5,656 matches
-
toate aceste întrebări în două direcții de cercetare: pe de-o parte sunt studiile privind conținutul de violență al programelor televizuale - aici intră cercetarea frecvenței, duratei, tipologiei și contextualizarea scenelor de violență -, iar pe de altă parte sunt studiile privind receptarea și percepția acestor scene în rândul publicului - aici intră studiile privind consumul mass-media, studierea efectelor violenței televizuale, atât la nivel individual, cât și la nivelul societății, pe termen lung și scurt, dar și studiul percepției pe care publicul o are
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pentru copii care emit și în România, este vorba despre Cartoon Network și actualul canal Jetix sau, la data culegerii datelor, Fox Kids și 2. al doilea vector de interes este dat de perspectiva deschisă de „modelul text-lector” din teoriile receptării, conform căruia „Le sens d’un texte ne fait pas partie intégrante du texte. La réception n’est pas l’absorbtion passive de signification préconstruites, mais le lieu d’une production de sens” (Dayan, 1992). Cu alte cuvinte, violența, ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
o suprapunere, măcar parțială, a celor două dimensiuni în care este prezentă violența televizuală în desenele animate - adică, pe de o parte, de cea prezentă la nivel fizic, obiectiv, de conținut, iar, pe de altă parte, de cea prezentă în receptarea acestor programe de publicul vizat? Mai mult, dacă o astfel de acoperire nu există, cum se poate explica acest fapt? Teorii despre violența televizuală și impactul ei De ce ne preocupă violența televizuală și mai ales impactul ei asupra tinerilor telespectatori
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în care se întrepătrund elementele de real cu cele de fantastic, s-a dovedit a fi mai violent decât un univers cu un grad mare de autenticitate. Contextualizarea violenței din desenele animate Așa cum au arătat-o și unele dintre teoriile receptării (în special cele care au pornit de la estetica fenomenologică), problema conținuturilor cu potențial nociv nu se pune „în sine”, ci trebuie corelată cu alte caracteristici ale respectivelor conținuturi, care le construiesc semnificația finală. Aceasta deoarece, așa cum spuneam la început, un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
tevizionării emisiunilor cu conținut violent Pe lângă percepția asupra conținutului de violență al emisiunilor, s-a urmărit identificarea percepției pe care o au copiii asupra influenței acestei violențe asupra lor. Aceasta deoarece, un capitol important al studiului mass-media îl ocupă studiul receptării; încercarea de a monitoriza conținutul de violență din programele TV fiind, de fapt, urmare a credinței că această violență e dăunătoare, mai ales pentru copii, segment de public care suscită, în primul rând protecția. Rezultatele arată astfel că, la 7-10
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Cercetările CURS-SA și CSMNTC, beneficiar CNA, iulie și noiembrie 2005. Analiza comparativă a modurilor în care este resimțită violența televizuală pe diferite grupe de vârstă ne indică faptul că, de la 7 la 18 ani, are loc o schimbare în receptarea violenței, cel puțin în varianta ei televizuală. Astfel, are loc o evidentă creștere a procentului celor care consideră că violența televizuală îi „amuză și îi lasă indiferenți”: de la 26,1% la 7-10 ani, la 32,7% la 11-14 ani, ajungând
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dezirabile. Mesajele lor se alătură influențelor specifice altor instituții cu atribuțiuni în acest sens, care funcționează în domeniul culturii sau al educației. Circulația acestor mesaje contribuie la instituirea unui nou mod de interacțiune socială (Albulescu, 2003). Pasivism și activism în receptarea mesajelor Cunoașterea presupune o desfășurare procesuală și un comportament activ din partea subiectul, care devine, datorită acestui activism, un constructor al propriilor structuri intelectuale. J. Piaget a demonstrat faptul că un rol important în dezvoltarea intelectuală îl au operațiile efectuate în cadrul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
televizor, făptașii scapă nepedepsiți în 73% dintre scenele violente și numai 4% dintre emisiunile violente subliniază o temă antiviolentă. Văzând atâtea acte de violență, copiii devin insensibili. Studiile consacrate comunicării mediatice s-au concentrat asupra modului în care are loc receptarea mesajelor de către public, dacă acesta receptează mesajele transmise de mass-media pasiv sau manifestă un comportament activ față de acestea. În unele studii, privind comunicarea în masă, există opinia potrivit căreia comportamentul publicului față de mesajul transmis este unul pasiv. Departe de a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
comportament activ față de acestea. În unele studii, privind comunicarea în masă, există opinia potrivit căreia comportamentul publicului față de mesajul transmis este unul pasiv. Departe de a stimula indivizii din punct de vedere intelectual, mass-media induce o stare de pasivitate în receptarea oricărui tip de mesaj. Una dintre explicații ar putea fi aceea a fluxului mare de informații, care nu îi lasă receptorului timp de meditație. De altfel, cu cât vizionarea programelor de televiziune este mai îndelungată, cu atât scade participarea intelectuală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
într-un sistem. Potrivit lui Paul Lazarsfeld și Robert Merton (1972), fluxul permanent de mesaje difuzate de către mass-media nu lasă timp de reflecție și de analiză critică. Punctele de vedere asupra creativității nu au fost susținute de cei care considerau că receptarea mesajelor este un proces activ, deoarece expunerea la astfel de mesaje este o activitate complexă, ce presupune o serie de operații. Sporirea cunoașterii și dezvoltarea intelectuală sunt consecințele implicării active. Oamenii selectează informațiile, le prelucrează și le integrează în propria
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ce presupune o serie de operații. Sporirea cunoașterii și dezvoltarea intelectuală sunt consecințele implicării active. Oamenii selectează informațiile, le prelucrează și le integrează în propria structură cognitivă, folosindu-le mai apoi pentru a da sens lumii înconjurătoare. În procesul de receptare, sensul se produce în întregime la receptor. Receptarea mesajelor mediatice nu înseamnă asimilarea pasivă a unor semnificații preconstituite și impuse, dimpotrivă, presupune operații de selectare și descifrare, de interpretare și integrare a informațiilor astfel obținute. Procesul receptării mesajelor comunicării de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și dezvoltarea intelectuală sunt consecințele implicării active. Oamenii selectează informațiile, le prelucrează și le integrează în propria structură cognitivă, folosindu-le mai apoi pentru a da sens lumii înconjurătoare. În procesul de receptare, sensul se produce în întregime la receptor. Receptarea mesajelor mediatice nu înseamnă asimilarea pasivă a unor semnificații preconstituite și impuse, dimpotrivă, presupune operații de selectare și descifrare, de interpretare și integrare a informațiilor astfel obținute. Procesul receptării mesajelor comunicării de masă, arată Gina Stoiciu (1981), presupune următoarele etape
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
În procesul de receptare, sensul se produce în întregime la receptor. Receptarea mesajelor mediatice nu înseamnă asimilarea pasivă a unor semnificații preconstituite și impuse, dimpotrivă, presupune operații de selectare și descifrare, de interpretare și integrare a informațiilor astfel obținute. Procesul receptării mesajelor comunicării de masă, arată Gina Stoiciu (1981), presupune următoarele etape: selecția, expunerea, perceperea (înțeleasă ca înregistrare conștientă), retenția, raportarea noilor elemente cognitive la cele dobândite anterior și integrarea lor în structurile cognitive proprii subiectului. Receptorul se manifestă activ în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de cunoaștere a lumii și ce se întâmplă când realitatea nu se potrivește cu acestea; în capitol găsim prezentate modalități în care ne construim noi înșine, în mod activ, imaginea despre lume, „fabricând” diverse fapte și comitem anumite greșeli în receptarea realității sociale. În finalul capitolului, se încearcă o explicație a felului în care „colaborează emoțiile cu procesele de cunoaștere în cursul contemplării lumii sociale” și în felul în care reacționăm față de această lume. Capitolul al patrulea al lucrării, intitulat „Atitudini
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
O mențiune aparte i se cuvine studiului lui Ioan Slavici, membru corespondent (Așezarea vorbelor în românește, t. XXVII, 1904-1905), studiu ce atestă preocuparea deosebită a prozatorului în ce privește utilizarea eficientă a limbii, acesta elaborând chiar o teorie „avant la lettre” a receptării: „Atunci dar când, scriind, ne adresăm la toată lumea, și la cei prezenți, și la cei viitori, avem să facem nu numai alegerea și întrebuințarea, ci totodată și așezarea vorbelor potrivit cu deprinderea obștească”, pentru că „multe din cele mai prețioase scrieri ale
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
I. L. Caragiale” al Academiei Române). A desfășurat o vastă - și foarte remarcată, în epocă, în contextul confruntării unor poziții diferite în materie de ideologie culturală - activitate publicistică (la „Scânteia”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Steaua” și alte publicații). După prăbușirea regimului ceaușist, receptarea „senină”, cât de cât obiectivă a personalității și operei lui A. este, și va rămâne, probabil, pentru o vreme, dificilă, dacă nu imposibilă. „Campion”, în publicistică, al protocronismului, el e identificat - și nu numai de adversarii lui ideologici direcți - cu
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
în publicistică, al protocronismului, el e identificat - și nu numai de adversarii lui ideologici direcți - cu dezavantajoasa figură de propagandist al unui regim opresiv, deci de condeier aservit, lipsit de vreun merit real și durabil. Postura aceasta viciase, de altfel, receptarea critică a operei lui și înainte de decembrie 1989, dar, atunci, în sens invers: scriitorul, supraevaluat, oferit ca exemplu, a fost chiar comparat cu Tolstoi etc. Toate acestea explică, desigur, ostilitatea ori ignorarea cu care a fost tratat în anii ’90
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
personale pe care le-a cunoscut cultura noastră”, și prin studiile din volumul Cercetări literare, Aron Densușianu rămâne „unul dintre adevărații întemeietori ai istoriei noastre literare”. Opera lui fiind, în timp, „mai mult contestată decât cunoscută”, circumstanțele vieții și ale receptării scrisului său, traiectoria lor în posteritate fac din Aron Densușianu nu „un necunoscut, ci, mai degrabă un «nerecunoscut»”. În eseul consacrat operei lui Ion Codru-Drăgușanu, A. abordează cazul unui scriitor descoperit târziu. Deși nu a fost un anonim în epoca
ANTONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
4/2001) și din alte scrieri aparținând lui Emil Cioran, Petru Dumitriu, Paul Celan, Tristan Tzara ș.a. Revista inițiază dezbateri și anchete la care participă numeroși scriitori, pe teme precum: criza culturii, revizionismul, statutul actual al scriitorului, naționalism și cultură, receptarea operei lui I. L. Caragiale. A. publică de asemenea un număr mare de interviuri cu scriitori și oameni de cultură români și străini: N. Steinhardt, Nicolae Manolescu, Gheorghe Grigurcu, Cornel Regman, Alex. Ștefănescu, Andrei Pleșu, Ion Negoițescu, Z. Ornea, Norman Manea
APOSTROF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285408_a_286737]
-
până spre unele valori cu rezonanțe bogomilice (de unde și echivalarea țiganilor cu purtătorii de însemne satanice), derivă, în realitate, din alternarea perspectivei narative în funcție de intuirea timpului povestirii. Poveste cu țigani s-ar fi putut intitula, într-un înțeles mai perceptibil receptării critice, povestea păcatului și a ispășirii lui, ceea ce face din această narațiune o retranscriere în esență a preocupărilor fundamentale din literatura de înțelepciune și din cărțile populare de prevestire ale Evului de Mijloc. Sensul inițiatic pe care-l descifra Andrei
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
infernului criticii. Prefața lui Mircea Mihăieș la cea de-a doua ediție a traducerii În română a lui Sartor resartus, intitulată inspirat Carlyle, croitorașul cel viteaz sau arta de a-ți da În petic 1, face un bilanț succint al receptării cărții, inaugurând suita contestatarilor acesteia prin Oscar Wilde. Nu e greu de Înțeles de ce pentru marele dandy al decadentismului englez parodia lui Carlyle este doar „Înțelepciune grotescă” și „declamativă”. Însăși ideea de a lua În răspăr chestiunea vestimentației mimând aerul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Tom, op. cit., p. 18. footnote>. În raport cu specificul activităților, echipa de coaching va cuprinde psihologi, sociologi, economiști, ecologi, medici, politicieni etc., care vor participa direct la realizarea fluxului de comunicare cu publicul, de la elaborarea mesajului (clar, ușor de decodificat, convingător) la receptarea, decodificarea și realizarea răspunsului (de fead-back). Comunicarea în managementul resurselor umane în relațiile cu publicul. Managementul resurselor umane în domeniul relațiilor publice este, în mare măsură, un management al comunicării. În regim democrat, comunicarea are un sens dublu (de la sursă
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
marketingul bunurilor de consum; • marketingul bunurilor industriale; • marketingul turismului; • marketingul financiar-bancar etc. Specializarea marketingului se poate realiza mergând până la nivel de detaliere, Însă principiile și funcțiile marketingului rămân relativ aceleași, universal valabile, adoptându-se fiecărui domeniu și specializări. Legat de receptarea, asimilarea și dezvoltarea marketingului În diferite domenii și specializări, pe plan național și internațional există două tipuri de abordări, respectiv: • Dezvoltarea extensivă a marketingului - fapt ce presupune o extindere geografică, numerică și ca domenii de aplicație a mecanismelor, instrumentelor și
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
rigid și de neschimbat, ci În reactivarea, construirea, negocierea și resemnificarea lui continuă, atunci Înseamnă că există diverse forme de acțiune prin care se creează cadrul ritual - altfel spus, forme de ritualizare a comportamentelor, a practicilor discursive, a modalităților de receptare, a spațiului și a temporalității, a obiectelor și a simbolurilor din vocabularul cultural. Pentru R. Grimes „ritualizarea este o punere În scenă În fața unei audiențe imaginare, concret socială sau construită mitologic” (1995, p. 69). R. Rappaport, În monumentala sinteză asupra
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
L'exemple d'În marea trecere de Lucian Blaga ", în Studia Universitatis Babeș-Bolyai. Philologia, no. 3/2009, p. 179-184, consulté le 24 mai 2011, URL : http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/462.pdf. MECU, Nicolae, " Lucian Blaga creație și receptare ", în Viața românească, LXXIX, no. 3, martie 1984. MICLĂU, Paul, " Avant-propos du traducteur (La transposition de la poésie de Lucian Blaga en français) ", în Lucian Blaga, Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău; préface et note biographique par
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]