93,541 matches
-
Radu Ciobanu Suntem agresați zilnic de atâtea aberații, mizerii și diversiuni întru buimăcirea "populației", încât mă simt tot mai des înhățat în ghearele descurajării, ale tentației de a renunța la orice reacție. De ce să mai scriem despre? Ne imaginăm că ne va citi și altcineva în afară de noi, aceștia, o minoritate dependentă fiziologic de scris, de carte, de revista de cultură? Și chiar dacă - hai să zicem - măcar o parte din acel "public țintă
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
să dau expresie unei "opinii", unei "atitudini", cum îi șade bine unui cetățean responsabil, pe tema acestui "Pact pentru educație", stau și mă întreb dacă are vreun rost. Dacă nu cumva impulsul meu cu civică motivație nu rămâne doar o reacție de defulare într-un moment de apelpisire față cu absurditățile care ne împresoară. Căci - vorba unui vajnic bărbat - ce se întâmplă? Se întâmplă că ceea ce, la o primă vedere, pare o inițiativă în fine salutară - mai bine mai târziu... - nu
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
într-un roman precum Locomotiva Noimann, de Nichita Danilov. Capitolele se scurg, unul după altul, fără ca elementul menit să lumineze semnificația cărții să apară. Nici măcar după lectura ultimei file povestea nu capătă un sens indubitabil. În fața unui astfel de roman reacțiile previzibile nu pot fi decât două: fie cititorul abandonează lectura după primele capitole, convins fiind că aceasta bate pasul pe loc, nu duce spre un deznodământ mai mult sau mai puțin previzibil, fie continuă să citească, bucurându-se de fantezia
Delirul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8494_a_9819]
-
2005. După un an, în mai 2006, Iancy Körössy și Ramona Horvath au prezentat prima dată aceste piese în prezența publicului la a VIII-a ediție a Festivalului Internațional de Jazz Richard Oschanitzky, organizat de TVR Iași. Documentul video păstrează reacția călduroasă a publicului. Nu doar cei de vârsta a treia, care îl cunoșteau pe Körössy din programele radiofonice ale deceniilor trecute l-au aplaudat îndelung, ci majoritatea publicului, formată din tineri. Pentru a concluziona în privința înregistrărilor radio din 2005, trebuie
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Ea nu adoptă în mod deschis o opoziție fermă, ce ar duce la un conflict al punctelor de vedere cu oficialitatea. E tactica unei disidențe pe sfert, cu pași mărunți, jocul unei insubordonări de probă, ca să stârnească și să estimeze reacția puterii. Principiul non-beligeranței înseamnă, într-un fel, o reeditare a filosofiei tolstoiene a reformismului blând, a măcinării din interior a sistemului. Mai binele e dușmanul binelui. Meliorismul devine calea unei contracarări a inducerii unei stări de fericire generală. În fond
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
român reține doar pasărea în zbor, înlocuind corabia cu peștii: Ce urmă lasă șoimii-n zbor? Ce urmă, peștii-n apa lor? Blasfemia maternă nu poate fi pusă la îndoială ("E un păgân și Dumnezeu, / E un păgân"), sancționată de reacția mulțimii: "Grăbit poporul cruci făcea / De mila ei, și sta-ngrozit". Un sfetnic bătrân, care-și ridică sprâncenele cu mâna, o va dăscăli pe regină cu sentințe filosofice - pe cât de solemne, pe atât de comune. Revin la răsfoirea operei poetice
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
un lup aleargă prin sat să fure copii plângăcioși; un om sărac vrea să-i vâre în sac pe micuții care nu se poartă bine; mai grav, un negustor bogat vrea să cumpere copii neiubiți de mamele lor! Trebuie imaginată reacția micilor ascultători față cu asemenea temeri; de trei ori, mama povestitoare spune: "și-a venit la noi la poartă", liniștindu-și odrasla: "A venit un lup din crâng / și-alerga prin sat să fure / și să ducă în pădure / Pe
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
Pun capăt acestui comentariu cu un poem din alt sector al producției liric-epice coșbuciene, care merge de la balada despletită la pretextul anecdotic; diverși cercetători și-au dat osteneala să caute "sursele", unii l-au și "înfierat" anapoda - e de înțeles reacția tăcut nedumerită a celui în cauză: George Coșbuc este un fiu al "provinciei culturale" române, și al Luminilor prin școala transilvană. Conceptul dezordonat de "originalitate" îi va fi părut fără obiect. Ieșind din structura poeziei moderne, cu feluritele ei exigențe
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
lor nu e nimic. Dacă ciocnirea lor cu o carte sau cu un om ar fi o adevărată ciocnire - adică o luare de poziție - dacă dușmănia lor ar porni de la conștiința unor valori adverse, dacă violența lor ar fi o reacție de gîndire, totul ar fi salvat. Dar nimic nu e serios, nimic nu e grav, nimic nu e adevărat în această cultură de pamfletari zîmbitori. Mai ales nimic nu e incompatibil. Iată o noțiune care lipsește total vieții noastre publice
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
o coordonată esențială a ei. Dar această tendință puristă a trezit întotdeauna suspiciuni, uneori identice în acuze, deși pot veni dinspre ideologii incongruente. Virgil Nemoianu a analizat conflictele formalismului estetic cu alte filosofii ale artei și a remarcat persistența unor "reacții bizare", recurente și în afara perimetrului comunist, dintre care imputarea cea mai importantă, aparent sofisticată, vizează tendința reacționară. În viziunea acestor aprecieri ideologice bizare - constată Virgil Nemoianu - "formalismul estetic este o pepinieră a forțelor reacționare; este sursa ideologiilor pernicioase și chiar
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
de la neputința de a gîndi ceva, tot așa cum, de vreme ce știi că despre Dumnezeu nu se poate scrie nimic, tresari de uimire constatînd că totuși s-a scris atît de mult. Dacă lăsăm la o parte tonul cinic al unei spontane reacții de respingere, singura explicație pe care o avem în privința faptului că genul acesta de filozofare are un public fidel e una psihologică: discursul speculativ supraviețuiește fiindcă are efect. Sunt oameni care îi simt nevoia și îl degustă la propriu. Ei
Liturghia filozofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8528_a_9853]
-
a afectat direct. De altfel, la un moment dat, ca să dau un exemplu, nu am fost străin de ideea de a propune spre nominalizare la categoria cel mai bun actor trei interpreți din Unchiul Vania. Oare care ar fi fost reacțiile? Un paradox Marina Constantinescu remarcă o degradare a Galei de la o ediție la alta. Paradoxul e că îi dau dreptate, dar nu sunt de acord cu ea. Întrucât, după opinia mea, nu Gala se degradează, dimpotrivă, Caramitru et.com fac
CÂTEVA CONOTAȚII SUBIECTIVE by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8540_a_9865]
-
cartea apărută, ei i-o datorez și seninătatea studiilor mele actuale și concepției mele de viață." Lirismul și degajarea criticului, care, pe alte planuri, își pregătesc de pe acum polemica împotriva școlii Bărnuțiu și teoretiza despre sublim, se manifestă și în reacția față de natură, prezentă și vie în Epistolar în comparație cu sumarele note din însemnări zilnice. El știe să fixeze, cu o anume vibrație, fizionomia locurilor, ca într-o excursie pe Dunăre, e jovial (vrea să-și cumpere un fes "dintre cele roșii-cărămizii
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
dintr-odată un gol mental. Urmarea imediată este că interesul pentru problemă, în loc să scadă, crește, iar descoperirea o percepi ca pe o mică revelație, ba chiar ca pe o răsplată a efortului depus. Și atunci te comporți ca subiectul unei reacții în lanț: dificultatea cere efort, efortul duce la descoperirea unei relații, iar relația îți păstrează viu interesul pentru problemă. În cazul celălalt, nepăsarea pune capăt înțelegerii ușoare. Cartea lui George Gamow și Russell Stannard oferă spectacolul unui dublu efort: unul
Discreția cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8548_a_9873]
-
păreri despre ceea ce s-a întîmplat acum 90 de ani la Alba Iulia, asezonate cu opinii critice despre starea concurenței politice de azi. Mă așteptam, recunosc, ca în ziua în care a înființat această comisie, parlamentarul român să aibă aceeași reacție de indignare ca și alegătorii săi la aflarea știrii că o fetiță de șapte ani a fost omorîtă de cîini vagabonzi în județul Constanța. Știu, Legislativul, spre deosebire de opinia publică, nu reacționează emoțional la fapte diverse, chiar dacă sînt tragice. Speram totuși
Unirea și sentimentul românesc al cîinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8566_a_9891]
-
e încă mai spectaculos decât primul. El e scris unsprezece ani mai târziu, în domiciliul forțat de la Câmpulung Muscel, și e legat de textul lui Cioran, "Scrisoare către un prieten îndepărtat", text care a suscitat nu doar furia, ci și reacția violent-contondentă a zelatorilor regimului, între care și Radu Popescu (tatăl viitorului romancier Petru Popescu): "În vara anului 1957, numitul Cioran Emil mi-a scris din Frața că a dat spre publicare revistei ŤNouvelle Revue Françaiseť o Scrisoare deschisă către un
V-ați autodenunțat vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8568_a_9893]
-
să recurgă pentru "a ajunge la adevăr". De notat că Daumier, artist cu care Tonitza a fost mereu și întemeiat pus în legătură, recurgea și el la monocromie în uleiurile sale, în intenția similară de a provoca în spectator o reacție morală. Oricât ar părea de curios admiratorilor de astăzi ai lui Tonitza, ceea ce i s-a contestat cu ocazia acestei expoziții a fost tocmai calitatea de pictor. Referințele critice puse în joc pentru înțelegerea lui erau - pe lângă Daumier - Puvis de
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
o notorietate care se întindea de la Barcelona, unde îl entuziasma pe tânărul Picasso, până la Viena. Am putea adăoga, până la București. Monocromia picturii picassiene din fazele roz și bleu contestă senzorialitatea culorii și a fost pe bună dreptate interpretată ca o reacție mai mult ideologică decât estetică față de impresionism. E și cazul lui Tonitza, dar desigur analogiile se opresc aici. Ceea ce este însă incontestabil e că artistul român prin prima parte a activității sale participă la o ambianță culturală în care ecourile
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
malurile Mării Negre, unde, spune el, "se pictează mai bine decât la Neu-Dachau sau la Worpswede". Balcicul era inclus într-o suită de locuri devenite celebre și în care se consuma un fenomen tipic al modernității : fuga în natură, evadarea, ca reacție față de un învățământ artistic osificat și ca încercare de recuperare a unei sensibilități și prospețimi aurorale. Apetitul pentru originar, primitiv, arhaic a cărui figură emblematică devenise Gauguin, retrăiește în cazul tuturor acestor comunități, mai mult sau mai puțin organizate, de
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
tardiv avatar. Dar mai există o explicație pentru voga Balcicului. Noutatea temelor lui - minarete, moschei, cimitire cu pietre funerare ca niște menhiri, misterioasele siluete feminine drapate în feregea neagră și cu fața acoperită - oferea o alternativă și o posibilitate de reacție împotriva epigonilor lui Nicolae Grigorescu care banalizaseră până la sațietate țărăncuțele și carele cu boi. Să ne amintim că Tudor Vianu și G. Că-li-nescu vedeau în balcanismul poetului Ion Barbu, al cărui volum apărea în 1927, adică în plină epocă de
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
nu neapărat la conținutul propriu-zis al operelor supuse analizei. Îmi amintesc, în acest sens, de dilema regretatului Adrian Marino care dorea să lase o clauză testamentară prin care jurnalul său secret ("va stârni un imens scandal; aș vrea să văd reacția unor oameni în momentul apariției lui") să fie publicat abia după trecerea unui număr de ani de la moartea sa, și nu se fixase asupra cifrei optime (10 ani, 20 de ani, 50 de ani). Nu știu ce s-a ales de acel
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
dar cine mai trebuie/îndrăznește să autorizeze ceva, asta însemnînd, horribile dictu, că interzice altceva?), de găsit, de regulă, în felurite asemenea subsoluri, cu puțină sau fără legătură cu textul de deasupra, ar trebui să nască, printre cititorii de-acum, reacții de solidaritate. Numai că un forum care îți afișează un lăcățel, adică locked, e fără haz, dacă nu chiar frustrant. Așa că strategia - lăsîndu-i deoparte pe cei care gustă presă dintre războaie, cu sentimentul atașant-amărui că nimic nu e nou, și
Musca din farfurie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8592_a_9917]
-
comentatori au pus refuzul deschiderii dialogului de aderare al acestora pe seama șantajului energetic rusesc. Se știa că Germania este interesată la maxim de Gazprom, cel mai mare furnizor de gaze al lumii, care îi solicită, în schimbul unor prețuri avantajoase, anume reacții strategice legate de amplasamentul conductelor magistrale. Dar Germania și Franța și-au motivat corect votul pe instabilitatea și fragilitatea instituțională din cele două țări. Georgia este confruntată cu tendințele separatiste din Osetia de Sud și Abhazia, iar în Ucraina (cu
Un summit pentru România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8567_a_9892]
-
externe ai organizației, prin înmânarea MAP. Pe moment așadar, temerile conservatorilor din conducerea Rusiei, că Moscova va fi, practic, încercuită, s-au relaxat, iar dialogul de la Soci, dintre președinții Putin și Bush, a lăsat să se întrevadă că multe din reacțiile vecinilor răsăriteni ai organizației țin, psihologic explicabil, de un imens orgoliu remanent. Rusia este împinsă (convinsă) treptat spre o colaborare cu NATO pentru a asigura stabilitatea lumii actuale. Primul semn dat de ea, deschiderea culoarelor aeriene și terestre spre Afganistan
Un summit pentru România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8567_a_9892]
-
cu Robert Turcescu sau cu alții). Ciudat, constată Alexandra Tomiță, textele de respingere a protocronismului au fost, după 1989, izolate, prea puține: "În afara cîtorva analize sobre și ample, venite din partea unor terți (Verdery, 1994, Mihăilescu, 2002, Martin, 2002-2003) sau a reacțiilor izolate la readucerea în discuție a protocronismului și a creatorului său, scriitorii români nu s-au arătat prea dornici să-și ia revanșa pentru cele aproape două decenii în care le fusese drastic limitat dreptul la opinie. Din Jurnalul Monicăi
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]