2,944 matches
-
stimulent pentru rectificarea științei existente"893. Raportul dintre cele două tipuri de gândire nu este, însă, privit după modelul complementarității, ci mai degrabă al unei pluralități sau multiplicități de strategii raționale. Ceea ce s-a convenit adesea a se numi criza raționalității contemporane provoacă o diversitate a unghiurilor de atac ale realității, dezvoltarea unei veritabile sinergii a limbajelor, o îmbinare a sistemelor de descifrare a lumii. O rivalitate sănătoasă între regimurile raționalităților calitativă și cantitativă, departe de a duce la un fel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
raționale. Ceea ce s-a convenit adesea a se numi criza raționalității contemporane provoacă o diversitate a unghiurilor de atac ale realității, dezvoltarea unei veritabile sinergii a limbajelor, o îmbinare a sistemelor de descifrare a lumii. O rivalitate sănătoasă între regimurile raționalităților calitativă și cantitativă, departe de a duce la un fel de recesiune a științei, ne apare mai degrabă a garanta o fecunditate de nebănuit (...). O gândire pluralizată nu se poate apropia de ordonarea pluridimensională a lumii, decât acceptând să rupă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
să arate că această determinare logică identitară a gândirii nu este absolută și că reprezentarea complexității presupune o distanțare de logica lui Aristotel. În aceste sens, el susține că încercările unei gândiri non-aristotelice sau post-aristotelice, prezente în dezbaterile contemporane asupra raționalității, nu sunt o noutate și că istoria gândirii pune în evidență numeroase tentative de acest fel, cum sunt speculațiile îndrăznețe ale misticii și teozofiei, practicile contradicției din speculațiile metafizice ale Renașterii sau cele din idealismul german (în special logica dialectică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Angela Botez (coord.), Simetrie și asimetrie în univers, Editura Academiei Române, București, 1992. Botez, Angela, "Conceptele filosofice integrative la Lucian Blaga", în Categorii și concepte în filosofia științei, Editura Academiei Române, București, 2011. Botez, Angela, "Cuvânt înainte" la Calvin O. Schrag, Resursele raționalități, Editura Științifică, București, 1999. Botez, Angela, "Introducere" la volumul Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996. Botez, Angela, "Lucian Blaga and the complementary spiritual paradigm of the 20th century", în Revue Roumaine de Philosophie, Tom 37
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dogmatic și destinul creator al omului", în vol. Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996. Dima, Teodor, "Posibile semnificații ale "Eonului dogmatic"", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Dima, Teodor, "Raționalitate și inconsistență logică", în Angela Botez (coord.), Privire filosofică asupra raționalității științei, Editura Academiei Române, București, 1983. Dima, Teodor, "Petre Botezatu și destinul determinismului", studiu introductiv la Petre Botezatu, Cauzalitatea fizică și panquantismul, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2002. Dogan
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996. Dima, Teodor, "Posibile semnificații ale "Eonului dogmatic"", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Dima, Teodor, "Raționalitate și inconsistență logică", în Angela Botez (coord.), Privire filosofică asupra raționalității științei, Editura Academiei Române, București, 1983. Dima, Teodor, "Petre Botezatu și destinul determinismului", studiu introductiv la Petre Botezatu, Cauzalitatea fizică și panquantismul, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2002. Dogan, Mattei; Pahre, Robert, Noile științe sociale. Interpenetrarea disciplinelor, Editura Academiei Române, București
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
1970. Săvulescu, Geo, "Coincidența transcendentului cu transcendentalul", în Contemporanul, nr. 35, 2000. Schrag, Calvin O., "Filosofia la sfârșitul secolului al XX-lea cu un comentariu despre Lucian Blaga", în Revista de filosofie, nr. 1-2, București, 1996. Schrag, Calvin O., Resursele raționalității, Editura Științifică, București, 1999. Scrima, André, Antropologia apofatică, Editura Humanitas, București, 2005. Shand, John, Introducere în filosofia occidentală, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998. Singer, Peter, Hegel, Editura Humanitas, București, 1996. Sofronie, Arhimandrit, Rugăciunea experiența Vieții Veșnice, Editura Deisis, Sibiu, 2007
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Rezolvarea antinomiilor în știință și religie", în Basarab Nicolescu, Magda Stavinschi (eds.), Știință și religie. Antagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002, p. 121. 720 Prin aceasta, Blaga anticipa o preocupare a epistemologiei contemporane pentru nuanțarea conceptului de raționalitate, în sensul că împreunarea dintre raționalitate și noncontradicție nu este chiar atât de strânsă cum pretinde logica, asocierea ei cu inconsistența logică neînsemnând automat iraționalism. Paradoxul însoțește mereu susținerile cognitive ale oamenilor. Cunoașterea nu constituie și nu poate constitui un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în Basarab Nicolescu, Magda Stavinschi (eds.), Știință și religie. Antagonism sau complementaritate?, Editura "XXI: Eonul dogmatic", București, 2002, p. 121. 720 Prin aceasta, Blaga anticipa o preocupare a epistemologiei contemporane pentru nuanțarea conceptului de raționalitate, în sensul că împreunarea dintre raționalitate și noncontradicție nu este chiar atât de strânsă cum pretinde logica, asocierea ei cu inconsistența logică neînsemnând automat iraționalism. Paradoxul însoțește mereu susținerile cognitive ale oamenilor. Cunoașterea nu constituie și nu poate constitui un întreg consistent în totalitatea ei (Teodor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
noncontradicție nu este chiar atât de strânsă cum pretinde logica, asocierea ei cu inconsistența logică neînsemnând automat iraționalism. Paradoxul însoțește mereu susținerile cognitive ale oamenilor. Cunoașterea nu constituie și nu poate constitui un întreg consistent în totalitatea ei (Teodor Dima, "Raționalitate și inconsistență logică", în Angela Botez (coord.), Privire filosofică asupra raționalității științei, Editura Academiei Române, București, 1983). 721 Cf. Petru Ioan, ""Zarea matriceală" a valorizării "dualismului transfigurat"", în op. cit., § 9.4 ("Logica mai complexă" a transfigurării antinomiilor), pp. 233-236. 722 Ioana
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ei cu inconsistența logică neînsemnând automat iraționalism. Paradoxul însoțește mereu susținerile cognitive ale oamenilor. Cunoașterea nu constituie și nu poate constitui un întreg consistent în totalitatea ei (Teodor Dima, "Raționalitate și inconsistență logică", în Angela Botez (coord.), Privire filosofică asupra raționalității științei, Editura Academiei Române, București, 1983). 721 Cf. Petru Ioan, ""Zarea matriceală" a valorizării "dualismului transfigurat"", în op. cit., § 9.4 ("Logica mai complexă" a transfigurării antinomiilor), pp. 233-236. 722 Ioana Lipoveanu, Un menhir. În umbra minus-cunoașterii, p. 15. 723 Angela Botez
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prezente în metoda antinomiei transfigurate, se găsește în studiul lui Ioan Biriș, "Logică dogmatică și paraconsistență la Lucian Blaga", publicat în Meridian Blaga, vol. 5, tom 2, Filosofie, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005. 823 Calvin O. Schrag, Resursele raționalității, Editura Științifică, București, 1999, p. 30. 824 Ibidem, p. 21. 825 Ibidem, p. 40. 826 Ibidem, p. 22. 827 Angela Botez, "Cuvânt înainte" la Calvin O. Schrag, op. cit., p. 19. 828 Simpozionul Filosofia stilurilor culturale în secolul XX (Centenar Lucian
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și Husserl, nu în fenomenologia conștiinței, ci în reabilitarea proiectului grecilor, în special al lui Platon : contemplarea esențelor eterne, a ideilor forme existente prin ele însele, în fondarea unei umanități filosofice. Cred, ca și Heidegger, că adevărul este deturnat de raționalitate, că logica nu deține nici un primat și că omul trebuie să încarneze poezia. În accepțiunea mea, Ființa include Nimicul, sau Vidul și nu e doar "ceva mai mult decît nimicul", cum credeau primii greci. Dar prin Nimic și Vid eu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ca ființare, și-a pierdut contactul cu sine pentru a ajunge astăzi să fie lipsit de fundament." (Roger-Pol Droit, Maeștrii gîndirii, Litera, București, 2012, p. 85). În întregul său, istoria nu este decît o continuă degradare a perfecțiunii originare. Domniei raționalității trebuie să-i fie substituită poezia, unde e vorba de o altă gîndire, din păcate tot mai îndepărtată de omul modern, în trecut, dar care mai poartă încă promisiunea unui viitor la care avem datoria să ne întoarcem. În ce privește conceptul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
este cu adevărat nouă în contextul actual și parcă vrea să refacă legăturile cu grecii, cu filosofia adevărată, prin intermediul clasicilor ruși și pe linia lui Bergson, Husserl și Heidegger. La rîn dul său, Habermas încearcă să reînnoiască încrederea într-o raționalitate bine calibrată și echilibrată, în dezbaterea argumentativă și democratică. Puțini știu că opera lui Levinas l-a influențat pe Papa Ioan-Paul al II-lea și pe Vaclav Havel și este studiată în întreaga lume. Opera sa ne-a rămas în
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
vremuri în care va trebui să umbli din nou prin cetate, ca Diogene, cu felinarul aprins ziua în amiaza mare, și să cauți un om. Viitorul e postuman. 2.7. IRAȚIONALITATEA RAȚIUNII Mai putem avea încredere în rațiune ? Mai are raționalitatea, înțeleasă ca modalitate de a gîndi și de a folosi argumentațiile și logica demonstrativă, vreun viitor ? Există un orizont al adevărului în care să se poată afirma, în mod decisiv, cine are dreptate și care sunt argumentele care prevalează, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
poată afirma, în mod decisiv, cine are dreptate și care sunt argumentele care prevalează, mai ales după îndoielile exprimate de Nietzsche și Heidegger ? Dar cel care va pune sub un mare semn de întrebare ideea însăși de adevăr și procedurile raționalității va fi Jacques Derrida. El reconsideră criteriile consacrate ale judecăților noastre, ca și categoriile, noțiunile, conceptele cu ajutorul cărora ne construim gîndurile și discursurile, cu scopul de a le relativiza și a le scoate în evidență articulațiile. Pe scurt, Derrida deconstruiește
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
deconstruiește, insistînd asupra ambiguității conceptelor, a complexității neobservate, complicînd și multiplicînd complicații care par univoce, problematizînd excesiv. Derrida dă impresia că se joacă : artificii, jocuri de cuvinte, subterfugii retorice, sfidînd și obstrucționînd, interogînd în mod sistematic obscurul, iluziile și limitele raționalității. El nu caută neapărat răspunsuri, se mulțumește să complice cît mai mult întrebările, să dea dovadă de cît mai multă îndrăzneală și incertitudine. El este un filosof dinafara filosofiei, ce caută mereu un alt sens, nemaiîntîlnit, o altă sensibilitate și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Acum a venit scadența. Îmi pare rău, dar Franța nu poate susține moneda euro. Iar, rămasă singură, Germania nu va putea nici ea. Pe ecrane va apărea chipul de găină golașă de Flandra al președintelui Rompuy, care va stinge lumina. * * * Raționalitatea este reabilitată mai recent de germanul Jurgen Habermas, care este mult mai coerent teoretic și moral, riguros, curajos și, în același timp, fidel față de norme. Discipol al lui Adorno în cadrul Școlii de la Frankfurt, alături de Walter Benjamin, Herbert Marcuse, Max Horkheimer
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
nici o criză numai e posibilă datorită acestor avansuri tehnologice care "îți taie respirația". Doi ani mai tîrziu criza ne tăia într-adevăr respirația. Pentru Sachs, aceste sisteme științifice și tehnologice vor determina instalarea unor sisteme politice care vor promova pacea, raționalitatea, bunăstarea și democrația, în spiritul Iluminismului. Doar fructe dulci. Între timp, specialiștii constată un regres al democrației pe glob, o creștere a autoritarismului, un război extrem de pervers, în care toată lumea a ajuns în conflict cu toată lumea, cu totul irațional și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
văd cum niște mijloace tehnice pot rezolva problemele grave, morale, politice, economice etc. cu care se confruntă umanitatea. Nu utopismul sau optimismul în sine constituie problema, ci inadecvarea lor la realitate, lipsa unui atribut foarte drag acestor iluminiști, și anume raționalitatea. Credința în tehnologie nu poate deveni, sub nici o formă, o cvasireligie. De ce ? Pentru că-i lipsește emoția, de pildă. Și morala. Și dragostea... 3.5. ECONOMIE ȘI CULTURĂ Reconfigurarea puterii în jurul economiei ridică, printre altele, cîteva probleme culturale. Se nasc raporturi
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
culturile mici au desigur de suferit, liberul schimb și concu rența consacrînd suveranitatea consumatorului, el însuși însă manipulat prin tehnici de marketing tot mai subtile și tot mai perverse. 3.6. GEOPOLITICA EMOȚIILOR Geopolitica nu este numai o chestiune de raționalitate, de interes și calcul politic. Ea nu efectuează doar analize reci ale unor date concrete privind frontierele, resursele economice și puterea militară sau financiară, ci examinează inclusiv o întreagă panoplie de emoții care și ele contribuie la modelarea lumii : teamă
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
actorii internaționali, în sensul că acum sunt mai mulți actori semnificativi, pe lîngă state și companii. Au apărut ONG-uri de tot felul, centre de lobby, biserici etc. O altă distincție rezidă în mijloacele utilizate de actori. Geoeconomia respinge orice raționalitate belicoasă de tip Clausewitz. Cu siguranță, geoeconomia poate prelua anumite instrumente ale vechilor războaie economice (practici anti-concurențiale clasice, utilizarea discriminatorie de contingentări fizice, de taxe vamale sau de obstacole non-tarifare, rezervarea de piețe publice pentru întreprinderile naționale și menținerea anumitor
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
sperînd astfel să devină mai eficace. 5. ORIENT ȘI OCCIDENT Orientul și Occidentul reprezintă cei doi poli ai gîndirii umane. Succesiunea lor la putere scrie istoria umanității. Occidentul a dominat în epoca modernă, impunînd "domnia cantității" (René Guénon) și a raționalității. Acum, acesta pare să se scufunde în propria-i splendoare materialistă, în timp ce renasc vechile civilizații orientale. Numai că acestea nu mai sunt ce au fost în materie de spiritualitate, valorile și "valorile" occidentale reușind să se insinueze în străvechile matrici
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
hinduismul și buddhismul sau daoismul și confucianismul, de asemenea puțini au citit sintezele din Economie și societate sau Sociologia religiei. Departe de a fi un adept al capitalismului și al eurocentrismului în economie și societate, el a găsit elemente de "raționalitate economică sistematică" și în alte culturi, mai ales în exoticul Orient. Surprinderea conținutului gîndirii lor religioase l-a condus la identificarea specificității și sistematicității raționalităților respective. Așadar, nu colonizarea occidentală le-a adus acestor popoare "lumina", au existat viață economică
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]