15,281 matches
-
Acasa > Strofe > Delicatete > OCTAVE Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1285 din 08 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Acordează-mă, hai acordează-mă iubire! Coarda sufletului meu să rezoneze peste zări cântecului de mandolină. Apoi chitară devenită, pragus, punte, tastă toate învață-le pe inima mea ce nu mai știe altfel pulsa... Lung, prelung, văluiește-mă și strânge-mi cerul respirării într-un Stradivari-laser sub care tistețea se schimbă în clară-armonie-transfigurată. Lasă arcușul văzduhului ghidat numai de îndrăgostiți, pe portativul
OCTAVE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349180_a_350509]
-
în noapte. Valurile alunecau ușor de acum, ori față de băile ce le-am facut pe timp de zi, am observat un fenomen colosal, anume că mâinile mele făceau lumină în apă.. da, da! Pe vas deseori stăteam ore întregi pe punte și mă uitam noaptea la ‘valurile luminoase’, care erau cu atat mai vădit luminiscente cu cât era și luna. Aflsasem ulterior că este o bacterie care “se aprinde” sau produce lumină că un licurici, dar în ape fiind, atunci când apa
PARADISUL INFERNAL ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349145_a_350474]
-
sute de metri lungime, cu 10-15 etaje, cu sute de cabine, care pot transporta mii de persoane. Primul vas de asemenea dimensiuni pe care am urcat a fost un ferryboat, la traversarea Canalului Mânecii, din Anglia spre Franța. Pe cele trei punți de jos erau parcate mașinile și autocarele, iar pasagerii aveau la dispoziție alte patru-cinci etaje cu restaurante, cafenele, autoserviri, magazine de tot felul. Nu avea în schimb cabine, pentru că traversarea durează câteva ore și are loc ziua. Despre vasele de
O SAGA SUEDEZĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349185_a_350514]
-
Ei bine, vasele care străbat în lung și-n lat Marea Baltică sunt o combinație între cele două tipuri și se numesc cruise-ferry. Datorită distanțelor relativ egale, au program fix, pleacă seara și ajung dimineața la destinație. Ca urmare, au și punți pentru mașini, au și sute de cabine pentru pasageri. La masa de seară am înțeles, în sfârșit, de ce bufetul suedez se numește așa. N-am văzut niciodată atâtea sute de feluri de mâncare, de la cele orientale până la felurile picante din
O SAGA SUEDEZĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349185_a_350514]
-
după masă nu te plictisești, poți bea un cocktail la un bar, poți urmări un spectacol de variete din loja unui teatru, poți pierde ore în magazinele de parfumerie, dulciuri sau băuturi, la prețuri Tax free. Personal, am stat pe punte până a apus soarele și am făcut sute de fotografii. Câteva ore, până iese vasul în largul mării, peisajele sunt mirifice - insule, peninsule, cu stânci sau cu verdeață, câte-o casă singuratică, bărci cu vele plutind alene sau bărci nervoase
O SAGA SUEDEZĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349185_a_350514]
-
cumva în eternul banal dacă la un moment dat uzina de fosfați nu ar fi făcut un schimb de experiență cu o alta similară aflată în Germania, chiar în orașul unde locuia familia cu pricina. Veronel se făcu luntre și punte, dădu niște ciubucuri consistente, Timona se mobiliză trup și suflet, dădu și ea, arătă chiar locul unde se bronzase mai puțin pe litoral șiii, minune mare, din delegație, ca șef chiar, făcea parte și liderul sindical Călcâi, una din condiții
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
o revenire permanentă la început. Prin unirea în Canonul cel Mare ale troparelor vetero și neo-testamentare, Andrei Criteanul arată că Vechiul Testament nu se împlinește decât în Noul Testament și prin urmare omul se întregește în Adam cel nou, Mântuitorul Iisus Hristos. Puntea de legătură reprezintă profeții, prezentați adesea ca cei care au trezit din nou conștiința venirii unui Răscumpărător și au încercat adesea întoarcerea poporului ales. Din simpla observare a izvoarelor folosite la elaborarea Canonului vom observa cu cât rafinament a unit
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348642_a_349971]
-
Luca, apostolul umanității - și mai puțin celelalte scrieri. De la cântarea a 8-a citatele vetero-testamentare dispar cu totul abundând acum citatele neo-testamentare, precum și câteva aluzii la kerigma apostolică. Prin raportarea continuă de la Vechiul Testament la Noul Testament omul este chemat să treacă puntea de la cel vechi la cel nou, de la omul cel păcătos și înstrăinat de Dumnezeu la făptura cea nouă în Iisus Hristos. Despre frumusețea Canonului Referindu-se la frumusețea și importanța sa, teologul grec Ioannis Fountoulis a scris următoarele: „(Canonul cel
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348642_a_349971]
-
a devenit albastru limitat de lacul încă negru care limita orizontul vizibil. Treptat s-a făcut lumină, norișorii s-au decolorat iar linia dintre lac și cer s-a estompat de abia era vizibilă. Grupul nostru făcuse ochișori și de pe punte admira răsăritul. Când razele de soare au devenit sensibile s-au aruncat toți în apa foarte răcoroasă în loc de duș al dimineții. Normal, pijamalele rămăseseră pe punte. Uzi leoarcă au făcut gimnastica de dimineață mânuind vela spre a capta vântul după
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -4- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348737_a_350066]
-
cer s-a estompat de abia era vizibilă. Grupul nostru făcuse ochișori și de pe punte admira răsăritul. Când razele de soare au devenit sensibile s-au aruncat toți în apa foarte răcoroasă în loc de duș al dimineții. Normal, pijamalele rămăseseră pe punte. Uzi leoarcă au făcut gimnastica de dimineață mânuind vela spre a capta vântul după ridicarea ancorei. Ciripeau voios cu toții. Ziua începuse cu bine și sperau să se termine tot așa. Vântul era destul de șugubăț încât au cam tras de sfori
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -4- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348737_a_350066]
-
Deposedarea de pământ a țăranilor a însemnat de fapt un atac dur pe care demonul îl opera astfel asupra unei lumi ce avea ritmuri rezonând în veșnicie. Din perspectiva tradițională a țăranului român, pământul pe care îl avea era o punte spre Dumnezeu, era un dar al lui Dumnezeu care îi oferea omului sursa vieții trupești dar și duhovnicești, căci din holdele ce se legănau în bătaia vântului se cocea pâinea albă ca fața Domnului din care, la vreme rânduită, în
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
se adăugau condițiile de gulag, i-a descompus trupește și sufletește. Deci, cei mai mulți au intrat în detenție având o educație moral creștină, unii o trăiau mai intens, alții mai puțin, dar în momentul în care au devenit conștienți că toate punțile cu exteriorul le sunt tăiate, ei au evadat în transcendent. Și, în ciuda ostracizării extreme la care erau supuși, și-au câștigat libertatea și fericirea, realizând ceea ce părea imposibil - izbânda în fața comunismului. În urma materialului consultat, a rezultat că, în ciuda tuturor eforturilor
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
din moși-strămoși... N-o fi el fără păcate Dintre neamuri mari și mici, Dar din vinu-i și bucate A hrănit mulți venetici. N-o fi el cel mai de frunte, Mai frumos sau mai urât, Dar e cea mai veche punte Între neamuri pogorât. N-o fi el, românul, capul Cel mai luminat sau prost, Nici vecinilor satrapul Cum vecinii lui i-au fost... Dar când unii vin, îi spurcă Și-mpricină pe români, Mai că-mi vine să-i înjur
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
distinge înflăcăratul poet-prozator și gazetar Vasile Morar, tată de primar. Ca să ajungem la Thelința trebuia să trecem Someșul cu luntrea sau cu podul plutitor. Acum, după ce multe poduri de pontoane au fost luate de apele învolburate, s-a construit o punte fixă. Nu le-a fost ușor chelințenilor să facă naveta în Baia Mare, nevoiți fiind să ia trenul din gara Ulmeni. Ca să ajungă la ... Citește mai mult Era o mare bucurie pentru copiii de pe ulița noastră mersul, în timpul verii, la cules
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
distinge înflăcăratul poet-prozator și gazetar Vasile Morar, tată de primar.Ca să ajungem la Thelința trebuia să trecem Someșul cu luntrea sau cu podul plutitor. Acum, după ce multe poduri de pontoane au fost luate de apele învolburate, s-a construit o punte fixă. Nu le-a fost ușor chelințenilor să facă naveta în Baia Mare, nevoiți fiind să ia trenul din gara Ulmeni. Ca să ajungă la ... XIX. POEME FRANCO-ROMÂNE, de Florica Bud , publicat în Ediția nr. 32 din 01 februarie 2011. ÎN CĂUTARE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
căi albastre în fum de cocori pribegi, E un semn al veșniciei ce nu poți să -l înțelegi. Ca să văd cum depărtarea se deschide goală-n spații, Să cuprind în brațe calde forme dragi de constelații, Să îmi fie depărtarea punți ușoare ca de spumă, Să nu mai aud de lume, nici de tată, nici de mumă. Și în zborul meu pribeag peste zarea zbuciumată, Aș vrea -n infinitul vremii toată lumea să mă piardă, Să-mi fie viața străină ca un
ZBOR SPRE AŞTRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349863_a_351192]
-
doar... O clipă doar... Și-aceea se destramă. Ce-a fost e azi, ce-i azi va fi demult. Privesc în mine cu uimită teamă neliniștile-ncinse de tumult. Și destrămarea-mi n-o mai iau în seamă când de pe puntea vieții, trist, ascult sirenele, din moarte, cum mă cheamă. O clipă doar... Și-aș vrea să mai rămână o veșnicie clipa asta-n loc, lângă iubirea-ți limpede fântână și totodată rug cuprins de foc. Să mă îmbăt cu dragostea
O CLIPÃ DOAR... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349941_a_351270]
-
poarte ,,disagii” (desagii) în care se pun darurile în natură: colaci, cozonaci, afumături de porc, nuci, mere, băutură etc. În Priloage, un cătun aflat peste Olt de Robești, până prin anii ’80 colindau băieții din Greblești, iar după ce s-a construit puntea peste Olt, au început să colinde cei din Robești. A fi primit în rândul băieților care colindă de Crăciun, este o confirmare a maturității oricărui tânăr, a trecerii lui în categoria ,,băieților de însurat”. Cântecele de Crăciun din Țara Loviștei
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Deposedarea de pământ a țăranilor a însemnat de fapt un atac dur pe care demonul îl opera astfel asupra unei lumi ce avea ritmuri rezonând în veșnicie. Din perspectiva tradițională a țăranului român, pământul pe care îl avea era o punte spre Dumnezeu, era un dar al lui Dumnezeu care îi oferea omului sursa vieții trupești dar și duhovnicești, căci din holdele ce se legănau în bătaia vântului se cocea pâinea albă ca fața Domnului din care, la vreme rânduită, în
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
perioadă a crimei și ateismului. Prin diverse mașinațiuni se încearcă dezbinarea conducerii din țară a acestei Biserici, în fapt desprinderea ei de Vatican, faptul care incomoda cel mai mult puterea politică. Sunt expulzați din țară reprezentanții Sfântului Scaun și orice punte de legătură cu acesta este ruptă, numeroși clerici și ierarhi romano-catolici sunt arestați și anchetați, iar în final, Biserica rămâne cu statutul de tolerată. Și în cazul Bisericii catolice de rit oriental și în cazul celei de rit latin este
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
la sacru pentru deținut nu e capriciu, ci o necesitate; dacă rugăciunea se transformă în poezie, dacă în locul trăirii mistice, teoretice, ia naștere poezie religioasă, aceasta se poate datora și necesității firești de comunicare. În singurătatea celulei, poezia poate deveni punte către ceilalți; că ei sunt vecinii de celulă, de la capătul țevii de calorifer sau generațiile care vor urma e mai puțin important. Poezia presupune, ca orice act al limbajului, un receptor, iar pentru poetul încarcerat, receptorul ideal este cel care
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
de foame, de frig și de mizerie și care poate afla în poezia sosită, prin perete sau altfel, un moment de alinare. Din cele afirmate anterior, reiese evident că rugăciunea și poezia prezente în spațiul carceral trebuie percepute ca două punți: - una pe verticală, care unește cu cerul și cu Dumnezeu; - alta pe orizontală, realizând o inter-relaționare între deținuți. Poezia de detenție se definește în funcție de câteva nuclee tematice în jurul cărora textul poetic gravitează: - suferința, (Radu Gyr, Creanga de aur, Nichifor Crainic
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
se adăugau condițiile de gulag, i-a descompus trupește și sufletește. Deci, cei mai mulți au intrat în detenție având o educație moral creștină, unii o trăiau mai intens, alții mai puțin, dar în momentul în care au devenit conștienți că toate punțile cu exteriorul le sunt tăiate, ei au evadat în transcendent. Și, în ciuda ostracizării extreme la care erau supuși, și-au câștigat libertatea și fericirea, realizând ceea ce părea imposibil - izbânda în fața comunismului. În urma materialului consultat, a rezultat că, în ciuda tuturor eforturilor
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
se adăugau condițiile de gulag, i-a descompus trupește și sufletește. Așadar, cei mai mulți au intrat în detenție având o educație moral creștină, unii o trăiau mai intens, alții mai puțin, dar în momentul în care au devenit conștienți că toate punțile cu exteriorul le sunt tăiate, ei au evadat în transcendent. Și, în ciuda ostracizării extreme la care erau supuși, și-au câștigat libertatea și fericirea, realizând ceea ce părea imposibil - izbânda în fața comunismului. Între altele, parcurgând numeroase mărturisiri ale experiențelor carcerale, fie
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
adăugau condițiile de gulag, i-a descompus trupește și sufletește 45. Deci, cei mai mulți au intrat în detenție având o educație moral creștină, unii o trăiau mai intens, alții mai puțin, dar în momentul în care au devenit conștienți că toate punțile cu exteriorul le sunt tăiate, ei au evadat în transcendent. Și, în ciuda ostracizării extreme la care erau supuși, și-au câștigat libertatea și fericirea, realizând ceea ce părea imposibil - izbânda în fața comunismului. Parcurgând numeroase mărturisiri ale experiențelor carcerale, fie prin intermediul memorialisticii
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]