4,549 matches
-
legile. Acestea trebuiesc respectate în totalitate. Societatea, anturajul, gașca corupe uneori, dar omul este dotat cu discernământ. Trebuie să înțeleagă ce e bine și ce-i rău! Cu cât își va respecta mai mult semenii, cu atât omul va învinge răutatea. Georgeta NEDELCU: Suntem săraci fără iubire! Se pare că în societatea de astăzi, iubirea în toate formele ei nu-și mai găsește locul. De ce oare? Ce primează? George ROCA: Disitinsă doamnă, credeam la începutul interviului că vom vorbi mai în
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]
-
cu Ramona la ea în birou, aceasta a sesizat schimbarea de pe chipul colegei sale. - Ce-i cu tine? Ce ai pățit? Nu te simți bine? Ești bolnavă sau oi fi gravidă după vacanța la munte? spuse ea nu cu oarecare răutate în glas. - Nu... nici vorbă să fiu gravidă, asta era prima grijă, să mă protejez. Nu am dormit azi-noapte cum trebuie, am avut un coșmar. Și acum mă înfior când mă gândesc la el. - Ce-ai visat așa de urât
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
problema care mă sâcâie. Cu Noruțu mă cunosc de multă vreme, cam șaptezeci de ani ai lui și, de la început, l-am îndrăgit, deoarece ne-a umplut viața cu drăgălășeniile lui, cu firea veselă și jucăușă lipsită de ranchiunele și răutățile pe care le întâlnim în cercurile noastre, cele pe care le considerăm de prieteni cu pretenții de high-life. Nu s-a supărat niciodată când l-am lăsat singur acasă, știe să arate că se bucură de orice consideră el a
DILEME PROVOCATE DE ABERAŢII ŞTIINŢIFICE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377486_a_378815]
-
există totuși o reală diferență din punct de vedere spiritual Iisus s-a dezvoltat mereu ca Fiu al omului de la neprihănire spre neprihănire pe când noi atunci când acceptăm harul în viețile noastre începem un proces al convertirii și ne dezvoltăm de la răutate spre neprihănire pentru că profetul Ieremia ne spune cum este inima noastră: ,, Inima este nespus de înșelătoare și de desnădăjduit de rea; cine poate să o cunoască? Eu, Domnul, cercetez inima, și cerc rărunchii ca să răsplătesc fiecăruia după purtarea lui, după
RĂSTIGNIT PRIN SLĂBICIUNE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377485_a_378814]
-
noapte, tu stai și privești de departe, Mă vezi rătăcită deși alt zid se-nfiripă! CONURI DE LUMINĂ Spații imense se reduc la un singur punct, de pe muntele dreptății. Prin adâncirea cea mai dinafară de la limita imensității vieții, Nu văd răutatea care să atingă gândurile tale siderale, Prin gurile lupilor ce privesc la Luna Plină, în frici viscerale, Perpetuum determinate de cauzalitați într-un spațiu gravitațional Rup pământul de tot ce e mai banal. Conuri de lumină într-un unghi de
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
peste toate, la noi e Căldura, Viața pulsează-n fluid rubiniu, Un creier gândește la ce spune gura, Dar prea multe taine, savanții nu știu! Atâtea enigme și stări ne-nțelese, A pus Făurarul Suprem într-un Om, E și răutate și gesturi alese, În el, urcă viața ca seva în pom! El caută-n ceruri, mai mult să cunoască, În loc să găsească, privind înapoi, O cale mai bună, cinstit să trăiască, Adânc să pătrundă Universul din noi! Sunt nebănuite comori în
UNIVERSUL DIN NOI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/377596_a_378925]
-
Cum a putut în viață așa să se întâmple Că omul nu răsare, ci-i îndoit de lege. Jelindu-mi oboseala în riduri de pe față Îmi netezesc obrazul nepricepând nimică: Cum poate vremea asta să zgârie o viață Cu-atâta răutate-n năravu-i de pisică? Mă bucur că n-au știre cum timpul se petrece Și nu cunosc ce-i teama că nu va fi lumină, Cum e să știi - diluviul de clipe o să-nece Și vise, și-aspirații de rând
PĂRINȚII de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377648_a_378977]
-
mică mi-ar ajunge Ca să pot cu ochii să-i vorbesc. Noaptea însă numai se îngroașă De tăișu-i rece mic m-am strâns, Nu răsună plânsete din fașă, Din sicrie nu răzbate-un plâns. De-ar țipa chiar și cu răutate Măcar cucuveaua din stejari - M-oglindesc doar în singurătate Prins întreg în ochii ei cei mari. Știu că îngeri smulg din lan neghine Și îndrepți umili și doborâți, Te-aș striga, dar parcă mi-i rușine Că sunt alții mult
PĂȘIND PRIN GHETSIMANI de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377675_a_379004]
-
inventăm tot felul de vinovați pentru ceea ce ni se întâmplă, numai să nu luăm vina asupra noastră. Nu întâmplător, Pavel a fost martor la omorârea lui Ștefan de către cei care s-au făcut judecători și care au aruncat cu pietrele răutății, dușmăniei și urii asupra „îngerului” Ștefan, fiind primul martir creștin, aceasta petrecându-se în valea lui Ioasafat. Sfântul Arhidiacon Ștefan este o dovadă de iertare, credință și dragoste, care chiar și atunci când pietrele semenilor îi provocau durerile morții, el îi
ÎNDEMN LA IERTARE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378422_a_379751]
-
de cuvintele și expresiile în care ei își exprimă o multitudine de sentimente curate și de bune intenții menite să corecteze anumite comportamente deviante ale unor semeni, dar și să păstreze umorul caracteristic românului, acel umor fin, lipsit total de răutate, care l-a ajutat să depășească multe situații critice, durei și neîmpliniri, neajunsuri și presiuni de tot felul din partea celor puternici ai zilei și nu numai. Autorul are o dexteritate aparte, un talent nativ demn de admirat, în a „boteza
UMORUL LA EL ACASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378491_a_379820]
-
2016 Toate Articolele Autorului Cândva o prietenă Mi-a zis că-s visătoare De cred că toate sufletele-s bune, Nu înțelegeam de ce Sunt diferită, Eram naivă sau firea nu-mi era nepăsătoare? Simțeam că mă durea minciună, Invidia și răutatea Ce o primeam în schimbul Bunătății mele gratuite, iar din citatul "Primești ceea ce dăruiești" Nu deslușeam substratul Căci, nu aveam răbdare, s-aștept! Dar timpul mi-a dat o confirmare Că vine decalat la fiecare, Azi pentru tine, mâine pentru mine
PRIMEŞTI CEEA CE DĂRUIEŞTI... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378474_a_379803]
-
25 martie 2016 Toate Articolele Autorului Ochiul sufletului... Când dormi, ești un copil ce visează, intensele trăiri din zi se estompează. Dispare vârsta care curge tumultos, trăită trist sau, alteori, frumos poate ai lacrimi ce zâmbesc pe față, acolo, unde răutățile te lasă te ghemuiești, ascunsă după noapte, încolăcită lângă mine, ești departe, când dormi, frumusețea ta mă doare, iar ochiul sufletului meu nu moare. A doua zi, devii femeia care pleacă, o Penelopa în valurile fără Arcă! Referință Bibliografică: ochiul
OCHIUL SUFLETULUI de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378573_a_379902]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > CUM SĂ NU NE SUPĂRĂM PE OMUL PROST Autor: Paul Gheorghiu Publicat în: Ediția nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Am scris cu ceva timp în urmă un eseu despre răutate și prostie. Dar m-am gândit în ultima vreme că ar trebui să aduc și câteva soluții sau completări pentru rezolvarea problemei. Dar cum prostia omenească nu poate fi rezolvată, ne rămâne doar felul cum să o abordam pentru a
CUM SĂ NU NE SUPĂRĂM PE OMUL PROST de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378587_a_379916]
-
de oameni precum ar fi descoperit aurul in munte. Ea are valoare mai mare, de asemenea, când poate aduce beneficiu omenirii, mediului social și cultural, nivelului spiritual, atunci când ea poate repara ceea ce prostia (sub formă de lipsă de inteligență) sau răutatea (ca formă de prostie) au stricat. De fiecare dată, inteligența, fie că este de natura divină, fie că este omenească, ea vine sa repare imediat prostia, indiferent de severitatea formei pe care o întâlnește. Ea echilibrează balanța, compensează, stabilizează și
CUM SĂ NU NE SUPĂRĂM PE OMUL PROST de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378587_a_379916]
-
gândește sau pentru că este mai inteligent (în comparație cu omul)? Sau poate că în cazul animalului, natura a fost mai eficientă și l-a cruțat de asemenea sentimente secătuitoare de viață? Poate că ar trebui să refelectăm mai mult la faptul că răutatea este specifică oamenilor, dar nu și celorlalte viețuitoare. Pentru că eseul trebuie incheiat, vă propun doar atât: nu vă supărați pe omul prost că nu are rost! Rimează bine, dar acesta este adevărul. Păstrați energia pozitiva și inteligența emoțională pentru lucruri
CUM SĂ NU NE SUPĂRĂM PE OMUL PROST de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378587_a_379916]
-
avem nici dacul, nici creștinul de altădată; acum se căsătoresc negru cu alb, ortodoxul cu protestantul, catolicul cu africanul, țiganul cu românul, încât firea, la un moment dat, structura psihologică, se schimbă. Tot acest amalgam de națiuni dă naștere acestor răutăți și acestor blestemății pe care le avem în familiile noastre. Însă nu cred că sufletul trebuie forțat. Eu la mireni le mai spun câte un sfat, dar pe călugări îi las ca pe ei. - Ce trebuie să facem să ne
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378793_a_380122]
-
DRAGOSTE Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 1964 din 17 mai 2016 Toate Articolele Autorului S-a sfârșit! E atat de frumos ce-mi oferi Chiar mai presus de-a crede, Sunt adierea ta, gând și iubire Iar pentru răutatea lumii, mă rog, ea nu m-atinge! Am gasit viața în moarte Și dinadins am murit, pentru tine, Nu vreau să simt decât bucurie, Ajută-mi, dușmanul să-mi devină prieten Iar prietenul, înger! Deșărtăciune, dezamăgire și nonsens Am strâns
RĂSCUMPĂRAT PRIN DRAGOSTE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379063_a_380392]
-
sau pur și simplu i-ai primit că pe un dar de la divinitate. Ei poposesc mai mult în viața ta, uneori sunt lângă tine întreaga viață, chiar dacă nu sunt prezenți fizic. Și, mai sunt unii oameni, care au o anumita răutate în ei. Cu aceștia trebuie să fim mai îngăduitori, măi răbdători, mai buni. Până la urmă, orice om, bun sau rău, are chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Pentru mine, Părintele Dorel Mân a fost un profesor, un sfătuitor, un prieten. Mergi
UN SEMN, UN GÂND, UN DRUM FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379071_a_380400]
-
oameni veseli, palme educative de tată, împăcări de dușmani, declarații de dragoste, bătături de mâini de țăran, dimineți devreme, seri târzii, stări de bucurie, bucăți de dreptate, prime iubiri, nori de furtună, brațe de prieten, îngenuncheri de spovedanie, lepădări de răutate, întoarceri de fii risipitori, săruturi pe frunte, povești cu zâne, firimituri de anafură, pelerinaje la mănăstiri, gânduri de bine, sărituri în ajutor, extazuri de sfinți, gemete de bolnavi, suspine de bătrâni, orăcăieli de broaște, zumzete de albină, nechezaturi de cai
PIESE DE COLECŢIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379126_a_380455]
-
privim `napoi. Înconjurați de false jurăminte, Pășim, damnați, pe drumul cu strigoi. Ne plictisim, vremelnic, și de aer. Exonerați de veștede poveri, Perpetuăm cu-același pașnic vaier, Un anotimp de groază și dureri. Ne-ncătușează demonii din minte: Mânia, ura, răutatea-n van. Of, dacă-am ști, săpându-ne morminte, Cum Scaraoschi râde pe divan! Ne-am exila în pripă orișiunde, Însă de noi nicicând nu vom scăpa! Sub sarcofagul grijilor profunde, O soartă crudă-n veci ne-o devora... (din
APOCALIPSĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379153_a_380482]
-
n-aș fi trăit.../ Mai clare-s câte am visat/ Și-n cărți le-am fost citit...”, scria poetul român Alexandru Vlahuță (1858-1919). Așa se sinucid din preamărire, imperii, mari civilizații, sau sunt distruse, ucise de dileme interminabile, confuzii, invidie, răutate, bestialitate, lipsă de rațiune dar și de afecțiune, cu ignorarea legilor divine, necesare în viața oamenilor. Astăzi, în loc să judecăm și să dăm dovadă de umanitate, de respect pentru legi, adică să ne facem datoria, strict datoria - scopul fundamental al omului
DURERE, AMĂRĂCIUNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379138_a_380467]
-
se crispă pe fața femeii și spuse încet, cu o tentă de îngrijorare: - Bineînțeles, sper să-ți satisfac dorința. Dacă va fi fetiță ... Nu mai continuă, dar am citit în ochii ei ceva care m-a speriat la culme. O răutate sclipitoare emanată din pupilele ei albastre. Am încercat să-mi impun ideea că mi s-a părut doar, fiind sub efectul veștii auzite și pe care doream de mult timp s-o aud. Îmi doream cu ardoare un copil cu
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
nici într-o mie de ani amestecul acela de tristețe, împăcare, liniște și viață, care o lumina, curat. Știu instant că avea sufletul pur și că orice ar fi vorbit cu ea, nu ar fi lăsat loc de interpretări sau răutăți. - Nina, eu... Nu știa ce i-ar fi putut spune, atâta timp cât nici el nu știa ce ar fi putut fi în sufletul și în mintea lui, golite instant, într-o singură zi. Îi făcu loc lângă ea, pe piatră, iar
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
întinse ca într-o ultimă îmbrățișare. Ochii îi rămăseseră deschiși. Părea că încearcă să vadă femeia din mașină prin parbrizul ușor acoperit de firave flori de gheață. Nu mai aveau puterea de a transmite nimic. Nici ură ori bucurie, nici răutate ori regret. Acea privire nu cerea nici îndurare sau iertare, dar nici nu mai amenința sau înfricoșa pe nimeni. Îngheța. Încă gemea, mult mai slab, dar nu-și mai putea mișca brațele. Sângele i se scurgea încet din trupul zobit
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 2300 din 18 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului „Multe lucruri sunt violente dar nimic mai violent ca omul.” (Sofocle) Despre violență se spune că este replica omului incult. Unii spun că este o răutate genetică pe care omul nu știe s-o îndepărteze din suflet, atunci când trebuie. De aceea există și legi care pun stavilă violenței. Mânia și trufia determină omul să recurgă la violență, precum și lipsa posibilității de disociere a răului de bine
ANESTEZICUL ÎNȚELEPCIUNII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380050_a_381379]