4,392 matches
-
niște lei căsca gurile să-i înghită pre toți, fiind țara plină de nevoi și de sărăcie” (Letopisețul Catacuzinesc); „să stea și să păzească de stricăciunile tătarilor să nu facă, mai ales să nu robească pre cineva, și să nu răpească ca niște lupi de oameni” (Radu Greceanu). Intrând în Moldova în 1574, tătarii („cu chip de fiară și inima sălbatică”, zisese Azarie) au jefuit (era un „timp al raptului”) și au răpit mai cu seamă femei (iar luarea în robie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să nu robească pre cineva, și să nu răpească ca niște lupi de oameni” (Radu Greceanu). Intrând în Moldova în 1574, tătarii („cu chip de fiară și inima sălbatică”, zisese Azarie) au jefuit (era un „timp al raptului”) și au răpit mai cu seamă femei (iar luarea în robie însemna, pentru multe dintre ele, moartea): „Și au ajuns până la Roman, arzând și prădând și răpind femei frumoase la chip și copile cu păr bogat și copii de țâță și fetițe cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de fiară și inima sălbatică”, zisese Azarie) au jefuit (era un „timp al raptului”) și au răpit mai cu seamă femei (iar luarea în robie însemna, pentru multe dintre ele, moartea): „Și au ajuns până la Roman, arzând și prădând și răpind femei frumoase la chip și copile cu păr bogat și copii de țâță și fetițe cu fața tânără și bătrâni cu tineri. Și mamele au rămas fără copii și copiii se făceau orfani și într-un cuvânt din toate vârstele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
închisoare a sufletului” - un topos ce venea de departe]), introdusă de un agent implacabil, s-a instalat într-un moment nefericit „ales” („Adevărat, moartea, ca o nemilostivă ce iaste, au secerat făr’ de vréme pre această floare aleasă și au răpit prea timpuriu podoaba, frumuséția neamului femeesc”), dar „adormirea ceastă de pe urmă” - optimă în alăturare cu „adormirea cea firească”, ce retrimite, în ciclicitatea ei, la „osteneli, la scârbe, la supărări la patemi” - nu se cade a fi jelită („nici lacrămile sânt
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nucleul central este reprezentat prin suferința umană. În sensul acesta, durerea este resimțită În mod diferit, raportată la suferință, după cum urmează: aă Durerea mea, ca suferință personală, este trăită ca o experiență existențială proprie, incomprehensibilă pentru ceilalți, care mă Închide, răpindu-mi libertatea și reprezentând pentru mine o amenințare vitală. bă Durerea celor apropiați mie este cea pe care eu o resimt, la care particip, sufăr alături de ei, mai mult chiar, căutând să-i ajut, preiau asupra mea suferința lor. Această
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Eu o Înlocuiesc, În acest caz, cu amintirea, Întrucât memoria este o funcție a reprezentificării, a readucerii trecutului În prezent. Spațiul uman este un spațiu al privirii. Privirea umple lumea În mod continuu. Retragerea sau ieșirea mea din lume Îmi răpește spațiul uman prin absența celuilalt sau a celorlalți. Din acest motiv, trebuie să ne Întrebăm care este natura privirii? J.P. Sartre afirmă că „În orice privire este realizată apariția celuilalt ca obiect, ca prezență concretă și, probabil, prin atitudinile acestuia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
penibile, care invadează sufletul individului. Spre deosebire de căință, remușcarea are un caracter profund afectiv, care poate duce la o dezorganizare importantă a vieții sufletești a individului. Limitele extreme la care pot ajunge remușcările sunt reprezentate prin disperare. Disperarea Închide persoana, Îi răpește libertatea interioară și autonomia. Individul nu-și mai aparține. El se va Întoarce și va rămâne fixat, În trecut. Din acest moment, totul pentru el s-a sfârșit. Disperarea va dizolva, În final, Însăși conștiința persoanei. Pierderea sensului propriei sale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pe care, și din care, se constituie patologia morală. Trebuie să adăugăm celor, de mai sus Încă o categorie de indivizi, aparent normală, din punct de vedere psihomoral, dar care, În anumite situații Închise ale vieții lor, care le-au răpit libertatea, au fost supuși unor constrângeri fizice, sufletești, morale, sociale, familiale, profesionale, etc. au suferit modificări care i-au obligat, Împotriva voinței lor, de a gândi și de a acționa contrar propriilor convingeri. Analiza acestor cazuri ne relevă faptul, extrem de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
moartea mea devin pentru mine teme ontologice de reflecție filosofică și de psihologie morală. Nașterea este cea care investește valoric persoana, dar, În egală măsură, „o aruncă În lume” (M. Heideggeră, după cum moartea este cea care, Întrerupând cursul vieții, Îi răpește persoanei valorile și, felul acesta „o scoate din lume”. Este firesc să ne Întrebăm care este rostul vieții, Întrucât totul pare a fi absurd, de neînțeles. Omar Khaiam sintetizează acest aspect În următorul catren: Ivirea mea n-aduse nici un adaos
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
moartea fiului ei Metilius. Moartea trebuie acceptată și Înțeleasă (Ad Marciam de consolationeă. Toți se Înșeală atunci când se gândesc la moarte, care este cea mai frumoasă invenție a naturii. Moartea, când Încheie o viață fericită, punând capăt oboselii bătrâneții, când răpește un tânăr În floarea vârstei și a speranțelor, sau când răpește un copil Înainte de termen, „pentru toți este sfârșitul, pentru mulți este un remediu” (omnibus finis, multis remediumă, spune Seneca. Pentru Seneca, ultima zi a vieții trebuie Înțeleasă ca „o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de consolationeă. Toți se Înșeală atunci când se gândesc la moarte, care este cea mai frumoasă invenție a naturii. Moartea, când Încheie o viață fericită, punând capăt oboselii bătrâneții, când răpește un tânăr În floarea vârstei și a speranțelor, sau când răpește un copil Înainte de termen, „pentru toți este sfârșitul, pentru mulți este un remediu” (omnibus finis, multis remediumă, spune Seneca. Pentru Seneca, ultima zi a vieții trebuie Înțeleasă ca „o lege naturală, nu ca o pedeapsă”, și atunci va dispărea și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Împotriva englezilor. Trupele provinciilor Banu-Tank, Hazareh și Peshawar s-au alăturat și ele mișcării ostile, iar la Lahore a fost descoperită o conspirație În care, așa cum s-a menționat mai devreme, a fost implicată regina. Intenția lor era să-l răpească pe Dalip Singh și să-l aducă În tabăra insurgenților. A izbucnit o gravă și sângeroasă bătălie: Dost Mahomed Khan, din Kabul, pe care englezii Îl eliberaseră cu câțiva ani mai Înainte din Închisoare, a preluat conducerea sikhșilor, iar aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Înaintată și mi-am păstrat viața ferită de stricăciune. IV Virtuțile curative ale medicamentelor Numai În caz de boală ar trebui solicitate; Dacă recurgi la ele când ți-e bine, Te poți aștepta să-ți tulbure odihna. În plus, le răpești puterea de a Înăbuși boala Dacă În serviciul tău ele sunt prescrise zadarnic; Cei care nu abuzează de medicamente Nici nu ar trebui să le ia când sunt sănătoși. V Cu tincturi, prafuri, amestecuri, băuturi și pilule, Un om voinic
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cum e gheața; Efectul ei, când liber tu transpiri, E să producă sănătății o completă masacrare: Dacă aceasta nu acționează cu totul după voia ta, Odihnă nu vei mai avea; Și decăderea-nceată, dar sigură și chinuitoare, Viața-ți va răpi, În mijlocul suferinței, Întru totul. XIII Dar mai presus de toate, nu neglija nicicând Să cauți aerul cel mai proaspăt și mai curat, Cea mai bogată binecuvântare În largul pridvor al lumii, Fie pentru țărani, curteni sau pentru târgoveți; Fără el
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
omul la legile naturii noastre; În fiecare muritor de sub soare, Efectele sunt consecința anumitor cauze; Corpul și mintea unite sunt una, Și se influențează reciproc; de aceea, ia-ți un răgaz Înainte ca imprudența să distrugă sănătatea corpului Și să răpească spiritul bogăției intelectuale. XXIV Toți cei care, cu Înțelepciune, la inimă pun aceste Reguli Pot spera să atingă o vârstă venerabilă, Nici nu doresc să stea, nici nu se tem să plece; Căci ce e Moartea pentru Înțelept, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și instructive. O problemă deosebită care se pune la vârsta pubertății este legată de adaptarea școlară. Este știut că nici un școlar nu traversează etapa școlară cu plăcere și ușurință. Ea coincide cu anii cei mai frumoși ai copilăriei și adolescenței, răpind libertatea și timpul copilului. Mediul școlar trebuie să reprezinte un mediu de tranziție socială, pregătitor pentru individ în vederea integrării sale ulterioare în societate. În această privință, igiena mintală se studiază înaintea pedagogiei. Pedagogia se ocupă cu instrucția și formarea copilului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
amputat un membru inferior nu mai este integră din punct de vedere bio-structural, ceea ce va antrena un deficit funcțional, legat de imposibilitatea de a merge normal. Atât integritatea, cât și funcționalitatea, atunci când sunt afectate, modifică psihologia individului, în primul rând răpindu-i libertatea de acțiune și izolându-l. Ulterior, apar alte aspecte care decurg din primele. Considerând, prin urmare, drept cele mai importante criterii referitoare la persoana psihobiologică integritatea și funcționalitatea, în ce privește stabilirea formei de deficiență, mai adăugăm la acestea câteva
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
obstacole”, de „limite” care-i sunt impuse din direcții multiple: social-juridice, morale, religioase, culturale etc. Orice formă de „limitare a libertății” individuale sau colective este percepută ca o „constrângere”, ca o frustrare, ca o „situație castratoare” care limitează sau chiar răpește, suprimă în totalitate, libertatea. Acest aspect operează o separație între lume și instituții. Lumea reprezintă spațiul deschiderii, al libertății și autonomiei, care permite o dezvoltare independentă a individului. Instituția reprezintă un spațiu închis, în interiorul căruia libertatea și autonomia sunt pierdute
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Însuși domnitorul, Într-unul dintre demersurile adresate Porții, Al. I. Cuza susținând că „se osândește guvernul meu și țara Întreagă la tristul rol de a trăi de azi pe mâine, fără a putea Întreprinde ceva definitiv și stătător și se răpește autoritatea ce izvorăște din credință În durata lui” <ref id="11">11 A. D. Xenopol, Domnia lui Cuza Vodă, vol. I, Iași, 1903, p. 221-222. </ref>. Începutul anului 1862 a consfințit, pe de o parte, desăvârșirea Unirii, iar pe de altă
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
a marelui ban Nicolae, care - mândră de evghenia neamului ei - pretindea că s-ar fi înrudit cu Maria Tereza. Copilul a fost crescut de mamă, căci în 1797 Elena Dudescu se despărțise de soțul ei. În 1799 Alecu Văcărescu este răpit de arnăuții domnitorului Alexandru Moruzi și aruncat în închisoarea din Tulcea, unde a și murit. Emigrantul francez Félix Colson a fost primul dascăl al lui V. În 1804, însoțit de un dascăl-epitrop grec, Zaharia, era trimis la Viena pentru învățătură
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
Soluția se dovedește eronată atunci când, deși tema este corectă, elevul nu este capabil să explice cum a efectuat-o, să rezolve anumite exerciții la tablă. Alții văd în copil un simplu ajutor în gospodărie, folosindu-l frecvent la diferite munci, răpindu-i un timp prețios din activitatea de pregătire a lecțiilor pentru a doua zi. În ciuda condițiilor potrivnice din familie, există și copii conștiincioși, care sacrifică din timpul destinat odihnei pentru a se pregăti, însă randamentul școlar este mic din cauza oboselii
DEFICIENŢE ÎN RELAŢIA ELEV - ŞCOALĂ - FAMILE. In: Arta de a fi părinte by Carnariu Doina, Carnariu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1412]
-
tabla de valori” pe care o acceptă de bunăvoie și o urmează. Prin urmare, începutul eliminării unui defect moral este cultivarea respectului față de alții la copil. Copilul trebuie să știe că un om, chiar dacă greșește public, greșeala lui nu-i răpește dreptul la respect, ca om. În astfel de situații, nu urâm omul, ci greșeala săvârșită de omul respectiv. „Copilul educat corespunzător va înțelege că, bătându-și joc de altul, se înjosește singur, deoarece în statutul propriei demnități se cuprinde și
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
aceste expresii nu fac decât să ascundă o nemaipomenită vanitate și agresivitate. Pentru acești „ambițioși” viața este o luptă nesfârșită În care, firește, ei Întâmpină noi dificultăți, ce le crează o tensiune implacabilă, iar adevăratele bucurii ale vieții le sunt răpite. „Esențială pentru vanitos este orientarea egocentrică, permanenta Încercare de a-și Înălța propria personalitate În fața semenilor săi. Îi stă În caracter să rămână În expectativă să Înhațe tot ce poate fi Înhățat. Lui i se opune tipul de om care
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
indivizi este dominată de sentimente de frustrare, eșecul datorat nerealizării, complexe de castrare și inferioritate. Bolnavii se simt nedreptățiți și suferă, fiind conștienți de limitele lor. Viața este percepută ca o limitare a libertății, ca ceva care le-a fost răpit. 2) Existența narcisică Modelul de existență narcisică este modelul de viață închisă, ruptă de lume și de realitatea acesteia. Un model de viață izolată, întoarsă către sine însăși. Acest model de viață patologică este specific schizofreniei. Modelul psiho-biografic narcisic al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tragică a vieții exprimă mai mult o atitudine a persoanei față de propria sa stare sufletească și morală, și, în egală măsură, o atitudine de compasiune și sfâșiere a celor care asistă la aceasta. Ea este o situație-limită care închide individul răpindu-i libertatea și anulându-i capacitatea de a putea acționa voluntar. Destinul se închide. Două elemente intră în discuție referitor la existența tragică: pe de o parte, persoana nefericită, iar pe de altă parte, viața ca destin nefericit. Ambele aspecte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]