1,899 matches
-
o plecăciune demnă de cea mai desăvârșită slugă, a ieșit... Atunci piranda a pornit a vorbi: ― Amu’ vă rog sî Îngăduiț’ oleacî pânî vini bulibașa... Abia și-a terminat vorbele, că acesta a apărut, cu o tavă pe care erau rânduite câteva lănțișoare care de care mai frumoase! A așezat tava pe masă, mișcându și apoi palma pe deasupra ei, ca și cum ar fi vrut să Îndepărteze un voal nevăzut... ― Amu’, dacî nu va fi cu suparari, noi am vre sî ni spălăm
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
după Întrebările care se vor pune și răspunsurile care se vor da”... Profesorul i-a arătat locul unde să se așeze. El executa totul aproape mecanic. S-a așezat, a pus hârtiile pe masă și-a scos stiloul, l-a rânduit alături și cu un vid de nedescris În minte a intrat În așteptare... „Fii calm, prietene. Sunt aici. Orice Întrebare ți se va pune, să nu te repezi cu răspunsul. Imaginează-ți că Întrebarea a venit de la profesorul tău și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ai păzit porunca pe care ți-o dăduse Domnul, Dumnezeul tău. Domnul ar fi întărit pe vecie domnia ta peste Israel; 14. dar acum, domnia ta nu va dăinui. Domnul Și-a ales un om după inima Lui, și Domnul l-a rînduit să fie căpetenia poporului Său, pentru că n-ai păzit ce-ți poruncise Domnul." 15. Apoi Samuel s-a sculat, și s-a suit din Ghilgal la Ghibea lui Beniamin. Saul a făcut numărătoarea poporului care se afla cu el: erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
și cel în cauză ajunge în situația nedorită din trecutul lui. Zilele acestea am distribuit un număr de volume printre apropiații care n-au fost la lansare și am și văzut la o emisiune T.V.R. multe cărți de valoare frumos rânduite pe rafturi, fapt care m-a determinat să rămân peste noapte cu gândul la cărți, la valoarea lor dar și la munca de elaborare. Așa se face că într-un loc unde mă aflam au apărut stive de cărți rânduite
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
rânduite pe rafturi, fapt care m-a determinat să rămân peste noapte cu gândul la cărți, la valoarea lor dar și la munca de elaborare. Așa se face că într-un loc unde mă aflam au apărut stive de cărți rânduite după mărime, stive care creșteau și manifestau un echilibru precar, fapt care a determinat la un moment oarecare prăbușirea și împrăștierea haotică a acelor volume. Și tot sporea numărul de cărți de care răspundeam, ele fiindu-mi date ca inventar
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
rând la Verdețuri s-au Întors să se holbeze la noi. Singurul obstacol care Îmi rămăsese de ocolit era mulțimea care se adunase la raionul bucătarului-șef al sălii, unde un alt bucătar, aflat În vizită, Îmbrăcat În alb imaculat, rânduia niște bucăți mari de sashimi pentru ceea ce părea a fi o trupă de fani În adorație. Am citit ecusonul de pe gulerul alb, scrobit: Nobu Matsuhisa. Mi-am notat mental să aflu câte ceva despre el, dat fiind că, se pare, eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
vreun cusur trupesc, frumoși la chip, înzestrați cu înțelepciune în orice ramură a științei, cu minte ageră și pricepere, în stare să slujească în casa împăratului, și pe care să-i învețe scrierea și limba Haldeilor. 5. Împăratul le-a rînduit pe fiecare zi o parte din bucatele de la masa lui și din vinul de care bea el, vrînd să-i crească timp de trei ani, după care aveau să fie în slujba împăratului. 6. Printre ei erau, dintre copiii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
ascultat în privința aceasta, și i-a încercat zece zile. 15. După cele zece zile, ei erau mai bine la față și mai grași decît toți tinerii care mîncau din bucatele împăratului. 16. Îngrijitorul lua bucatele și vinul care le erau rînduite, și le dădea zarzavaturi. 17. Dumnezeu a dat acestor patru tineri știință și pricepere pentru tot felul de scrieri, și înțelepciune; mai ales însă, a făcut pe Daniel priceput în toate vedeniile și în toate visele. 18. La vremea sorocită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
descuie și împinse amândouă porțile cât să încapă doi oameni, așezați umăr lângă umăr. Abia apoi coborî spre oraș, silindu- se să nu se uite înapoi. Erau nouă ceasuri. Petrache văzu de departe cum oamenii ies din biserică și se rânduiesc în spatele purtătorilor de prapuri și ai epitafului. Zgomotul cădelnițelor răsuna metalic, de parcă la fiecare pas s-ar fi deschis câte o fereastră strânsă până atunci în încuietori de fier. Din văzduhul veacului celui nou nu venea o adiere proaspătă, păduratică
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
alungite ca de viezure sau iuți, ca niște nevăstuici. Se vedeau și gazele, săltând pe tocuri subțiri, hipopotami fălcoși și greoi, tapiri cu nasurile în jos, de parcă ar fi avut vârful umplut cu alice. Pe de altă parte, multe erau rânduite altfel decât ar trebui. Privind la oamenii-păsări, la oamenii-animale sau la oameniicuvinte, nu reușea să dea mulțimilor un singur chip sau să le facă să încapă într-un singur cuvânt. — Auzi, bă Coltucule, se răsti la el șchiopul, trecându-și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
plouă iar, o să mergem să adunăm crengi. Și o să ne plimbăm... Ea îi luă șervetul de la gât, trase scaunul până la laviță și îl întinse pe pătură. Îl dezbrăcă cu totul și îl frecă, pe îndelete, cu prosoape umede. Apoi își rândui cutiile cu alifie și îi unse, cu băgare de seamă, tălpile care se lățeau direct din coapse. — Ești numai o rană, șopti fata. Nu poți să stai toată ziua pe scândura aia... O să-i spun lui Golea să nu te
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
bocanc, lângă fluierul piciorului. Atâta doar, când ajunseră acasă, băiatul o rugă să aibă grijă de portocala lui ; Melania i-o puse sub pernă, fără să-l întrebe ceva despre această neobișnuită dorință. Până atunci, în afară de cărți, pe care le rânduiau, odată citite, pe policioară, Coltuc nu avusese alte lucruri de care să aibă grijă, căci, în fața rătăcirilor ori a lăcomiilor de tot felul, oricum nu ar fi avut cum să apere ce era al lui. Venise vremea să se concentreze
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
afurisenia ? Socoti câteva clipe, arătând cu arătătorul spre variante imaginare. Ceea ce nu-l ajuta prea mult. — Vrei să-mi iei pâinea de la gură, fiule... mai spuse, înainte ca lupta brațelor și a pleoapelor cu gravitația să fie definitiv pierdută. Maca rândui paharele de o parte și de alta a potcapului care se rostogolise. Capul popii căzuse pe masă, cu nasul și gura lipite de pata rubinie lățită pe mușama. Pe față i se întipărise un zâmbet de o mulțumire nostalgică. — Uite
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
au adus multe jertfe și a fost mare bucurie, căci Dumnezeu dăduse poporului o mare pricină de bucurie. Se bucurau și femeile și copiii și strigătele de bucurie ale Ierusalimului se auzeau pînă departe. 44. În ziua aceea, s-au rînduit oameni care să privegheze asupra odăilor care slujeau de cămări pentru darurile de mîncare, cele dintîi roade și zeciuieli. Ei au fost însărcinați să adune în ele din ținutul cetăților, părțile hotărîte de Lege preoților și Leviților. Căci Iuda se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
aceasta, preotul Eliașib, care era pus peste cămările Casei Dumnezeului nostru, și rudă cu Tobia, 5. pregătise pentru el o camară mare unde puneau mai înainte darurile de mîncare, tămîia, uneltele, zeciuială din grîu, din must, și din untdelemn, părțile rînduite pentru Leviți, cîntare și ușieri, și darurile ridicate pentru preoți. 6. Eu nu eram la Ierusalim cînd s-au petrecut toate acestea, căci mă întorsesem la împărat în al treizeci și doilea an al lui Artaxerxe, împăratul Babilonului. La sfîrșitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
de Constantinopol și Arhiepiscopia de Ohrida, amândouă aflate în mâinile grecilor, n-au recunoscut noua Biserică ortodoxă vlaho-bulgară, cu centrul la Târnovo. Noul arhiepiscop Vasile a organizat sistematic noua instituiție, a hirotonit episcopi vlahi și bulgari, în locul celor greci, a rânduit preoți în parohii, a înființat mânăstiri. În acest mod, Târnovo devine singurul centru politic și bisericesc al vlahilor și bulgarilor din sudul Dunării. Pentru a ridica prestigiul capitalei lor, Asăneștii au adus la Târnovo moaștele Sf. Ioan de Rila. În urma
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Munca propriu-zisă era în general puțin prețuită... Mulți autori consideră că fatalismul (kismet), profund înrădăcinat în modul de viață al creștinilor din Balcani, este un produs al influenței islamice. Fatalismul derivă din doctrina predestinării, care afirma că totul a fost rînduit de Alah sau de Dumnezeu și că nici un muritor nu-și poate schimba destinul. Creștinii, ca și vecinii lor musulmani, acceptau ideea că ce ți-e scris în frunte ți-i pus!"9 Atît aspectele pozitive, cît și cele negative
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
poștă că „au văzut sârma rumpându-să singură de la sine, chiar între pocită Berheciu și Pereschivu, din cauză că ea nefiind întinsă pe stâlpi după cuviință de către oameni sperenți și cu știință de asămine lucrare, ci de cătră lăcuitorii săteni, care au fost rânduiți din zilele de șosăle”. Revizorul adăuga că linia telegrafică este mereu amenințată, deoarece „stâlpii sunt îngropați chiar prin mijlocul drumului mare și trecând cară zi și noapte, să anină de stâlpi și indată se poate rumpe”. După cum reiese din citatul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
domni, după dumnezeiasca poruncă"; Canonul 11 al Sinodului local din Constantinopol (861) stabilește: "Pe prezbiterii sau diaconii cari primesc asupră-le slujbe sau purtări de grije civile (...) canoanele dumnezeiești și sfințite îi supun depunerii. Deci aceasta și noi întărind-o, rânduim că, DACĂ VREUNUL DIN CEI CE SE NUMĂRĂ ÎN CATALOGUL SACERDOTAL AR ÎNTREBUINȚA LUMEȘTI DREGĂTORII (...), ACELA SE SCOATE DIN CLER; căci nimeni nu poate sluji la doi domni, precum zice nemincinosul glas al lui Hristos, adevăratului Dumnezeului nostru". 4 Nae
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
episcop, nici cleric, nici monah, să poată moșii să-și închirieze sau a se băga pe sineși în lumești ocârmuiri de lucruri. Afară numai dacă legi s-ar chema la neapărată epitropie a celor nevârstnici sau episcopul cetății i-ar rândui să poarte grijă de lucruri bisericești, sau de orfani, sau de văduve fără purtări de grijă și de fețe ce mai ales au trebuință de bisericescul ajutor, pentru frica lui Dumnezeu. Iar dacă cineva s-ar apuca de aciia înainte
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în lucruri lumești, ci să se îndeletnicească la Dumnezeiasca slujbă a făgăduinței lor, și să păzească mintea lor slobodă de fieștece turburare și zarvă lumeacă". Canonul 7 al Sinodului al IV-lea Ecumenic: "Cei ce odată în cler s-au rânduit, și monahi, am hotărât, ca nici la oaste, nici la dregătorie lumească să vie. Sau aceasta îndrăznind-o și necăindu-se ca să se întoarcă la aceasta, care pentru Dumnezeu mai-nainte o au ales, să se anatemizeze". Canonul 11, Primul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cerești, din care își află originea. Scriind credincioșilor din Roma, față de care arată multă simpatie, le spunea că: Tot sufletul trebuie să se supună înaltelor stăpâniri, căci nu este stăpânire decât de la Dumnezeu; iar cele ce sunt, de Dumnezeu sunt rânduite. Pentru aceea, cel ce se împotrivește stăpânirii se împotrivește rânduielii lui Dumnezeu. Iar cei ce se împotrivesc își vor lua osândă. Căci dregătorii nu sunt frică pentru fapta bună, ci pentru cea rea. Voiești, deci, să nu-ți fie frică
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lanțuri fixe să-l consume; până când va fi destinat unei încercări mai puternice, să experimenteze toate chinurile stabilite împotriva celor vinovați“. Spunând aceste lucruri, îndată slujitorii guvernatorului l-au aruncat în închisoare pe preafericitul Ferreolus plin de lanțuri, iar cei rânduiți cu paza lui au început să-i facă de gardă, pentru ca să-l poată prezenta din nou. Dar, după ce au trecut două zile, în dimineața celei de a treia, așa cum se întâmplă mereu, paznicii fiind cuprinși de un somn foarte profund
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
care-l cunoscuseră ca pe un om generos, "nu se uita la parale, numai să aibă toate după gustul lui", prietenos și sociabil, era "meșter la vorbă", oier cinstit și mândru, " om vrednic și fudul". Harnic și priceput, Nechifor își rânduise bine stânele, ciobanii îi ascultau întocmai poruncile, fiind un stăpân autoritar, dar corect și prompt în plata simbriilor. în toate locurile pe unde a întrebat de el, oamenii vorbeau cu prietenie despre omul cu căciulă brumărie și călare pe un
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cei din comunitatea rurală se ajutau. Cîntau, oamenii se iscodeau, țăranul avea întotdeauna o vorbă bună, o zicală despre vremea sau despre recoltele din acel loc, de genul: "Iată, va ploua, un șarpe a trecut drumul." Preotul oficia cum trebuie, rînduia familiile. Trebuiau să aibă grijă unii de alții, era nevoie de toți pentru recoltă. Acum sîntem concurenți, invidioși, nu mai credem în nimic. Este aceasta o observație la obiect sau o reconstituire imaginară a unui trecut totuși încă foarte apropiat
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]