iulie. Atacul a dislocat forțele sovietice (Diviziile 5 și 9 Cavalerie și 95 Pușcași) cu prețul a două tancuri R-2 distruse de către artilerie. Divizia a pătruns apoi în Chișinău din nord pe 16 iulie, însă un tanc R-2 a fost distrus și alte cinci au fost avariate în luptă. Trupele blindate au distrus ariergarda
Divizia 1 Blindată (România) () [Corola-website/Science/323963_a_325292]
-
Divizia a pătruns apoi în Chișinău din nord pe 16 iulie, însă un tanc R-2 a fost distrus și alte cinci au fost avariate în luptă. Trupele blindate au distrus ariergarda sovietică din oraș și au urmărit apoi divizia 95 Pușcași sovietică peste Nistru până la Tighina (19 iulie). Alte trei tancuri R-2 au fost pierdute, însă artileria divizionară sovietică a fost distrusă. Diviziile sovietice s-au retras peste fluviul Nistru pe 26 iulie 1941, Basarabia fiind eliberată. După traversarea Nistrului în
Divizia 1 Blindată (România) () [Corola-website/Science/323963_a_325292]
-
pus la dispoziție și un număr mare de marinari printre care veterani ai Antarcticii precum Edgar Evans, Tom Crean și William Lashly. Au mai fost acceptați și doi ofițeri ne-navali: Henry Robertson Bowers, cunoscut ca „Birdie”, un locotenent al Pușcașilor Marini Indieni, și Lawrence Oates („Titus”), un căpitan de armată de la Regimentul 6 Dragoni (Inniskilling). Oates, destul de înstărit, s-a oferit voluntar și a donat 1.000 de lire sterline expediției (echivalentul a 75.000 de lire sterline în 2009
Expediția Terra Nova () [Corola-website/Science/323960_a_325289]
-
au reținut pe aceștia timp de câteva minute. Cadwalader a reușit să determine una dintre companiile sale să tragă o salvă, dar și ea a fugit imediat după aceea. În acest moment, Washington a sosit împreună cu Virginia Continentals și cu pușcașii lui Edward Hand. Washington a ordonat pușcașilor și virginienilor să ocupe poziții pe partea dreaptă a dealului, după care Washington s-a îndreptat călare spre oamenii lui Cadwalader care fugeau. Washington a strigat: „Mergeți cu noi, bravii mei tovarăși! Inamicii
Bătălia de la Princeton () [Corola-website/Science/319379_a_320708]
-
minute. Cadwalader a reușit să determine una dintre companiile sale să tragă o salvă, dar și ea a fugit imediat după aceea. În acest moment, Washington a sosit împreună cu Virginia Continentals și cu pușcașii lui Edward Hand. Washington a ordonat pușcașilor și virginienilor să ocupe poziții pe partea dreaptă a dealului, după care Washington s-a îndreptat călare spre oamenii lui Cadwalader care fugeau. Washington a strigat: „Mergeți cu noi, bravii mei tovarăși! Inamicii sunt doar câțiva și îi vom avea
Bătălia de la Princeton () [Corola-website/Science/319379_a_320708]
-
Inamicii sunt doar câțiva și îi vom avea direct!”. Oamenii lui Cadwalader au intrat în formație de luptă la îndrumarea lui Washington. Când au sosit New England Continentals conduși de Daniel Hitchcock, Washington i-a trimis spre dreapta, unde pusese pușcașii și virginienii. Washington, cu pălăria în mână, a avansat și le-a semnalat americanilor să meargă înainte, în timp ce el era călare în fruntea lor. În acest moment, Mawhood își deplasase trupele ușor spre stânga pentru a ieși din raza de
Bătălia de la Princeton () [Corola-website/Science/319379_a_320708]
-
părți, și-a tras pălăria peste ochi, dar când fumul s-a risipit, Washington a apărut făcând semn oamenilor săi să înainteze. Pe dreapta, New Englanderii lui Hitchcock au tras o salvă și au avansat din nou, amenințând flancul britanic. Pușcașii trăgeau în soldații britanici unul câte unul, în timp ce artileria americană trăgea cu tunurile spre liniile britanice. Hitchcock a ordonat apoi oamenilor săi să atace, iar britanicii au început să fugă. Britanicii au încercat să-și salveze artileria, dar milițiile au
Bătălia de la Princeton () [Corola-website/Science/319379_a_320708]
-
vulpi, flăcăii mei!”. Unii americani reușiseră să pătrundă pe drum pentru a bloca retragerea britanicilor peste pod, dar Mawhood a ordonat o șarjă la baionetă, prin care a spart linia americană, reușind să treacă podul. Unii americani, printre care și pușcașii lui Hand, au continuat să-i urmărească pe britanici, iar Mawhood a ordonat dragonilor săi să tragă de timp pentru a le facilita retragerea, dar și dragonii au fost împinși înapoi. Unii americani au continuat urmărirea britanicilor până la căderea serii
Bătălia de la Princeton () [Corola-website/Science/319379_a_320708]
-
britanicii care controlau zona, evreii se mai luptau și cu milițiile arabe care se opuneau constituirii statului Israel. Sosit în Palestina, Marcus a înființat un centru de comandă și control, adaptând experiența sa de război de la Școala de pregătire a pușcașilor marini necesităților speciale ale Armatei Israeliene. În acea pe-rioa-dă, a scris și un ma-nual de antrenament pentru soldații evrei. Punctele slabe ale apărării Israelului erau kibbutz-urile din deșertul Negev (aflat la sud) și în Ierusalim, care era ocupat de către
Războiul Arabo-Israelian din 1948-1949 () [Corola-website/Science/319443_a_320772]
-
cu bateriile de la babord blocate și hublourile tunurilor închise. Chiar dacă nava lor este devastată, echipajul lui "Guerrier" refuză să se predea și continuă să lupte cu puținele arme disponibile, în ciuda tirului lui HMS "Zealous". În afara loviturilor de tun, Hood cere pușcașilor marini să tragă cu muschetele pe puntea francezilor, forțându-i pe marinari să se ascundă, dar căpitanul lui "Guerrier" nu se predă. Francezii se predau la ora 21, când Hood trimite o șalupă să ia cu asalt nava. "Conquérant" cedează
Bătălia navală de la Abukir () [Corola-website/Science/319864_a_321193]
-
2009 , cu modificările și completările ulterioare, nu sunt aplicabile proiectelor/propunerilor de proiecte finanțate din instrumente structurale. ... PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: ─────────────── Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Dan Nica Șeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Vasile Pușcaș București, 3 iunie 2009. Nr. 64. Anexa 1 NOTIFICARE aferentă Cererii de plată nr. ....... Beneficiar ....................... Cod fiscal beneficiar ............ E-mail ........................... Cod SMIS ......................... Denumire proiect ................. Cheltuieli eligibile reprezentând contravaloarea lucrărilor efectuate/bunurilor achiziționate/serviciilor prestate *Font 7* Valoarea [2] Valoarea cheltuielilor solicitate
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 64 din 3 iunie 2009 (*actualizată*) privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273134_a_274463]
-
Se aprobă formularul Programului anual al achizițiilor sectoriale, prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, Bogdan Pușcaș București, 22 iunie 2016. Nr. 281. Anexa 1 Aprob Conducătorul autorității contractante, ...................................... Aviz*1) Denumire compartiment *1) Avizul se aplică numai dacă structura autorității contractante impune. Avizul poate fi acordat de una sau mai multe structuri din cadrul entității contractante. ────────── PROGRAMUL
ORDIN nr. 281 din 22 iunie 2016 privind stabilirea formularelor standard ale Programului anual al achiziţiilor publice şi Programului anual al achiziţiilor sectoriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272972_a_274301]
-
Ignátz, Ignaț)", Jakab "(Iacobuș)", Kis "(Kiss, Chiș, Châșu ~ 'Mic(u)')", Kovács "(~ 'fierar')", Kós, Kósa "(Coșa)", László "(Laszlo, Laslo, Laslău ~ 'Ladislau, Vasile')", Lukács "(Lucaci ~ 'Luca')", Márton "(Marton, Martin"), Mihály, Miklós "(~ 'Nicolaie')", Nagy "(~ 'Mare')", Nyisztor, Pál, Petrás, Petres, Pógár "(Pogár, Pogar)", Puskás "(Pușcaș, Pușcașu ~ '(cel) cu pușcă')", Rab "(~ 'rob(u)')", Róka "(Roca ~ 'vulpe')", Salamon, Simon, Sipos "(Șipoș ~ '(cel) cu fluier')", Szabó "(Szabo, Sabău ~ 'croitor')", Szarka, Tamás "(Tamas, Tămaș, Tamaș)", Zerkula, Zajzon, Zajzoni, etc. Savantul român Mircea Eliade este considerat unul din cei mai
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
de poliție, colaborând cu -urile naziste, au fost implicate în crime în masă. Se crede că acestea au executat 78.000 de persoane. Au existat partizani lituanieni, foarte puțini susținându-i pe comuniști. Soldații armatei lituaniene, incluși în Corpul 29 Pușcași al Armatei Roșii au dezertat ori s-au predat germanilor în iunie 1941, ca urmare unitatea lituaniană fiind desființată în august 1941. După retragerea forțelor germane, sovieticii au restabilit anexarea Lituaniei în 1944. În urma modificărilor de frontieră convenite la Conferința
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
soldații polonezi au înălțat drapelul polonez pe locul mai multor victorii repurtate de ei. La 18 mai 1944, după victoria Aliaților împotriva forțelor germane în bătălia de la Monte Cassino, o patrulă din Regimentul 12 Podolia Uhlan (parte a Diviziei 3 Pușcași Carpați poloneze) au înălțat un drapel polonez pe ruinele mănăstirii Monte Cassino din Italia. La 1 august 1944, prima zi a Revoltei din Varșovia, un drapel alb-roșu a fost arborat pe clădirea Prudential, cea mai înaltă clădire din Varșovia de la
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
coloniile franceze Senegalul superior și Niger ca parte a reorganizării a imperiului colonial francez al Africii de Vest, cu capitala la Bamako. În perioada primului război mondial participarea locală pe teatrul de război european a fost realizată sub forma unor batalioane de Pușcași Senegalezi. Între 1915 și 1916 districtele din partea de vest a ceea ce este azi Burkina Fâso și zona de graniță de est a Maliului au devenit scenă uneia din cele mai importante opoziții armate ale guvernului colonial, cunoscută sub numele de
Burkina Faso () [Corola-website/Science/298081_a_299410]
-
noului comandant, Tolstov, cazacii au format coloana vertebrală a Armatei din Ural (parte a Mișcării Albe), din care făceau parte marile unități conduse de Alexandr Kolceak. Ultima victorie a cazacilor a fost înfrângerea zdrobitoare a Diviziei a 25-a de pușcași (viitoareaa Divizie „Ceapaev”) în lupta de lângă satul Lbișcanskoi. După acest episod, au urmat o serie neîntreruptă de înfrângeri suferite de cazaci pe un front larg, de la Munții Urali până la Marea Caspică. După cucerirea de către „roșii” a orașului Guriev în ianuarie
Cazaci de pe Ural () [Corola-website/Science/317127_a_318456]
-
de "starșina" („bătrâni”) și "otamani" care erau responsabili în fața marelui hatman al Coroanei (cel mai înalt comandant militar al Re...). Cea mai mare parte a cazacilor înregistrați formau unități de cavalerie ușoară de elită ("cioragiev"), excelenți arcași, iar mai târziu pușcași, specializați în atacuri-fulger, ambuscade și cercetare. Aceste unități de cavalerie ușoară erau folosite de cele mai multe ori în sprijinul cavaleriei grele, husarii. Cazacii s-au folosit la scară largă de taberele întărite de care, taboruri. Cazacii înregistrat se bucurau de o
Cazac înregistrat () [Corola-website/Science/317593_a_318922]
-
și încărcător de 20 de cartușe. Aceasta a fost retrasă din cauza problemelor tehnice. "Jägerii" din primul și al doilea rând erau înarmați cu muschete scurte, pe când cei din al treilea rând erau dotați cu puști. Subofițerii aveau de asemenea puști. Pușcașii nu aveau numai 60 de cartușe ca restul soldaților, ci 100. "Jägerii" beneficiau de un antrenament excelent. În bătălia de la Leipzig, batalionul 5 "Jägeri" a format un careu din alergare, a tras un voleu și și-a așteptat soarta cu
Jäger (soldat) () [Corola-website/Science/317805_a_319134]
-
unități austro-ungare în rândul cărora erau mobilizați polonezi erau trimise pe alte fronturi, pentru evitarea conflictelor. În afară de cele două regimente din Liov, în Bucovina era staționată o mare unitate militară formată prin unirea mai multor miliții ucrainene. Această unitate de pușcași putea să ajungă cu relativă ușurință la Liov în caz de nevoie. Rada Națională Ucraineană, (un consiliu format din reprezentanții de etnie ucraineană din Parlamentul austriac și Dietele din Galiția și Bucovina) plănuiseră să proclame fondarea Republicii Populare a Ucrainei
Bătălia de la Liov (1918) () [Corola-website/Science/319294_a_320623]
-
cea mai mare parte a Liovului, inclusiv centrul, a rămas în mâinile ucrainenilor. Deși aveau superioritate numerică, erau bine echipați și aveau experiență de luptă, soldații ucraineni erau în marea lor majoritate săteni, nedeprinși cu războiul urban. În plus, regimentul pușcașilor ucraineni din Bucovina au pătruns cu greu în oraș datorită rezistenței puternice a polonezilor din suburbia Klepariv. Deși polonezii erau prost echipați și în cea mai mare parte nu aveau pregătirea de luptă, ei se bucurau de avantajul bunei cunoașteri
Bătălia de la Liov (1918) () [Corola-website/Science/319294_a_320623]
-
să aștepte acest atac în Trenton. Washington a pregătit poziția defensivă la sud de pârâul Assunpink, imediat la sud de Trenton. Cornwallis a avansat dinspre Princeton către Trenton în ziua de 2 ianuarie, dar armata sa a fost întârziată de pușcașii lui Edward Hand, iar avangarda a ajuns în Trenton abia pe înserat. După trei asalturi împotriva pozițiilor americane, toate respinse, Cornwallis a hotărât să aștepte și să termine bătălia a doua zi. Washington a ieșit cu armata în acea noapte
A doua bătălie de la Trenton () [Corola-website/Science/319338_a_320667]
-
linie defensivă exterioară la jumătatea distanței între Trenton și Princeton, cu scopul de a întârzia avansul britanicilor. Când aceștia s-au apropiat, Fermoy s-a întors beat la Trenton. Colonelul Edward Hand a preluat comanda. Când britanicii s-au apropiat, pușcașii americani au deschis focul. Aceștia s-au adăpostit în pădure, în viroage și după curbele drumului, și de fiecare dată când britanicii formau o linie de bătălie, pușcașii se retrăgeau și trăgeau din adăposturi. După ce Hand a trebuit să abandoneze
A doua bătălie de la Trenton () [Corola-website/Science/319338_a_320667]
-
Trenton. Colonelul Edward Hand a preluat comanda. Când britanicii s-au apropiat, pușcașii americani au deschis focul. Aceștia s-au adăpostit în pădure, în viroage și după curbele drumului, și de fiecare dată când britanicii formau o linie de bătălie, pușcașii se retrăgeau și trăgeau din adăposturi. După ce Hand a trebuit să abandoneze pozițile americane de pe Five Mile Run, s-a retras pe o altă poziție într-o pădure deasă de pe malul sudic al pârâului Shabbakonk. Hand și-a desfășurat oamenii
A doua bătălie de la Trenton () [Corola-website/Science/319338_a_320667]