1,874 matches
-
relevă și vânzările făcute sigur după 1684, de către „Andrei Tonul, ficiorul Dimii din Torcești” și de „Ioan și fratele lui, Costandin, ficiorii lui Andronic de Torcești”, ambele grupuri familiale vânzând „din acei o sută de stânjeni ci au fost rămas răzeșilor din bătrânul lui Gurban”, mai explicit spus, acea „a opta parte a Tonului”, care rămăsese nevândută. La fel; „a opta parte a lui Andronic”, de asemenea nevândută inițial și pentru care ei primiseră de la răzeșii vânzători „alăture moșie pentru moșie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stânjeni ci au fost rămas răzeșilor din bătrânul lui Gurban”, mai explicit spus, acea „a opta parte a Tonului”, care rămăsese nevândută. La fel; „a opta parte a lui Andronic”, de asemenea nevândută inițial și pentru care ei primiseră de la răzeșii vânzători „alăture moșie pentru moșie”. Iar dacă arătăm că, în aceeași întăritură domnească din 1698, se menționează și înțelegerea survenită între Vasile Costache și Mitre Apostol, printr-un zapis „de schimbătură ce au avut între dumnealor de au dat dumnealui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Vasile Costache în stăpânirea întregului sat Torcești de pe malul de est al apei Bârladului. Ce putem înțelege din elementele prezentate mai sus privind aservirea satului Torcești ? În condiții extrem de vitrege, cum au fost acelea din „vremea Ducăi Vodă”, unii dintre răzeși au opus o dârză rezistență presiunilor exercitate asupra lor, reușind să-și păstreze statutul de răzeși, oameni liberi, fără servituți individuale față de un anumit boier. Ulterior, ei își vor pierde această libertate, dar îndârjirea și rezistența lor merită și trebuie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înțelege din elementele prezentate mai sus privind aservirea satului Torcești ? În condiții extrem de vitrege, cum au fost acelea din „vremea Ducăi Vodă”, unii dintre răzeși au opus o dârză rezistență presiunilor exercitate asupra lor, reușind să-și păstreze statutul de răzeși, oameni liberi, fără servituți individuale față de un anumit boier. Ulterior, ei își vor pierde această libertate, dar îndârjirea și rezistența lor merită și trebuie să fie pusă în evidență, căci ne ajută să constatăm, pe bază de dovezi concrete, cum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
boierești de-a lungul istoriei noastre și cum și-au pierdut sătenii libertatea și răzeșiile lor. Recapitulând, rezultă că în a doua jumătate a secolului al XVII-lea au coexistat la Torcești trei stăpâniri și anume: - 100 de stânjeni aparțineau răzeșilor, care nu au acceptat să vândă ori să facă danie; - moșia lui Mitre Apostol, căruia în 1696 i se dă carte de blestem de la Sava, arhiepiscopul de Suceava „pentru alegerea părților sale din Torcești”; - moșia marelui vornic Vasile Costache; și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
obținuse, în același an, „mărturia boierilor pentru alegerea părților sale din Torcești”. Hrisovul domnesc și mărturia boierilor din Divan operau în sensul separării, până la aservirea totală, și delimitării părților boierești între ele, dar și față de cea rămasă nevândută, deținută de răzeși. În documentele, ce reflectă aspecte de viață social-economică din perioada ce a urmat stăpânirii vornicului Vasile Costache, nu mai întâlnim vreo mențiune din care să rezulte prezența țăranilor liberi răzeși pe această moșie; dimpotrivă, actele păstrate informează despre stăpânirea în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
între ele, dar și față de cea rămasă nevândută, deținută de răzeși. În documentele, ce reflectă aspecte de viață social-economică din perioada ce a urmat stăpânirii vornicului Vasile Costache, nu mai întâlnim vreo mențiune din care să rezulte prezența țăranilor liberi răzeși pe această moșie; dimpotrivă, actele păstrate informează despre stăpânirea în întregime a satului de către urmașii marelui vornic al Țării de Jos: Toader Costache și fiul acestuia, Iordache Costache. Apreciem că actele contemporane stăpânirilor de mai sus nu reflectă în mod
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de problematica socială a răzeșiei, a menținerii categoriei țăranilor liberi în cadrul atotputerniciei stăpânirilor boierești și merită a fi mai bine cercetat și cunoscut. Nu avem în vedere pe boierii copărtași în diferite obști sătești, numiți și ei în unele acte răzeși, ci la țăranii cu asemenea statut. După moartea în pribegie a marelui vornic Vasile Costache, survenită în anul 1703, Torceștii par să fi ajuns în stăpânirea fiului mai mare, Constantin Costache, căci răzeșii din Umbrărești au cu el un proces
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sătești, numiți și ei în unele acte răzeși, ci la țăranii cu asemenea statut. După moartea în pribegie a marelui vornic Vasile Costache, survenită în anul 1703, Torceștii par să fi ajuns în stăpânirea fiului mai mare, Constantin Costache, căci răzeșii din Umbrărești au cu el un proces, în anul 1722, pentru „o parte din vadul morii Torcești”, parte pretinsă de răzeșii umbrăreșteni în virtutea faptului că moara folosea și „țărmurile ci esti despre partea Umbrăreștilor”. Evident că este vorba de malul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că este vorba de malul vestic al apei Bârladului. Informația provine dintr-o anafora a Divanului domnesc, din 27 ianuarie 1767, iar în ea se arată cum a decurs stăpânirea asupra vadului de moară de la Torcești-Umbrărești și judecățile purtate cu răzeșii umbrăreșteni pentru el. Primul cu care s-au judecat a fost Constantin Costache, pe atunci mare spătar, acesta câștigând procesul pe considerentul că, o dată cu vânzarea satului Torcești, a fost cumpărat și vadul de moară în întregimea sa, iar „de la vânzarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de moară în întregimea sa, iar „de la vânzarea vadului păr’ la giudecata ce au avut răzășii de Umbrărești cu spatarul Constatin au trecut 39 de ani și nu s-au sculatu să ceară parte de vadu”. Deci, trecând atâta timp, răzeșii au pierdut dreptul lor de stăpânire; a fost invocat argumentul că răzeșii umbrăreșteni și-au dat acceptul la vânzare, care a fost făcută în forma arătată, și au semnat ca martori, în actul din 1684. După 1722, au loc și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce au avut răzășii de Umbrărești cu spatarul Constatin au trecut 39 de ani și nu s-au sculatu să ceară parte de vadu”. Deci, trecând atâta timp, răzeșii au pierdut dreptul lor de stăpânire; a fost invocat argumentul că răzeșii umbrăreșteni și-au dat acceptul la vânzare, care a fost făcută în forma arătată, și au semnat ca martori, în actul din 1684. După 1722, au loc și alte procese, cum ar fi cel din 1728, când stăpân la Torcești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
este Toader Costache, frate cu Constantin, care îi va fi transmis, la un moment dat, dreptul de stăpânire; alt proces a fost acesta din 1767, cu stăpânul de la această dată al Torceștilor, vistiernicul Iordache Costache, fiul lui Toader, terminat nefavorabil răzeșilor. Abia în 1784, când moșia și moara intraseră, pe cale matrimonială, în stăpânirea banului pe atunci, Neculai Balș, „au făcut dumnialui schimb cu răzeșii de Umbrărești și dându-le o parte de moșie din Țigănei, i-au dat dumisale o jumătate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrărești și dându-le o parte de moșie din Țigănei, i-au dat dumisale o jumătate de vad de moară la Torcești, fiind un mal al Bârladului din veci (?) al Torceștilor al dumisali Iordache Costache vistiernic și un mal al răzeșilor de Umbrărești”, punându-se capăt pricinii în felul acesta. Într-o altă hotarnică din 1872, se repetă informația cu privire la „judecata urmată între răzeșii de Umbrărești și Constantin Costache”, ceea ce ar putea deruta pe cititor în privința stăpânirii Torceștilor; după moartea cumpărătorului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un mal al Bârladului din veci (?) al Torceștilor al dumisali Iordache Costache vistiernic și un mal al răzeșilor de Umbrărești”, punându-se capăt pricinii în felul acesta. Într-o altă hotarnică din 1872, se repetă informația cu privire la „judecata urmată între răzeșii de Umbrărești și Constantin Costache”, ceea ce ar putea deruta pe cititor în privința stăpânirii Torceștilor; după moartea cumpărătorului, cel care apare ca stăpân efectiv la Torcești în prima parte a secolului al XVIII-lea, și este Toader Costache, unul din numeroșii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au fost Țigăneii, o parte a Sineștilor, alte părți răzeșești acaparate sub diferite forme și pretexte de pe la vecini, situație ce va genera numeroase procese, în care câștig de cauză va avea cel puternic, respectiv boierul, căci trecuse vremea când țăranii răzeși puteau „da rămas” pe boierul vecin, obținându-și drepturile, așa cum se întâmpla în trecutul îndepărtat. În cele din urmă, hotarul de apus al moșiei Torceștilor se va stabili pe apa Siretului. Iar desele și repetatele încălcări de hotare ale proprietății
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bârladului să facă cercetare și să restabilească hotarul „adevărat între răzășii de Suraia și moșia Torceștii cum au fost mai-nainte”. În realitate, nu putea fi vorba de existența unui hotar „vechi” pe Siret, între moșia Torcești și cea a răzeșilor surăieni, ci de stăpâniri anterioare ale acestora în Sineștii de pe stângă Siretului, locul lor de origine, parte de moșie disputată de cele două părți, boierul și răzeșii. Cel mai bine cunoscut dintre stăpânii moșiei Torcești, din timpul maximei ei întinderi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de existența unui hotar „vechi” pe Siret, între moșia Torcești și cea a răzeșilor surăieni, ci de stăpâniri anterioare ale acestora în Sineștii de pe stângă Siretului, locul lor de origine, parte de moșie disputată de cele două părți, boierul și răzeșii. Cel mai bine cunoscut dintre stăpânii moșiei Torcești, din timpul maximei ei întinderi, rămâne postelnicul Panait Balș. El fusese unul dintre editorii și colaboratorii revistei progresiste de la 1844, cu titlul „Propășirea”, în care publică articole pe teme juridice, revenit destul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai jos, are în vedere populația grupată prin cumulare pe cele două hotare ale comunei, adică Umbrăreștii și Torceștii, și nu pe fiecare sat de pe vetrele umbrăreștene existente de-a lungul timpului, astfel obținându-se următoarea proximă evidență: Familii de răzeși și de clăcași Pentru înțelegerea și interpretarea corectă a cifrelor din situația demografică de mai sus sunt necesare câteva detalii explicative. Spre exemplu, numărul de 15 familii din dreptul satului Umbrărești, pentru prima jumătate a secolului al XVII-lea, nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
celor veniți de prin satele vecine este mai mare decât cazurile citate, dar și al celor plecați din satele Umbrărești și Torcești în satele din preajmă sau în altele mai îndepărtate este la fel de mare. De exemplu, sunt considerați strămutați 4 răzeși de la Umbrărești și 3 de la Slobozia-Torcești. Se mai notează „fugiți unde nu să știe” 4 din Umbrărești, 8 din Slobozia-Umbrărești, 5 din Condrea, 5 din Torcești și tot 5 din Slobozia-Torcești. Un calcul sumar arată că numărul celor veniți din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
raport de starea economică. În catagrafia aceasta, la satul Torcești au fost incluși locuitorii ambelor așezări cu acest nume, adică atât răzeșii din Slobozia-Torcești, respectiv Salcia și Cătunașii, cât și clăcașii din Torcești. La Umbrărești și Condrea au fost prinși răzeșii din ambele sate, dar se pare că au fost omise casele (familiile) de pe vetrele Tămășenilor și Bozieștilor, noi neputând identifica nici un nume specific respectivelor sate, cum ar fi Corobanu, Călărașu, Corpaci, nici nume specifice satului Siliștea, precum: Bordei, Slavu, Neica
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de relevat ni se pare a fi aceea din rândul birnicilor, puțin evidențiată în lucrările de profil și puțin cunoscută până acum datorită faptului că țărănimea noastră a fost prezentată mai mult sub forma celor două bine cunoscute entități: țăranii răzeși și țăranii clăcași. Or, este bine să se știe că atât în rândul răzeșilor, cât și al clăcașilor, locuitorii satelor se departajau în trei categorii bine individualizate și recunoscute de fiecare sat. Și mai era o a patra, aceea de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lucrările de profil și puțin cunoscută până acum datorită faptului că țărănimea noastră a fost prezentată mai mult sub forma celor două bine cunoscute entități: țăranii răzeși și țăranii clăcași. Or, este bine să se știe că atât în rândul răzeșilor, cât și al clăcașilor, locuitorii satelor se departajau în trei categorii bine individualizate și recunoscute de fiecare sat. Și mai era o a patra, aceea de periferie socială, așa după cum se va putea constata, pentru că ele, categoriile respective, pot fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
periferie socială, așa după cum se va putea constata, pentru că ele, categoriile respective, pot fi decelate din anumite documente ale timpului, inclusiv în cele referitoare la împroprietărirea din 1864. La ele ne referim în continuare. Fruntașii erau acei gospodari care, fie răzeși, fie clăcași, lucrau ori erau considerați că lucrează în gospodăria lor, implicit și în cadrul obligațiilor față de stat și boieri, cu 4 (patru) boi sau mai mulți, deci aveau/dispuneau și de o suprafață de teren mai mare din obște sau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țărani din obștile sătești libere ori aservite din studiul nostru: „Adică noi, pacinicii din satul Condrea, din porunca giudecătoriei; eu, Lupul Grigori, pacinic dintre fruntași; eu, Săre Gorgan, dintre mijlocași; eu, Ion Poiană, dintre codași”, toți dau mărturie despre un răzeș al lor, care și-a făcut casă la Condrea, „casă făcută de trei ani”, și la semnături au fost scrise numele celor trei, plus „eu, vornicul Chirvasi Bobocea” și „preot Andrei Bute”, adică exact componența din catagrafie ca responsabilitate, dar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]