2,405 matches
-
ne-a adus, ca În toate sectoarele vieții sociale, o "reformă profundă", deodată nimeni nu și-a mai adus aminte că tinerii și copiii au nevoie să știe de toate, să Învețe, și Învățământul nostru tradițional s-a dus de râpă. Cu chiu, cu vai, a rămas obligatoriu Învățământul primar de opt clase. Și subliniez cu chiu, cu vai, pentru că În acești așa de puțini ani au apărut din senin mii de analfabeți. De unde sunt ei, când până În '89 nu mai
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
în dreptul cimitirului. Apoi, singur, printre țarină și pădure, a luat-o către șoseaua națională. Din capătul unui lan a ales două pălării de floarea-soarelui și, scuipînd cojile în vînt, a așteptat la locul numit cotul șoselei, o parcare largă, lîngă rîpa din care țăranii luau lut pentru case, pînă ce un camion a oprit și l-a luat spre gara din Roman. Nu, n-a fost frondă nici faptul că, în vreme ce toți, surescitați, discutau pe lîngă Universitate ce și cum trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
cum să-i spună și va fi crezut?! că-n sufletul lui o diviniza?... Un bărbat uită multe, nu și primele femei... După Margareta, femeia aceea minionă și plină de farmec, locuind într-o casă obositor de albă agățată de rîpele Țicăului, Violeta a fost a doua, cea care l-a scos, chiar și pentru o noapte, din coșmarul tînărului plecat speriat din Iași, ajuns într-un univers ostil. Cea care a destrămat coșmarul, pregătindu-l pentru războiul surd cu fantomele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
vite decât în celelalte provincii, de aceea i se și cerea mai mult decât altora. Românii, cuprinzând cu așezarea principală munții Emului și încrezîndu-se tare în greutatea de-a străbate în acele locuri, precum și în tăria orașelor lor, zidite în râpe adânci de văi sau lângă prăpăstii, ca și celelalte așezări ale lor, de mult știuseră a se ținea într-o atârnare slabă de guvernul romeu (roman-răsăritean) și nu o dată-i arătase colții Bizanțului. Asprimea cu care se percepea darea, confiscarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cât de curând din regiunea inamică; deci la retragerea lui apucă un drum mai scurt, însă cu mult mai anevoios și mai periculos decât acela pe care-și pusese la cale intrarea lui în munți. O strâmtoare care ducea prin râpe înguste de munte, pe lângă poboară de stânci și înălțimi piezișe, de-a lungul unui pârâu repede, neșesuit, și-n care nu se putea dezvolta pedestrimea, deci și mai puțin călărimea, dar prin care puteai să ajungi mai repede la orașul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dosise românii, și acolo e încunjurat și acoperit din toate părțile cu săgeți. Împresurat de aproape patru zile de-a rândul, espus foamei și tuturor ostenelelor, incapabil de-a se dezvolta și apăra în regulă, fără ieșire din ponoară și râpile stâncilor, oștirea sa e dată pierzării depline. Numai îmbrăcîndu-se prost și cu ajutorul plin de abnegație a comisului său, Ștefan regele izbutește să se tupile cu suită mică și cu mare primejduire a vieții sale printre șirurile inamice spre Temișoara de unde
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de secui, comandați de voievodul Niclas. Lângă râul Ialomița ea dete de șanțuri și întărituri de tăruși, bătu și puse într-adevăr pe fugă însemnata oaste a boierului Dragomir, castelan al cetății Dâmboviței, dar, înaintînd fără precauțiune, încăpuse între păduri, râpi și munți, fu surprins pe neașteptate, încunjurat și bătut cu totului tot. Întreaga oaste de secui era acum parte prinsă și legată în mînile biruitorului, parte fără viață așternută în păduri și mlaștini și numai prea puțini fugari ajunseră cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și de abundența apei provenite din izvoarele pânzelor acvifere scoase la zi prin necontenita alunecare a stratelor pe pantele versanților și de evaporarea intensă a acestei ape, provocată de mărirea suprafeței terenului, ca urmare a prezenței microreliefului (cornișe, monticuli, rigole, râpi). În lunca Lohanului, regimul climatic se prezintă diferit, caracterizându-se prin precipitații puține, temperaturi reduse față de zonele înconjurătoare, vânturi cu viteze și frecvențe mari. Temperaturile scăzute sunt întreținute și de evaporația activă care umezește aerul. Numai în perioadele de secetă
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
superior. Văile secundare de aici sunt larg deschise, neevoluate din cauza sărăciei debitului de apă și a scurtimii lor. Doar la gură, în regiunea de contact cu albia majoră a Lohanului, au un început de eroziune regresivă, scoase în evidență prin râpele care brăzdează capricios câmpul dezgolit al dealurilor de aici. În bazinul superior, densitatea rețelei hidrografice este de 1,57 km/km2, spre izvoarele Lohanului scăzând până la 1,36 km/km2, pentru ca în bazinul inferior densitatea să crească până la 1,81
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
unor conuri de dimensiuni mici (până la 5-6 m) rezultate prin expulzarea unor gaze de sondă, a apei și a unui material vâscos argilos. Peisajul oferă o imagine selenară, lipsită de vegetație în preajma conurilor, și un Faleză și plajă (Eforie Sud) Râpa Roșie (Sebeș) Grădina Zmeilor (Podișul Someșan) zgomot intermitent în zona craterelor, de bolborosire, ca efect al expulzării materialelor. Cel mai spectaculos areal cu vulcani noroioși în țara noastră se întâlnește în Subcarpații Buzăului, cu deosebire pe platoul de la Pâclele Mari
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
este cel mai bine amenajat turistic, ca urmare a varietății de microforme (plaje, țărm înalt, golfuri, promontorii stâncoase). 2.1.7. Alte tipuri de relief Alte tipuri de relief cu valențe turistice sunt:relieful de pluviodenudare, reprezentat de ravenele de la Râpa Roșie (Sebeș) și Grădina Zmeilor (Podișul Someșan); - relieful eolian, cu dune, prezent în deltă (Grindul Caraorman ș.a.), Câmpia Bărăganului, Câmpia Olteniei, Câmpia Carei;relieful antropic, reprezentat de baraje, diguri și canale hidrografice ce întregesc farmecul unor zone turistice naturale. Munții
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
țărănești: Râșnov, Rupea, Feldioara, Slimnic; bisericile fortificate: Prejmer, Hărman, Codlea, Câlnic; castelele Corvineștilor (Huniazilor) și Făgăraș; muzeele cu exponate inestimabile, de exemplu Muzeul Brukenthal în Sibiu, Muzeul Unirii în Alba Iulia; lacurile sărate de la Ocna Sibiului; relieful de pluviodenudare de la Râpa Roșie (Sebeș); Poiana cu Narcise de la Dumbrava Vadului (Depresiunea Făgăraș). Munții Apuseni constituie una dintre cele mai complexe și variate zone turistice din țara noastră, în care obiectivele naturale și cele antropice se îmbină armonios. Potențialul turistic este reprezentat de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
s-ar putea să Încerce să dea la un schimb informațiile referitoare la el. Parker s-ar putea să Înăbușe scandalul, ca să protejeze Departamentul. Dar Karen o să afle și ceea ce a mai rămas din căsnicia lui o să se ducă de rîpă - pentru că ea abia dacă se putea Împăca cu gîndul că se măritase cu un bețiv - și țucălar pe deasupra. „Ucigaș“ era un glonte de care nici unul dintre ei nu se putea feri. Trei ore de zbor, trei ore de răgaz ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
o scoată din mănăstire fiindcă era tare bolnavă, totuși continua să cînte foarte frumos la pian. Și fratele bunicului cel romantic de aia apare În tablou cu barba crescută și părul așa de lung, tata spunea că a dus de rîpă afacerile familiei, că din fericire avea frați, ei bine, fratele bunicului n-a vrut să se Însoare cu altă fată, nici măcar cu viitoarea lui nevastă care era Îndrăgostită de el mai de mult. A așteptat el și-a tot așteptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Bobby reușise și el, la Markham, deși cu note la limită. Numai lui Santiago i-a mers rău: plimbările nesfîrșite cu Mercedesul sport, iubitele pe care le schimba ca mănușile, barurile de noapte după moda americană l-au dus de rîpă; desigur că nu i-a lipsit decît un punct și asta din cauza unui profesor otrăvit de resentimente sociale. În orice caz, acum trebuia să se pună cu burta pe carte și să Învețe bine englezește, fiindcă pleca să facă tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
șuierat și apăru un mucos cu urechile clăpăuge mergînd foarte Încîntat de sine, cu costumul de baie În mînă și cu o expresie care voia să spună că nu văzuse niciodată nimic. Dar după cinci metri totul se duse de rîpă, fiindcă Julius nu găsea cheia, Își vîrÎse mîna În buzunarul În care ar fi trebuit să fie și fiindcă Manolo, convins că nu era cazul să se Încaiere cu nimeni și că puștiul era cu adevărat un puști și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
luând în considerare potențialul oferit de zonă, adică zonele declarate arii protejate, chiar dacă noțiunea de “turism ecologic” este puțin cunoscută la nivelul comunităților locale. Există declarate o serie de suprafețe drept arii protejate : Rezervația Balta Nera - Dunăre, Rezervația Baziaș, Rezervația Rîpa cu Lăstuni, Rezervația Valea Mare, Ostrovul Moldova Nouă, Rezervația Svinița, Rezervația Cazanele Mari și Cazanele Mici. Rezervația Valea Mare În suprafață de 325 ha, reprezentată de o pădure în care cresc specii mediteraneene și submediteraneene (mojdreanul, paltinul de munte, liliacul
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
și cu siguranță nu avea dreptul s-o atragă pe fată departe de spațiile locuite. CÎt mi-ar fi plăcut să fac dragoste sub cerul liber și În plin soare! Oare din pricină că n-am atras-o pe Maryse Într-o rîpă sau Într-un tufiș În vara aceea am făcut atît de rar dragoste În natură? Păstrez mai curînd amintirea unor canapele și paturi king size de prin hoteluri - am făcut socoteala că doar la Paris am fost În optzeci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
607). Cei din jur pun la îndoială realitatea acestor închipuiri, însă ea respinge sugestia că ar fi băut sau că ar avea nevoie de un medic. Declară că nu vrea să fie omorâtă, arătându-se obsedată de prăbușirea mașinii în râpă și de ideea că sângele veșnic al omorului... nu se șterge niciodată de pe locul de unde a fost vărsat (I, p. 608). La sosirea bărbatului ei, își dă seama că e considerată drept o piesă de muzeu, o fosilă (I, p.
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
săptămână, să tune și să fulgere, să-și ruineze sănătatea, să se distrugă, câștigând ceva derizoriu (II, p. 625). Amenințarea morții se face tot mai mult simțită o dată cu aceea a izolării în ospiciu. După ce a alunecat în mod inexplicabil în râpă, cea mereu acuzată că bate câmpii (III, p. 638) spune că simte prin fereastra deschisă un aer amar, care vine din cimitir [...] un aer uscat, fără oxigen, fad [...] care vine din altă lume (III, p. 639). Iritat de istorisirile dezordonate
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
viața ca răspuns la înjosirile îndurate. Când Marghioala declară că mai grea pedeapsă decât cea pe care și-o va da singură nu există, Ionel ripostează : Vrei să mă șantajezi ? Că te vei sinucide ? (II, p. 629). Căderea femeii în râpă îl face pe Țiclete să se întrebe dacă n-a fost vorba de o tentativă de sinucidere : Doar n-o fi încercat să se arunce ? (III, p. 635). Aceeași ipoteză este formulată și apoi respinsă și de Romanița : Nu te
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
în fața dumneaei. Nina Alexandrovna îmi impută că, pasămite, l-aș strica pe soțul ei cu beția. Însă eu nu doar că nu-l stric, ci mai curând îl potolesc: poate că-l îndepărtez de amicii care l-ar duce de râpă. Pe deasupra, mi-e prieten și, recunosc față de dumneavoastră, de-acum nu-l mai las de capul lui, adică așa: unde se duce el, mă duc și eu, căci la el numai cu sentimentalismul poți avea succes. Acum nu-și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
au apropiat amurgul hegemoniei spaniole, întocmai ca obsesiile religioase ale urmașului său, Filip al II-lea. Filip al III-lea a fost și mai mult un maniac religios. Regii Spaniei, din cauza interesului lor pentru alte lumi, au dus țara de râpă, au închis-o pe vecie gloriei. Își închipuie cineva pe Cezar sau pe Napoleon torturat de vreo problematică etică sau religioasă? Să lăsăm glumele. Vor fi avut ei îndoieli de strategie. Dar unde-i clipa aceea, ca s-o izolezi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Tăcu nu se știe. Se știe doar că, nu peste mult timp, Ceaușescu avea să scoată mii de oameni În stradă la „Cântarea României”. Toată țara cântă un om. Iar soarta unui popor depinde uneori de un singur om. Fenomenul „Râpă Galbenă” 17 iunie 1986. La bibliotecă CUG-ului are loc o lansare de carte a șefului catedrei de Metalurgie de la Universitatea din București, prof. univ. dr. Laurențiu Sofronie. „Dimineață a intrat la mine secretarul cu probleme de propagandă și mi-
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
intrat la mine secretarul cu probleme de propagandă și mi-a spus ca tovarășul Iliescu nu mai are ce căuta În combinat pentru că așa au ordonat cei de la centru. Am fost nevoit sa ma conformez și am mutat lansarea la Râpă Galbenă”, spune Alexandru Tăcu. Acolo, după discursul autorului și al tovarășului Iliescu, s-au așteptat câteva minute Întrebările, pe biletele. Pe unul din bilete scria: «Pe când președinte, domnule Iliescu?. O Întrebare la care nu s-a răspuns În public. Dar
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]