2,674 matches
-
atribuite temei. Semnul exclamării final este urma prezenței evaluative a unui enunțător entuziasmat. Prin această marcă, mai mult intonativă decît sintactică, R1 și R2 se aseamănă cu niște fraze exclamative de tipul ce alură! și Ce temperament! Valoarea intonativă a punctuației ne permite chiar să ne imaginăm că enunțul inițial are o tonalitate interogativă: Manta? care ar corespunde cu valoarea sa de temă: Vreți să știți părerea mea despre Manta? Este evident că scrierea oferă resurse expresive foarte apropiate de sintaxa
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
permite chiar să ne imaginăm că enunțul inițial are o tonalitate interogativă: Manta? care ar corespunde cu valoarea sa de temă: Vreți să știți părerea mea despre Manta? Este evident că scrierea oferă resurse expresive foarte apropiate de sintaxa oralității. Punctuația destul de neconvențională a acestui enunț se prelungește la începutul redacționalului: Manta. Cupeul bine cotat: favorit în Europa. Punctul și cele două puncte înlocuiesc aici o copulă sintactică de tipul "este" și "și este". Operînd o separare grafică, semnele de punctuație
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Punctuația destul de neconvențională a acestui enunț se prelungește la începutul redacționalului: Manta. Cupeul bine cotat: favorit în Europa. Punctul și cele două puncte înlocuiesc aici o copulă sintactică de tipul "este" și "și este". Operînd o separare grafică, semnele de punctuație leagă unitățile după aceeași structură nominală ca și în titlu: Manta (T). Cupeul bine cotat (R1) și favoritul Europei (R2). În pofida punctului, aici avem de-a face cu o structură nominală al cărei mod de funcționare este studiat de Benveniste
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Kerry citate de Benveniste. Să reținem numai că noțiunea de frază grafică, definită printr-o structură completă Subiect + Verb, încadrată de o majusculă și de un punct final, nu redă suficient multiplele proprietăți și posibilități ale scrierii. Proprietățile eterogene ale punctuației constau în a marca atît intonația și enunțarea, cît și unitatea logico-gramaticală, ritmul și punerea în relief a unui segment textual (Dahlet 2003). Printre proprietățile tipografice, nu trebuie uitată forma, mărimea, culoarea literelor și locul enunțului în spațiul grafic. Am
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de La Bruyère <1> În continuare, vom folosi de mai multe ori fragmentul 128 din secțiunea "Despre om" din Caracterele de La Bruyère, secțiune adăugată în 1689, la cea de a patra ediție a culegerii. Din punctul de vedere al segmentării prin punctuație, fragmentul apare ca o unică frază tipografică lungă, compusă din patru segmente (A, B, C, D) care formează fiecare o frază periodică. Totuși cele cinci ediții importante de care dispunem la ora actuală diferă în privința mărcilor acestei segmentări. Diferențele sînt
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
au semănat-o. Dacă ne referim la concepția despre scriitură din secolul al XVII-lea, atunci avem de-a face cu un text compus din patru fraze periodice. În timp ce gramaticianul din secolul al XVIII-lea, Beauzée, mai leagă încă esențialmente punctuația de proporția de pauze în lectura oralizată, Condillac distinge [;] de [:] pe baza unei întregiri diferite a sensului. Între cei trei membri ai structurii [A; B; C], sensul este parcă suspendat de fiecare dată și nu se stabilizează decît prin reunirea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
finit": [A+B] și [C+D], iar edițiile Benda și Soler, o singură unitate de sens [A+B+C+D]. Edițiile lui Bury și Van Delft respectă cel mai mult ultimul manuscris revăzut de La Bruyère. Bury spune că a "restabilit punctuația textului original, reluînd virgulele, punctul și virgula și cele două puncte așa cum sînt utilizate de către La Bruyère" și adaugă: "Ni se pare că faptul corespunde cu caracterul oratoric al prozei sale" (1995: 54). Referințe și lecturi recomandate - Marc ARABYAN: Le
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
se mulțumesc să-l reia pur și simplu. Pregresia este deosebit de spectaculoasă în cazul referenților evolutivi (Achard-Bayle 2001). Vom studia un caz deosebit de interesant în capitolul 8 (§ 5). Textul lui La Bruyère, examinat mai sus din punct de vedere al punctuației, prezintă și el un caz de referință evolutivă, cu schimbare progresivă a punctului de vedere. 1.5. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <2> [A] Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
păr răsucită în cîrlig de inimi pe o frunte îngustă.] Ritmul celui de al doilea paragraf este subliniat din punct de vedere morfo-sintactic: construcția detașată formează ea însăși un alexandrin de 6 + 6 silabe, iar continuarea frazei este decupată de punctuație în 3 grupuri a cîte 4 silabe: Moulé dans un maillot / qui fait deux plis sur l'aine /12/ il porte aussi, / comme son Y, / la queue à gauche. /12/ [Mulat într-un maiou care face două cute pe vintre
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și semantice produse de elipsele succesive. Faptul că acestea pot fi acoperite ne permite să mizăm pe prezența implicită a sensului și pe materialitatea ritmică. În T36 și T37, paralelismele morfosintactice și ritmul ternar sprijinit pe sintaxă, alcătuiesc, dincolo de frontierele punctuației, întreaga poeticitate a acestei proze: T36 [...] la o unică pădure pentru cei patru ochi uimiți neagră ai noștri, - la o plajă pentru doi copilași credincioși, - la o casă pentru simpatia evidentă, [...] muzicală noastră T37 Am întins frînghii de la o clopotniță
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ajute pe cititor să contruiască un tot coerent. Primele două fraze tipografice pun tortul în relație cu masa (la sfîrșitul mesei) și cu producătorul său (cofetarul din Zvetot). Lunga frază care descrie tortul este articulată în trei părți, marcate prin punctuație și prin organizatorii spațiali ("la temelie", "la etajul al doilea", "pe platforma de sus" și "în vîrf"). Planul textului acestei fraze-secvențe descriptive este următorul: La la etajul al doilea [;] platforma de sus [,] BAZĂ [;] în VÎRF [.] • Organizatori temporali (atunci, mai întîi
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
asumăm riscuri, [e4] DAR sînt calculate". Enunțul de regie [e1] nu se mulțumește să atribuie discursul citat, el atribuie enunțătorului și o calificare ce va fi rediscutată. Propozițiile enunțate sînt unite prin conectorii DESIGUR și DAR și un semn de punctuație. Între punctuație și conector, cele două puncte /:/ semnalează o legătură conjunctivă fără conector. Cuvîntul DESIGUR care vine după cele două puncte subliniază că [e3] (ne asumăm riscuri) este un fapt și un argument pentru o concluzie subiacentă la negația din
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
e4] DAR sînt calculate". Enunțul de regie [e1] nu se mulțumește să atribuie discursul citat, el atribuie enunțătorului și o calificare ce va fi rediscutată. Propozițiile enunțate sînt unite prin conectorii DESIGUR și DAR și un semn de punctuație. Între punctuație și conector, cele două puncte /:/ semnalează o legătură conjunctivă fără conector. Cuvîntul DESIGUR care vine după cele două puncte subliniază că [e3] (ne asumăm riscuri) este un fapt și un argument pentru o concluzie subiacentă la negația din propoziția precedentă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lexicală și sintactică a subiectului și a verbului la perfect compus) care întărește semantic o antiteză construită pornind de la o negație și articulată în jurul conectorului DAR: T63a Franța a pierdut o bătălie! Dar Franța nu a pierdut războiul! Alineatul și punctuația exclamativă întăresc paralelismul gramatical și transformă cele două fraze tipografice într-o unitate argumentativă de sens pe care o putem considera ca pe o perioadă cu doi membri: [e1-p DAR e2-non q]. Această perioadă concesivă conduce la o concluzie care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lungă frază tipografică, împărțită în patru perioade. Proza foarte ritmată este conformă cu idealul clasic al variațiunii ritmice (nici una din cele patru perioade nu are aceeași structură ritmică). Punctul final semnalează că o unitate de sens este completă. În schimb, punctuațiile intermediare semnalează că sensul, parțial complet, nu este încă încheiat. Funcția instrucțională a punctuației este deci să împiedice închiderea primelor trei segmente și să le lase în așteptarea ultimului, care joacă un rol argumentativ decisiv. Referințe și lecturi recomandate - Jean-Michel
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
clasic al variațiunii ritmice (nici una din cele patru perioade nu are aceeași structură ritmică). Punctul final semnalează că o unitate de sens este completă. În schimb, punctuațiile intermediare semnalează că sensul, parțial complet, nu este încă încheiat. Funcția instrucțională a punctuației este deci să împiedice închiderea primelor trei segmente și să le lase în așteptarea ultimului, care joacă un rol argumentativ decisiv. Referințe și lecturi recomandate - Jean-Michel ADAM: Éléments de linguistique textuelle, Bruxelles-Liège, Mardaga, 1990:7 3-83. - Jean-Michel ADAM: Langue et
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Planul unui text didactic enciclopedic Compus din opt paragrafe, textul următor poate fi descompus în patru blocuri foarte clar structurate. Subliniez aici un anumit număr de articulații, reperabile pornind de la organizatorii textuali (cu capitale), de la reformulări, de la segmentare (paragrafe și punctuație în general), de la anunțările temelor și sub-temelor (sfîrșitul lui § 1, începutul lui § 2, sfîrșitul lui § 4). La o privire atentă asupra categoriilor lexicale, putem descoperi ansamblurile și sub-ansamblurile izotopice, subliniate sau nu prin segmentarea în paragrafe. T82 Pădurea ecuatorială este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
află un teritoriu vast, puțin cunoscut încă, ce conține întregul ansamblu de categorii gramaticale prin care poate fi exprimat un sentiment" (1921: 261). 11 În legătură cu noțiunea de paragraf, a se vedea lucrarea colectivă editată de Roger Laufer (1985). Pentru studiul punctuației, a se consulta Langue française, nr. 45 (1980) și Pratiques, nr. 70 (1991). 12 Pentru studiul acestui discurs, a se vedea articlolul meu "Quand dire "Vive le Québec libre!" c'est faire de l'histoire avec des mots", Discours et
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Tita se prezintă ca o structură liniară de cinci segmente inegale: P1 [A;B] P2 [A] P3 [A;B]. Cum acest fragment va fi reluat de autor de-a lungul capitolelor, am dat în text o versiune românească conformă, ca punctuație, cu originalul francez citat de autor (n.tr.). 1 Pentru o definiție a co-enunțării, vezi capitolul 4 din Linguistique textuelle (Adam 1999). 1 2 2 3 Dezvoltarea care urmează se sprijină pe capitolul 4 din Linguistique textuelle (Adam 1999: 101-118
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
l-am numit "Manuscrisul cu o mie de variante" am folosit 211 modificări care au fost inserate în text. Acestea constau în suprimări (suprimarea subtitlurilor puse de editori, suprimarea și corectarea erorilor de lectură sau de copiere, corectarea omisiunilor de punctuație). Am menținut, din ediția anterioară, cîteva corecturi ortografice evidente: acordul la plural între substantive și verbe. Am restabilit în unele locuri textul lui Halbwachs (corectat anterior), cînd eroarea sintactică dezvăluia o intenție. Am stabilit un anumit număr de fraze care
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și poate trimite la "reprezentări ale conștiinței". Atunci când Eul se multiplică (Cette fois, La Dernière bande, Berceuse, Impromptu d'Ohio) sau se dizolvă treptat în monologurile personajelor beckettiene, deicticele capătă o opacitate maximă ce poate fi accentuată și de lipsa punctuației: Când te-ai adăpostit de ploaie tot iarna atunci tot ploaia de data asta la Muzeul Portretelor la adăpost de frig de ploaie de pe stradă pândit momentul când să te strecori și prin săli înfrigurat și șiroind până la prima bancă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de cuvinte și de fraze o ierarhie legată direct de dimensiunea configurațională. De altfel, există anumite norme în vigoare, variabile în funcție de genurile de discurs, dar care lasă autorilor o marjă de libertate destul de considerabilă. La fel se întâmplă și cu punctuația. Decupajele pe care le instituie textul au o valoare stilistică importantă, deoarece nu coincid neapărat cu unitățile "naturale" (secvențe, macropro-poziții) și participă la ritmul general al enunțării. În acest context, să comparăm începuturile a două povestiri, una din Mérimée, alta
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
textul rupe previzibilitatea înlănțuirii "apoi/mai/în sfârșit", introducând "sus" pe poziția a treia și decalând "în sfârșit". Acesta din urmă are atât valoare cronologică ca termen al unei acțiuni (a urca scări), cât și valoare demarcativă, ca marcă de punctuație care semnalează sfârșitul citirii paragrafului; ei i se adaugă o altă valoare, de ordin psihologic: "în sfârșit" marchează împlinirea unui lucru dorit cu ardoare, o despovărare a personajului ostenit care este sursa punctului de vedere. Astfel, funcția de organizare textuală
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
scris, o să mă întind). În al treilea paragraf, fragmentul median, Ce de-a evenimente... Ce bine se simte Piciul!, nu ține de prezentul narațiunii. Aceste enunțuri exclamative sunt asumate de personaj sub forma "discursului indirect liber", datorită faptului că absența punctuației marchează faptul că este vorba despre discursul direct (cf. cap. al V-lea). Ultimul paragraf continuă pe modul non-ambreiat, însă la perfectul simplu asociat cu pronumele eu. Această trecere de la prezentul narațiunii la perfectul simplu permite sensibilizarea ieșirii dintr-un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
învățăturile creștine. Raportarea la mitologia biblică se face negativ ("oraș în care murim/ fără parabola intrării în Ierusalim"), accentuând lipsa unei salvări, dar și lipsa bucuriei de a trăi. Adverbul "iarăși" din final (a cărui semnificație este susținută și de punctuația enunțului) indică o repetare ciclică a destinului: "Și mâine dimineață - descompuși - pornim, iarăși, la atac..." Banala conversație cotidiană are ca subiect central moartea: S-a terminat pâinea. Dar trăim./ Au mai fost împușcați ieri șapte!" - zic unii./ E puțin. Dacă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]