1,291,347 matches
-
Așa cum se arată în Notă asupra ediției, avem de-a face cu prima versiune bilingvă în cultura română a „microtratatului ciceronian Paradoxa Stoicorum” (p. 19) - gest întru totul lăudabil, care se alătură celui similar din 2006, când aceeași editură a publicat Arta oratoriei tot sub îngrijirea lui Traian Diaconescu. Din aceeași Notă, dar și de la p. 124, aflăm că textul latin reproduce pe cel stabilit de Jean Molager pentru ediția franceză publicată în Collection des universites de France la Editura „Les
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
alătură celui similar din 2006, când aceeași editură a publicat Arta oratoriei tot sub îngrijirea lui Traian Diaconescu. Din aceeași Notă, dar și de la p. 124, aflăm că textul latin reproduce pe cel stabilit de Jean Molager pentru ediția franceză publicată în Collection des universites de France la Editura „Les Belles Lettres” în 1971. Lăsăm pe seama filologilor clasici aprecierea traducerii. Semnalăm, totuși, faptul că unele tălmăciri ni se par necorespunzătoare: § 6, p. 30: ex Socraticorum hominum disputationibus - „din disputele filosofilor stoici
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
lumina tiparului în anul 2010. Preocupările autorului față de istoria Daciei pot fi urmărite pe întreg parcursul carierei acestuia, printre cele mai importante titluri dedicate acestui subiect amintim doar: Decebal, regele dacilor, apărută în anul 1991, Scurtă istorie a Daciei romane, publicată în 1995, sau Dacia și Imperiul roman, apărută în anul 2000. Domeniul care l-a consacrat pe profesorul Petolescu în rândurile comunității academice naționale și internaționale este epigrafia. Contribuțiile sale în domeniu sunt binecunoscute specialiștilor - volumul al II-lea din
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
domeniu sunt binecunoscute specialiștilor - volumul al II-lea din seria Inscripțiile Daciei romane, corpus ul Inscriptions de la Dacie romaine. Inscriptions externes concernant l’histoire de la Dacie romaine, apărut în două tomuri în 1996 și 2000, și Inscripții latine din Dacia, publicat în 2005, la care se adaugă Cronica epigrafică a României, redactată în revista institutului de arheologie bucureștean Studii și cercetări de istorie veche și arheologie. Lucrarea ce face obiectul acestei prezentări este structurată în patru părți. La acestea se adaugă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
serie de descoperiri celebre în literatura de specialitate, cum ar fi tezaurele de la Agighiol, Rogozeni sau Vrața în sudul Dunării și Peretu sau Craiova la nord de fluviu. Nu este dată uitării nici monetăria geto dacă, tezaurele monetare descoperite și publicate în ultimul secol contribuind la cunoașterea acestui fenomen istoric. Perioada regalității lui Burebista este abordată separat, pornind de la izvoarele scrise și epigrafice (Strabo, Iordanes, inscripția de la Dionysopolis). Se recurge și la analiza numelui Burebista și se face referire la încadrarea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
dakischen Provinzen nach Aurelian’s Rückzug und in einigen Nachbarprovinzen, Editura Mega, ClujNapoca, 2011, 519 p., ISBN 978-606-543-126-3 În șase secțiuni distincte, tomul de față adună mai multe studii, articole, recenzii, note privitoare la istoria, arheologia și epigrafia creștinismului daco-roman publicate de Nicolae Gudea începând din 1978 și până recent în special în reviste muzeale și universitare din Transilvania. Ele se remarcă prin spirit critic și polemic extrem de ascuțit, căruia îi este supus și semnatarul acestor rânduri, dar nu mai puțin
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
acestuia din cadrul Universității „Dunărea de Jos” Ecouri medievale ale prezenței romane la Dunărea de Jos: terminologia relativă la fortificațiile liniare în contextul viziunii de epocă, coordonat de Virgil Ciocâltan. Proiectul este finalizat prin apariția a două lucrări ce au fost publicate: Fortificații liniare romane în stânga Dunării de Jos (sec. I-IV p.Chr.) I, (Galați, 2004) și Fortificații liniare romane în stânga Dunării de Jos. Terminologia relativă, II (Brăila, 2007.) La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași își va contura teza de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și F. Lighting pieces (p. 324-325). În acest capitol, piesele din catalog sunt reluate și prezentate detaliat, grupate pe categorii, din dorința de a înțelege circulația acestora. Demersurile de încadrare tipologică și cronologică au de suferit pentru că nu s-a publicat materialul inedit din muzee, autorul rezumându-se la prezentarea pieselor publicate, în analogie cu piese similare care prezintă o bibliografie consistentă. Tot de pe urma acestor analogii se pot desprinde anumite considerente cronologice în ceea ce privește frecvența „importurilor” romane pe anumite perioade. Astfel, între
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
acoperă definitiv de ridicol. Profesorul Brâncuș a pus adevărată pasiune în mai multe domenii lingvistice - istoria limbii, gramatica, istoria lingvisticii, albanologia, tracologia, dialectologia - astfel încît cronicarul chiar nu știe cu ce să înceapă. În istoria limbii române, din care a publicat recent un prim volum de foarte utilă sinteză (Introducere în istoria limbii române, vol. 1, București, 2002), profesorul reușește de mulți ani să-și atragă studenții și să facă interesantă, amuzantă, chiar pasionantă o materie care poate la fel de bine să
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
a doua a deceniului 9. Trebuie spus totuși că numărul articolelor critice neinfestate ideologic sau al recuperărilor de istorie literară care nu recurg la criteriile strîmte ale “revalorificării moștenirii culturale” este destul de mare în paginile Gazetei. Literatura însăși care se publică începe să fie una adevărată. Dezbaterile (foarte la modă, și pe cele mai diferite teme, de la lirismul poeziei la “conflictul dramatic”, de la conceptul de realism și aplicabilitatea lui în genurile literare la realismul-socialist, abandonat acesta, mai pe față ori mai
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
în mai mare măsură decît a oricărui alt autor român, una hipnotică. În dublul înțeles al cuvîntului. Dar poemele din volumul editat de Casa Radio sînt necunoscute la modul propriu. În 1991, în primul număr al revistei Manuscriptum, Petru Creția publica un ansamblu de cincizeci și două de poezii eminesciene, dintre care douăzeci și patru vedeau pentru prima dată lumina tiparului, aceasta la mai bine de o sută de ani de la moartea poetului pe care literatura română a ales să-l socotească centrul
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
douăzeci și patru vedeau pentru prima dată lumina tiparului, aceasta la mai bine de o sută de ani de la moartea poetului pe care literatura română a ales să-l socotească centrul canonului. Alte șaisprezece poezii incluse în acel număr din Manuscriptum fuseseră publicate de asemenea ca inedite, în 1989 și 1990, în paginile diferitelor periodice culturale, unele în România literară. În fine, douăsprezece poezii erau, potrivit terminologiei propuse de Petru Creția, „reconstituiri și autonomizări“. Cele douăzeci și patru de poeme inedite reprezentau cel mai numeros
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
1989 și 1990, în paginile diferitelor periodice culturale, unele în România literară. În fine, douăsprezece poezii erau, potrivit terminologiei propuse de Petru Creția, „reconstituiri și autonomizări“. Cele douăzeci și patru de poeme inedite reprezentau cel mai numeros corpus de astfel de texte publicat în ultima jumătate de secol. Din punct de vedere editorial, apariția acestora era cu siguranță un eveniment care nu putea trece nebăgat în seamă. Și totuși cam așa s-a întîmplat. Din textele publicate atunci, Mircea Cărtărescu alege astăzi douăzeci
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
frumusețe și putere.“ În alcătuirea poemului Mușatin intră, de exemplu, patru texte diferite, aflate în manuscrise diferite - Ursitorile, Povestea Dochiei și Ursitorile, Mușatin și codrul, Dragoș Vodă cel Bătrîn - și unele elemente din variante. O precizare: doar cinci dintre poeziile publicate de Petru Creția în Manuscriptum sînt propriu-zis reconstituiri. Subtitlul volumului de la Casa Radio extinde nepermis această denumire și asupra celorlalte poezii. Oricît de seducătoare ar fi teoria lui Creția, oricît de reușite poeziile astfel alcătuite, procedeul în sine, trebuie spus
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
lucruri se petrec de când dl. Pintilie apără cu ghearele și dinții integritatea dosarelor. Dar ele s-au întâmplat cu siguranță de multe ori după căderea lui Ceaușescu. Exemplul ofițerului care a dispărut cu jurnalele lui Gheorghe Ursu, documentele de arhivă publicate frecvent în reviste ce nu-și ascund legăturile cu fosta Securitate, darea în vileag a unor dosare în momente convenabile celor aflați la putere aruncă în aer întreaga, fioroasa demonstrație a d-lui Pintilie. Cum să mai fii impresionat de
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
cîți bani cîștig. Am fost puțin surprins deoarece la Paris nimeni nu te supune la un asemenea chestionar, mai ales că eu nu m-am gîndit să-l întreb cît cîștigă pe articolele difuzate la Radio Europa Liberă sau cele publicate la România liberă. (...) În martie 1990, cînd am venit în țară, i-am adus o mașină de scris electrică. Cînd l-am întîlnit întîmplător la Uniunea Scriitorilor și l-am întrebat despre mașina de scris mi-a spus doar atît
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
Păunescu, redactorul șef al Flacării, astăzi senator PSD, fost senator PSM și, bag mîna în foc, viitor senator PRM. Altul, dl Paul Everac, a fost al treilea director general al Televiziunii Române de după Revoluție. Ca răsplată pentru pamfletul Baba la uluci, publicat tot în Flacăra. Revistă în care dl Dinu Săraru (cine altul decît actualul director general al Teatrului Național din București?) a publicat un interviu pe de-a-ntregul fals cu mama d-lui Virgil Ierunca (și el bête noire a regimului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
Everac, a fost al treilea director general al Televiziunii Române de după Revoluție. Ca răsplată pentru pamfletul Baba la uluci, publicat tot în Flacăra. Revistă în care dl Dinu Săraru (cine altul decît actualul director general al Teatrului Național din București?) a publicat un interviu pe de-a-ntregul fals cu mama d-lui Virgil Ierunca (și el bête noire a regimului), Maria Untaru. E bizar (sau nu e?) că toți acești indivizi au profitat din plin de revoluția anticomunistă ca să ajungă în funcții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
absurd, iese primar” (ACADEMIA CAȚAVENCU, 9-15 martie). Pupat Ceaușescu, în presă Cum se simte că am intrat într-un an electoral! Ziarele cotidiene încep să nu mai aibă loc pe pagina întîi pentru toate dezvăluirile și anchetele pe care le publică. ZIUA publică în exclusivitate o anchetă incendiară intitulată: Incest și șantaj la procuror. Din lunga serie a subtitlurilor reținem doar cîteva: Șeful PNA Bihor a devenit o marionetă în mîinile organizației județene a PSD * Procurorul Ioan Moldovan reacționează la comandă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
doar cititorilor de limbă engleză. Editura Polirom, deținătoarea drepturilor de traducere, va lansa foarte curând și ediția românească. E vorba de Stalinism for All Seasons. A Political History of Romanian Communism (”Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc”), publicată de Vladimir Tismăneanu la prestigioasa University of California Press. Când, la începutul lui decembrie 2003, mi-a sosit prin poștă, am avut o involuntară strângere de inimă: oare e chiar cartea la care Vladimir lucrează de un sfert de veac
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
erau hoți de artă. Vă dați seama, fura tabloul de la S.C. Electrica și lăsau în beznă ditamai județul”. Umorul fiind al Cronicarului după Ureche, sublinierile sînt ale Cronicarului R.l. * Nu ni se pare deloc fericită ideea CRONICII ieșene de a publica, drept Poem de februarie, în deschiderea primei pagini a revistei de acum o lună, Doina lui Eminescu. După “reorientarea” negocierilor cu U. E. și declarația d-nei Puwak cum că dl Arie Oostlander nu e binevenit în România, mai lipsea reactualizarea îndemnurilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
ele se află mai mult decît un grăunte de adevăr pe care editorialistul și-l asumă, chiar cu riscul de a deveni impopular. * Aflat în plină ofensivă de cucerire a audienței, JURNALUL NATIONAL și-a sporit considerabil numărul de pagini publicînd fie dosare ale unor subiecte controversate din trecutul recent sau realizînd adevărate numere tematice, în afară de paginile de știri și comentarii la zi. Unul dintre numerele care vor stîrni imaginația ziarului lui Marius Tucă este, cu siguranță, cel consacrat Comorilor românilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
cenzurii și a condițiilor aproape imposibile de publicare a unei literaturi libere, neconstrânse ideologic, literatura SF a cunoscut la noi un interes foarte ridicat, interes dovedit și de mulțimea cenaclurilor și a revistelor de gen. În 1980, Florin Manolescu a publicat celebrul său studiu Literatura S.F. (Editura Eminescu), o carte de referință absolută la noi și, practic, încă nedepășită. În 1983, Ion Hobana publică în două volume, la aceeași editură, un fel de dicționar al fenomenului comentat pe larg, după ce, la
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
de la Budapesta, care a și scris un studiu de referință intitulat Anticipația românească, carte reeditată anul trecut, dar practic de negăsit pe piață. Așa cum, un alt eseu foarte bun, semnat de Radu Pavel Gheo, Despre Science Fiction (Ed. Omnibooks, Satu-Mare), publicat în 2001 și nepromovat, a trecut la fel de neobservat. Am făcut această foarte succintă trecere în revistă a cărților mai importante despre SF publicate la noi de către autori români, pentru a se vedea totuși amploarea constantă a unui fenomen cu oarece
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
Așa cum, un alt eseu foarte bun, semnat de Radu Pavel Gheo, Despre Science Fiction (Ed. Omnibooks, Satu-Mare), publicat în 2001 și nepromovat, a trecut la fel de neobservat. Am făcut această foarte succintă trecere în revistă a cărților mai importante despre SF publicate la noi de către autori români, pentru a se vedea totuși amploarea constantă a unui fenomen cu oarece tradiție și la noi care, deși n-a reușit, precum la americani, să câștige o piață considerabilă decât pentru perioade scurte de timp
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]