588,342 matches
-
d-lui Ibrăileanu ne ajută să ieșim din haos; ne întoarcem, deci, acolo de unde a plecat Maiorescu, la critica culturală, adică critica de posibilități de creștere, de înavuțire și de dezasimilare a unei culturi." (s.n.) După ce trece în revistă principalele puncte de vedere din lucrarea lui Ibrăileanu, Fundoianu atacă frontal chestiunea contribuției românești la cultura unviersală. "N-a adus nimic nou cultura română, nimic specific? ș...ț Nici un aport, fericit și nou, n-am putut produce de la apariția noastră în istorie
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
Rodica Zafiu Formulele de adresare au fost studiate din punct de vedere pragmatic și sociolingvistic mai mult decît alte fenomene al limbii vorbite; și e drept să fie așa, pentru că importanța lor este foarte mare. Sînt semnale de recunoaștere, prin care se manifestă imediat statutul interlocutorilor și relațiile dintre ei
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
Pe când mușcam din prima bomboană, l-am auzit pe Luis, șeful meu direct, adresându-mi-se: „Bomboană de ciocolată Înainte de friptură? Este un obicei românesc?” Pusese Întrebarea mânat de plictiseală și de dorința de a-i face plăcere VP-ului. Punct ochit. VP-ul a râs sardonic. Mai mult, și-a săltat propria cutie de bomboane și a spus, cumva către grupul româno-bulgar: „Dacă mai vrea cineva una, o poate lua și pe-a mea!” Am văzut În gestul lui o
Petrecere cu vin roșu și ciocolată Lindt. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_283]
-
erei creștine? Cum am mai spus, Tucidide însuși consideră că natura umană nu se schimbă și, în consecință, reacțiile oamenilor vor fi similare chiar dacă epocile sunt diferite. Pentru participanții la simpozion, Tucidide este primul analist al �războiului hegemonic�. Din acest punct de vedere, evoluțiile din secolul V î.d.Cr. grec sunt similare celor moderne. Lumea greacă devenise bipolară, toate polisurile grupându-se în jurul Atenei și Spartei (bipolaritatea este un termen prezent în toate referatele și în multe titluri), prima era un
TUCIDIDE și lumea bipolară by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12713_a_14038]
-
departe, răspunde, eventual se și oprește, i-a făcut jocul celui dintîi care atît aștepta. Și lui Barbu jocul i l-au făcut mulți" (p. 96) Imprevizibil în reacții, Eugen Barbu putea să uimească în discuțiile particulare prin susținerea unor puncte de vedere diametral opuse celor pe care le vehicula în revista pe care o conducea. Dan Ciachir își amintește de discuții în care prozatorul a făcut elogiul intelectual al cuplului Monica Lovinescu-Virgil Ierunca. Mai mult, cuiva din anturaj care îl
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
politice, după 1990, care au pierdut totul, dar nu s-au dedat la murdăriile respingătoare ale miliardarilor comuniști. PSD-ul a colectat, ca o albie rapace, tot ce-a fost mai nesimșit, ticălos și lacom în fostul PCR. Din acest punct de vedere, înțeleg indignarea unora dintre îmbogățiții din jurul lui Năstase de-a fi identificați drept comuniști: așa e, n-am păstrat absolut nimic din obsesia lui Ceaușescu de-a salva aparențele. Urmașii săi nu se mulțumesc să acumuleze averi inimaginabile
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
peste picioare unii altora, pe motive de moștenire politică, e de preferat să împingă lucrurile înainte. Cînd Bulgaria a încasat-o la Campionatul European de Fotbal, ne-am grăbit să ne bucurăm, de parcă înfrîngerile bulgarilor ne-ar fi adus nouă puncte, într-un campionat european al celor care au rămas acasă. Asta chiar m-a iritat. Și nu din corectitudine politică. Asta e plăcerea noastră, că au pierdut bulgarii la Campionatul European? Dar ne-au luat bulgarii locul, ca să avem asemenea
Bulgarii și noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12746_a_14071]
-
reduse, se și clișeizează foarte repede, iar opțiunile de originalitate sunt, practic, ca și inexistente. Dacă ai citit unul, i-ai "citit" pe toți. Minimalismul, dincolo de farmecul specific, nu poate reprezenta, cred, decât un moment de respiro, de tranziție, un punct de gestionare eficace dar temporară a unei crize din parcursul literaturii. Cu atât mai mult, statutul de povestitor pe care Radu Pavel Gheo pare să și-l adjudece, mai ales într-o literatură ca a noastră realmente foarte săracă în
Odiseea Fantasy 2004 by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12730_a_14055]
-
urmare, "folosirea temelor ca pretext se dovedește mai fertilă decât înscrierea într-un canon recunoscut", chiar dacă aceasta duce la îndepărtarea unei astfel de scrieri de nucleul dur și pur reprezentat de specificul SF-ului. Aici însă, Radu Pavel Gheo pune punctul pe i: "În contextul modificărilor petrecute în literatura postmodernă, disoluția genurilor și comunicarea intertextuală impun ca transformările SF-ului să îmbrace două forme diferite. Una este cea a adoptării unor strategii narative deja acceptate în literatură ș...ț Cealaltă este
Odiseea Fantasy 2004 by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12730_a_14055]
-
la redacția R.l. (nu pe stradă, cum afirmă N.M.) i-am spus acestuia și lui Zigu Ornea, cu un fel de premoniție, că Iliescu va fi președintele țării. Atât. Am mai scris de câteva ori. Revin, pentru a pune la punct o inexactitudine. Joi, 10 iunie, a.c., orele 20, la Realitatea t.v., distinsul director al revistei noastre, N. Manolescu, fost candidat prezidențial în 1996, la întrebarea dlui Robert Turcescu, povestește cum i-a luat dumnealui un interviu în "90 lui
Zguduitura ori șocul – note 1944 – by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12757_a_14082]
-
Radule, cred că vor să înmatriculeze ceva furăciuni" (sbz.ro). Termenul apare în apoziție, chiar ca element al unor compuse ad-hoc: "vrei un casetofon furăciune" (daciaclub.ro); "câte hoarde barbare de crack-uri, soft-furăciune, DivX-uri prost ripuite" (revistahifi.ro). Din punct de vedere stilistic, cuvîntul e folosit atît în expresii populare, în care substituie sinonimul hoție - "Furăciune ca-n codru. Sunteți niște nesimțiți" (sportplus.ro), cît și în contexte culte, în alăturări contrastante destul de stridente: "descoperim o poveste similară, dar cu
„Furăciune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12758_a_14083]
-
televizor - și aici nu mai funcționeză nici măcar restricțiile de vîrstă - , ar fi flancat permanent de două prezențe monarhice copleșitoare: fostul rege al manelelor, Adrian, și actualul rege al manelelor, Guță. Ceea ce, trebuie să recunoaștem, n-ar da tocmai bine din punct de vedere constituțional, măcar și numai la o simplă evaluare aritmetică. Doi la unu pentru manele, adică doi Regi la un Președinte, ar fi un handicap de imagine căruia nici chiar Președintele Teo, manager beton și clown infatigabil, nu i-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
la figurat. Meditînd îndelung la acea după-amiază, în ceasurile ce au venit, precum și la conferința propiu-zisă a lui George Banu, mi-am dat seama că majoritatea răspunsurilor teatrale își întorceau fața către trecut. Fie îndepărtat, fie imediat. Acolo se găseau punctele de susținere, sprijinul major al demonstrației. Mai nimic consistent despre prezent. Iar vocile noastre veneau din tot universul. Profiluri de actori, întîlniri sau nu cu regizorii mari, comunicare, timp și vîrste, transformări benefice - ca semn al înțelegerii și al evoluției
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
la serialismul anilor '50-'60, fiind mai degrabă preocupat de orientarea modală a unui Bartók, Messiaen, Șostakovici sau Enescu, preluând, de asemenea, sugestii de la Webern. La sfârșitul anilor '50, tratează intuitiv modurile (scările sonore pe care și le constituie ca punct de plecare al diferitelor piese) prin teoria mulțimilor, iar în anii '60 conștientizează faptul că auzul muzical obișnuit receptează scările de sunete ca pe niște mulțimi, în sensul matematic al cuvântului. Fără a fi însă matematician, Vieru extrage un model
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
mai pe larg, dar întotdeauna cu enunțarea unei judecăți de valoare, filme, spectacole, talk-show-uri, idei din presa franceză sau românească și, mai ales, cărți scoase și trimise ei de autori de toate calibrele în confuza producție editorială post-decembristă. Din acest punct de vedere, acest jurnal seamănă mai mult cu cel din perioada 1981-1984 (vol.1), cu deosebirea că acum numărul produselor culturale din țară supuse comentariilor este mult mai mare (fapt firesc în condițiile în care adresa din strada François Pinton
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
cele ce mi-a spus rezultă că a notat în acest Jurnal nu numai evenimente sau fapte importante, ci și întâmplări mărunte, persoanele întâlnite în oraș sau care l-au vizitat acasă, esența convorbirilor avute, aprecieri critice despre lectura zilei, puncte de vedere relative la incidentele vieții social-culturale și mai ales artistice. Dată fiind personalitatea lui și calitatea oamenilor cu care a venit în contact, însemnătatea acestui Jurnal apare evidentă pentru oricine se interesează de viața culturală și literară a României
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
artistice ale lui Mattis-Teutsch, în imaginarul său inepuizabil, ci abstracțiuni desăvîrșite, concepte imaculate al căror destin tainic este actul întrupării. Ideologia artei devine, astfel, un vast tratat despre epifanie. Noțiuni precum: verticală, orizontală, acțiune, repaos, înălțime, stabilitate, excentric, concentric, rotație, punct, centru, mișcare, linie etc. etc. ies abrupt din virtualitatea lingvistică, din convenția lor lexicală, și se preschimbă în imagini, în arhitecturi, în repere senzoriale. Într-un mod paradoxal și greu de reprezentat în cadrele unei imaginații de tip fabulatoriu, pictorul
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
și umanitatea. În discursul său global, acest episod al Ideologiei artei nu este unul teologic, de tip doctrinar, unul care închide viața în corsetul dur al instituției, ci echivalentul în epură al istoriei Genezei. De la nașterea formei prin apariția unui punct, de la extensia lui în linie prin mecanismul tainic al mișcării, de la structurarea primei imagini și pînă la tentația ei irepresibilă de a se desprinde și de a se înălța și pînă la enunțurile de tip etico-metafizic sau mesianico-social, gen: Arta
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
trebuie să vorbească omului arta plastică a acestui timp?" se întreabă Mattis -Teutsch, și tot el răspunde: ,,Prin tematica umană-estetică-sufletească " într-o formă care reușește să-l redea pe omul spiritual în cel mai frumos și cel mai măreț, din punct de vedere estetic, moment al existenței". Și iată cum în plină retorică realist-socialistă, în plină iconografie a muncii, a eroismului declarat și a umanismului de paradă, pictorul teoretizează măreția umană ca proiecție estetică și pledează pentru un umanism al esențelor
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
concrete, în beneficiul creației simbolice care nu se erodează și nu se epuizează. Toate aceste aserțiuni, făcute cu un amestec de siguranță și de precauție, pregătesc, de fapt, un amplu exercițiu al continuității în opera lui Mattis-Teutsch, așa cum și din punct de vedere teoretic se poate observa o continuitate perfectă cu spiritul și, uneori, chiar cu formulările din Ideologia artei. Iar cum spațiul cel mai fertil pentru acest experiment nu-l puteau constitui nici reveriile așezate la limita simbolismului cu spiritul
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
un firesc al comunicării cu nou-veniții, cu necunoscuții, pe care nu l-am mai văzut la nimeni. Pur și simplu intra în vorbă cu grație și discreție, era de acolo, aparținea dialogului. Lasă unele lucruri nerostite, sub faldul reveriei, al punctelor de suspensie, dînd greutate unei fraze ce părea aruncată în treacăt. Te surprindeai gîndindu-te apoi îndelung la ea, simțind nevoia să revii asupra a ceea ce ți-a spus, să ceri noi detalii. Îți spunea lucruri care păreau să fie un
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
Ghetoul lui Victor Ioan Frunză. Lume multă la Sibiu. Pe străzi, peste tot, un du-te vino parcă fără încetare. Valuri care te înghit în numele teatrului. Am făcut parte din lungul cortegiu al spectacolului de stradă Satiricon, orchestrat din toate punctele de vedere de regizorul Mihai Ranin, cu o dăruire impresionantă față de teatru și față de profesiunea sa, am remarcat-o, încă o dată, pe actrița Ofelia Popii, am urcat în trena lui pe dealurile de la Ocna Sibiului ca să văd, pe ape, Banchetul
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
pe care o studiez. Dialogul nu este însă interviu, iar stilul meu nu este cel al imprecației verbale. Prefer nuanțele, specifice analizei istorico-politice, mai ales într-un asemenea dialog. Așa-numitele omisiuni din seria (virtual infinită) a posibilelor întrebări, din punctul meu de vedere, aparțin registrului jurnalismului investigativ. Senzaționalul și interviul agresiv nu sînt instrumentele de lucru ale politologului. Concluziile analizelor mele despre tranziția din România vor apărea în volumul meu de autor, Democracy - Romanian-style: Parties, Personalities, Ideologies, la care lucrez
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
Leonard Oprea. Cu alte cuvinte, dacă un comentator onest, publicist în presa de exil ori din țară, ar scrie un eseu cu titlul Ce spune și ce nu spune dl. Iliescu, ar fi absolut OK. Ce nu e OK, din punctul meu de vedere, este să mi se pună sub semnul întrebării (a) dreptul la un asemenea dialog, și (b) buna credință și respectul pentru valorile în care am crezut și cred. Cînd o distinsă doamnă, fostă consilieră a președintelui Constantinescu
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
înlocuită de tautologie: desigur că pentru cineva care nu știe ce sînt mititeii și nici nu i-a văzut vreodată, neavînd deci acces la prototipul lor ideal, ultima frază a rețetei specifice e descurajantă: din amestecul obținut pînă la acel punct, pur și simplu, "se modelează mititei". Rețetele oferă de altfel exemple tipice pentru un anume tip de continuitate textuală: prin obiecte care sînt numite la fel, deși identitatea lor se schimbă radical. În texte precum cel de care vorbesc, drama
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]