10,608 matches
-
procedează ca și cum randamentul per unitate de factor de producție ar fi principala preocupare a fermierului. Această ipoteză este deosebit de convenabilă; asemenea cherestelei În cazul silviculturii științifice, bunurile generice, omoloage și uniforme astfel derivate făceau posibilă efectuarea unor comparații cantitative Între randamentul diferitelor tehnici de cultivare și cel al statisticilor globale. Decisive pentru măsurarea succesului unui program de dezvoltare sunt categoriile familiare: număr de acri Însămânțați, randamentul per acru și producția totală pentru fiecare an. Însă premisa că toate felurile de orez
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
științifice, bunurile generice, omoloage și uniforme astfel derivate făceau posibilă efectuarea unor comparații cantitative Între randamentul diferitelor tehnici de cultivare și cel al statisticilor globale. Decisive pentru măsurarea succesului unui program de dezvoltare sunt categoriile familiare: număr de acri Însămânțați, randamentul per acru și producția totală pentru fiecare an. Însă premisa că toate felurile de orez, de porumb și de mei sunt „egale”, oricât ar fi ea de utilă, nu este plauzibilă În cazul nici unei culturi, decât dacă acestea sunt considerate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
față unui parazit local. În ciuda recomandărilor din manuale cu privire la tipul de orez indicat, populația mende dintr-o regiune din Sierra Leone a ales un soi cu mustața spicului și bracteele lungi. Autorii de manuale consideraseră probabil că aceste soiuri dau un randament mai mic și că respectivele caracteristici ar Însemna doar pleavă În plus după treierare. Raționamentul țăranilor era acela că mustața spicelor și bracteele lungi Împiedică păsările să mănânce boabele Înainte de vremea treieratului. Aceste detalii legate de microirigații și de daunele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o deosebită Încredere În sine și autonomie. Să comparăm acest mod „meșteșugăresc” de a produce cartofi cu logica inerentă a agriculturii științifice. Procesul Începe cu definirea unui tip ideal de plantă, definit În special - dar nu numai - În termeni de randament. Apoi, specialiștii Încep să sintetizeze sușele care s-ar putea combina pentru a forma un nou genotip, cu trăsăturile dorite. În următoarea etapă - și doar atunci - plantele obținute sunt cultivate pe parcele experimentale pentru a se determina condițiile În care
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ofere producții bune pe termen scurt. În cazul contrar În care ea este imposibilă, genotipul este un eșec. Odată ce misiunea specialistului agricol este definită ca fiind aceea de a uniformiza condițiile de pe parcelele tuturor agricultorilor, astfel Încât noul cultivar să dea randamentul promis, nu mai este nevoie să se ia În calcul varietatea de situații - unele imposibil de schimbat - Întâlnite la fața locului. În loc ca realitatea să contrazică o temă de cercetare universitară simplă, era mai ușor să se aplice forțat o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
al producției, controlului paraziților, al conservării solului și așa mai departe. Observând În permanență roadele experimentelor lor pe teren și selectând metodele funcționale, agricultorii au descoperit și rafinat practici eficiente, fără să știe care este explicația chimică sau fizică a randamentului lor. În agricultură, ca În multe alte domenii, „practica a precedat cu mult teoria”. Într-adevăr, unele din aceste tehnici, funcționale În practică, ce implică un mare număr de variabile care intră simultan În interacțiune, s-ar putea să nu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Botanice din Missouri. Index Aberdam, Serge Adas, Michael (nota 45, capitolul 3) A.E.G. (Allgemeine Elektricitäs-Gesselschaft), (nota 36, capitolul ) Estetică orașele extrem-moderniste miniaturizarea forma publică În revoluțiile culturale silvicultura științifică ruralizarea sistemele de transport codificarea vizuală Agricultură efectul electrificării asupra randamentul și competitivitatea gospodăriilor familiale agricultura extrem-modernistă logica centralizatoare a În Africa de Est eșecurile agricultura industrială ca În Chestiunea Agrară a lui Lenin monocultura privilegiată de formele tradiționale de producție agricolă condamnate de agricultura de pe plantații modelul de „producție și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de către optimismul internațional cu privire la vezi, de asemenea, Colectivizare; Tanzania, ruralizarea și satele ujamaa În agricultura tradițională: variații timpuri ale cultivarelor experimentare În atenția acordată de țărani caracteristicilor terenului inovația În logica dezvoltării cultivarelor În agricultura științifică Îngrășămintele chimice În epidemiile randamentul generalizat agricultorii fictivi În izolarea variabilelor experimentale În ca și măsură de lizibilitate logica dezvoltării cultivarelor În logica mecanizării În aria Îngustă de cuprindere rolul exagerat al stațiunilor experimentale contracararea policulturii disprețuirea cunoștințelor locale Îngustimea perspectivei standardizarea cultivarelor care se
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Pentru o analiză foarte interesantă a planurilor de dezvoltare de inspirație marxistă din lumea a treia, vezi Forrest D. Colburn, The Vogue of Revolution in Poor Countries, Princeton University Press, Princeton, 1994. Pentru o critică analitică ce se concentrează asupra randamentului și mecanizării În agricultură, vezi Nancy L. Johnson și Vernon W. Ruttan, „Why Are Farms So Small?”, World Development 22, nr. 5, 1994, pp. 691-706. După cum am observat, aceste influențe se exercitau relativ direct, deoarece mulți dintre cei care lucrau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
and Nicolson, Londra, 1995. David Pimentel și Lois Levitan, „Pesticides: Amounts Applied and Amounts Reaching Pests”, BioScience 36, nr. 2, februarie 1986, p. 87. Kloppenberg, First the Seed, pp. 118-119. Peste tot În lume, bumbacul și varietățile de orez cu randament ridicat absorb cea mai mare parte a pesticidelor. Încă o dată, există asemănări uimitoare cu epidemiile umane, În cazul cărora se dezvoltă tulpini rezistente de virusuri și bacterii și vectori de boli rezistenți. Vezi lucrarea lui John Wargo despre malarie și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Africa a unor culturi noi precum arborele de cacao, tutunul și porumbul, generalizarea lui Howard se verifică. Totuși, ea nu se mai verifică În cazul marilor proiecte de irigații sau În cel mai recent al selectării științifice a soiurilor cu randament mare de grâu, orez și porumb. Aceste inovații finanțate de stat au, În general, implicații puternice În ceea ce privește centralizarea. James Ferguson, The Anti-Politics Machine: „Development”, Depoliticization, and Bureaucratic Power in Lesotho, Cambridge University Press, Cambridge, 1990. Ferguson arată Într-un mod
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de exemplu, Kloppenberg, First the Seed, capitolul 5. Harlan, În Crops and Man, p. 129, raportează că un eșantion de ovăz lăsat pe câmp ca sămânță de-a lungul unui experiment ce a durat șaizeci de ani a avut un randament egal cu 95% din cel pe care ar fi reușit să Îl obțină geneticienii și, aproape sigur, era mai rezistent la condiții nefavorabile și la boli. Studiul clasic cu privire la ciclul de dezvoltare al failiei este cel al lui A.V.
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
doi cai poate transporta, în medie, o tonă de încărcătură, cu o viteză medie de 10 km/oră. Un camion de la începutul industrializării putea transporta o încărcătură de 3 tone cu o viteză medie de 30 km/oră, având un randament de nouă ori mai mare. Dacă, în urma dezvoltării economice în ritm accelerat, societatea care își bazează transportul pe tracțiunea animală reușea să asigure patru cai la fiecare căruță, rezultatul ar fi fost transportul a două tone de încărcătură cu o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
În științele sociale, prin intermediul sociologiei În special, către noi grupuri sociale și profesionale est-germane, aparținând intelectualității (Intelligenz), În opoziție cu prioritatea absolută pe care o reprezentase anterior „clasa muncitoare” conform imperativului politic vizând modelarea structurii sociale pentru a obține un randament economic mai bun (cf. I. Lötsch, 1991, pp. 142-143). Dificultățile profesionale Întâmpinate de cei doi sociologi Însă carieră. Manfred Lötsch, cercetător la Academia de Științe Sociale a Comitetului Central, unde a devenit profesor În 1979, a fost principalul specialist din
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
spre deosebire de celelalte abordări și în speță de cele constructivist-interpretative, orientarea cognitivistă, deși admite alternative de gândire, are ca asumpție esențială existența unui referent ontic și a unei variante perceptiv-inferențiale corecte, fundamentată rațional. Ea face apel la fapte și deaceea dă randament sporit în combinație cu terapia comportamentalistă (vezi 9.3.1.3.). 9.3.5. Echivalențe enunțiale. Concepte și aserțiuni distinctivetc " 9.3.5. Echivalențe enunțiale. Concepte și aserțiuni distinctive" Cât din producțiile spiritului uman sunt idei noi și cât doar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
echivalent cu cel din care s-au mutat, fie în unul mai bun sau mai rău decât precedentul. În acord cu teoria echității, cei cu un statut mai înalt (funcționarii plini) care au nimerit în birouri proaste vor da un randament mai mic decât înainte de mutare, fiindcă se simt nedreptățiți; cei care au primit birouri mai bune decât înainte vor avea o performanță mai ridicată, iar celor cărora nu li s-a schimbat calitatea biroului nu li se va modifica nici
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și credințele; se fac primele aprecieri reciproce. Dacă ne referim strict la echipele educaționale, această etapă de inițiere este deosebit de importantă: celor care vin pentru prima dată în contact le vine foarte greu să formeze o echipă eficientă, cu un randament didactic sporit, deoarece atenția le este divizată pe două câmpuri de acțiune - pe de o parte, au de rezolvat în comun o sarcină și, pe de altă parte, trebuie să interrelaționeze cu ceilalți, ceea ce presupune un efort mult mai mare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
câteva perspective de analiză. În ceea ce privește prima situație, cercetările au identificat atât efecte pozitive, cât și efecte negative asupra îndeplinirii unei sarcini de către subiect; interesantă a fost însă dezvoltarea unei legături între tipul de activitate/gradul de dificultate a acesteia și randamentul înregistrat în prezența unui public pasiv; astfel, dacă subiecții care au fost îndemnați să execute o sarcină de joasă sau medie dificultate au fost stimulați de existența unui astfel de public, în schimb, în condițiile creșterii nivelului de dificultate al
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este o manieră de comportare dobândită prin repetare (exersare), ca sinteză realizată pe plan cognitiv și senzorial-motric.” Epuran, M. și Horghidan V. (1994) „Deprinderea motrică este un act motor voluntar, care, prin exersare în aceleași condiții se automatizează asigurând un randament superior (precizie, rapiditate, coordonare, ușurință) cu un consum redus de energie nervoasă și musculară.” Barta, A. și Dragomir, P., (1995) Zapan, G., Popescu-Neveanu, P. și Roșca, Al. citați de Dragnea, A., și Bota, A., (1999) caracterizează deprinderea motrică ca: „rezultând
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
motric automatizat.”. În concluzie, deprinderile motrice sunt caracteristici ale actelor învățate, sunt componente ale activității voluntare - conștiente ale omului, care prin exersare dobândesc indici superiori de execuție, organismul obținând capacitatea de cheltuială energetică optimă pentru realizarea actelor motrice respective, obținând randament superior de execuție. Nu putem trece mai departe fără a reaminti cel puțin o clasificare a deprinderilor motrice. În urma studierii literaturii de specialitate noi considerăm a fi cea mai importantă clasificare cea realizată de Epuran, M., (1994), astfel: Definirea noțiunii
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
lecție de educație fizică; pauzele dintre repetări: atât cât să permită revenirea marilor funcții ale organismului elevului la valori adecvate reluării efortului. Rezistența Rezistența reprezintă: „capacitatea organismului uman de a depune o activitate, un timp cât mai îndelungat, fără scăderea randamentului, în condițiile funcționării economice a organismului, învingerii oboselii și a unei restabiliri rapide.”. Demeter A. Bazele fiziologice și biochimice ale calităților fizice, București, 1980. Dragnea A. (1996) definește rezistența astfel: “Este capacitatea organismului de a depune eforturi cu o durată
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
unor acte sau acțiuni motrice care angrenează principalele grupe musculare (aproximativ 70% din masa musculară); b) Rezistență specifică (specială): caracteristică depunerii eforturilor pe care le implică probele sau ramurile de sport și unele profesii, cu indici constanți și eficienți de randament. Această rezistență specifică poate să fie: locală (când în efort se angrenează mai puțin de 1/3 din musculatură) și regională (când în efort se angrenează între 1/3 și 2/3 din musculatura organismului uman). 2) În funcție de sursele energetice
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
cele ce urmează câteva definiții ale tehnicii: „Tehnica reprezintă un ansamblu de deprinderi motrice de procedee specifice manevrării mingii și deplasării jucătorilor în vederea executării acestor manevre care se desfășoară după legile activității nervoase superioare și ale biomecanicii, în scopul realizării randamentului maxim în joc.”. Constantinescu D., Fotbal-curs de bază, Iași, 1995 „Tehnica de joc este un sistem de mișcări integrate sau o înlănțuire de mișcări parțiale (acte, gesturi, priceperi, deprinderi) specializate și automatizate, cu ajutorul cărora rezolvăm scopul și sarcinile de atac
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
scopul și sarcinile de atac și apărare ale jocului .”. Colibaba-Evuleț D. și Bota I., Jocuri sportive - teorie și metodică , București, 1998 „Tehnica reprezintă un sistem de structuri motrice specifice fiecărei ramuri de sport efectuate rațional și economic, în vederea obținerii unui randament maxim în competiții.”. Dragnea, A. Antrenamentul sportiv, București, 1996 Mârza D.D., în Teoria educației fizice și sportului (2006), definește tehnica astfel: „Tehnica reprezintă, deci, îmbinarea cea mai rațională (cu măiestrie) a structurii acțiunilor motrice, în conformitate cu scopul urmărit, prin valorificarea optimă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
cu aceeași dezinvoltură și mai ales fără o pregătire prealabilă?. Implicațiile particularităților de vârstă ale copiilor asupra procesului instructiv educativ Dezvoltarea fizică și psihică a copiilor de 7 - 11 ani prezintă particularități deosebite, de a căror respectare depinde nu numai randamentul de moment, ci și cel de viitor. Dintre particularitățile copiilor, la această vârstă, care au influență directă asupra programului instruirii, pot fi menționate următoarele: Din punct de vedere morfologic: mușchii școlarului mic sunt slab dezvoltați; flexorii sunt mai bine dezvoltați
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]