3,662 matches
-
marsupiul în care se dezvoltă. Tot astfel și vocabularul limbii „materne”. Mamele nu discută cu fătul decât rare ori. Păcat ! Fătul aude tot și memorează. Chiar vocea tatălui și a eventualilor frați. Dacă mama ar începe să povestească, sau să recită versuri cuvintele , rima și ritmul intră în memoria fătului. Nici muzica nu se exclude. Se zice că le are în sânge. Eronat. Le are în cap. În marsupiu nu are însă ocazia să folosească coardele vocale. Cea mai grea lecție
MENTALITĂŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347866_a_349195]
-
nu se exclude. Se zice că le are în sânge. Eronat. Le are în cap. În marsupiu nu are însă ocazia să folosească coardele vocale. Cea mai grea lecție este vorbirea articulată. Ea va fi mult ușurată vorbind, povestind, cântând, recitând poezii în fața pruncului, astfel încât acesta să poată vedea gura vorbitorului. Și frățiorii ar trebui îndemnați să recite sau să cânte la pătuțul cu țarc al noului membru al societății. Pe un scaun sau măsuță amenajată ca scenă ca frățioara (ambigen
MENTALITĂŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347866_a_349195]
-
nu are însă ocazia să folosească coardele vocale. Cea mai grea lecție este vorbirea articulată. Ea va fi mult ușurată vorbind, povestind, cântând, recitând poezii în fața pruncului, astfel încât acesta să poată vedea gura vorbitorului. Și frățiorii ar trebui îndemnați să recite sau să cânte la pătuțul cu țarc al noului membru al societății. Pe un scaun sau măsuță amenajată ca scenă ca frățioara (ambigen) să-i poată vedea gurița. Copilul repetă tot ce fac cei din jurul lui. Nu se maimuțărește cum
MENTALITĂŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347866_a_349195]
-
din cuvânt. De-i noapte-acum, eu știu că o să vină O dimineață nouă printre flori, Cu frumusețea ta ca o lumină Din cer să-mi scriu tăcerile în zori. Sufletul meu de roua ta e plin, Ascultă-l, fericitul, cum recită Acest poem să te trezească lin, Să-ți fie toată ziua fericită... DĂ-MI UMBRA TA Dă-mi umbra ta să mă ascund în ea, până e încă ziuă pe pământ, mi-e nu-știu-cum acum și-așa aș vrea să
POEME DE VARĂ 2012 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347919_a_349248]
-
focului, și răceala zăpezii, și vorbirea gaiței, și gânguritul dulce al porumbelului, și perfidia cocorului, și fidelitatea raței sălbatice și amestecând toate acestea, făcu femeia și i-o dărui bărbatului... „Ce divin înțelept, Corina!” - îi șoptise Eminescu, după această diatribă recitată de acel guru din înțelepciunea budistă. Îi zisese Corina, pe numele ei de fată, oare de unde aflase el c-o chema Corina? Și Veronica își aruncase ochii, ca pe două mărgele, drept peste fiorii inimii lui, extaziată de priveliștile de
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
împinse ușa, o întredeschise ușor, văzu că nu e încuiată și păși ușor pe coridor spre camera Veronicăi. Pe femeie o zări culcată în pat, citea între perini. Mihai se repezi în cameră, îngenunche în fața Veronicăi și, glumind, începu să recite câteva diatribe din Biblie: -La început a făcut Dumnezeu cerul și pământul - șopti el, zâmbind, - și pământul era nelocuit și gol, întuneric era deasupra adâncului și duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor... -Domnule Eminescu - se minună Veronica atunci când îl
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > FOCUL CU FOC NU SE STINGE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului „ Suntem români și punctum“. Mihai Eminescu 14 Ianuarie 2014 Îl aud pe câte unul Cum recită, știu de ce, Neam cu-avarul și cu hunul, Mama lui să-l judece! „ Eminescu-i un ateu, Eminescu nu-i român!” Ierte-l bunul Dumnezeu, Laptele cel supt din sân Pentru vorbele spurcate, Pentru toată ura lui, El, Poetul, nu
FOCUL CU FOC NU SE STINGE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347321_a_348650]
-
acestei cărți,monument de cultură, a avut loc în spațiul localului "Los Toreros" din Cluj-Napoca, în prezența unui public numeros și avizat. După cuvântul de deschidere adresat de dl. Claudiu Pădurean, Marc, nepotul autorului în vârstă de 7 ani, a recitat primul verset din Facerea. Scriitorul Al.Florin Tene,presedintele LSR, a subliniat rolul Bibliei în cultura omenirii și a apreciat efortul autorului volumulu de față,care a elaborat pe parcursul a 15 ani de truda acest act colosal. Prin gestul său
SUB EGIDA LIGI SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347359_a_348688]
-
indiferent cât trebuie să suporte pentru asta. E bine să ne aducem aminte, măcar din când în când, de evenimentele la care strămoșii noștri și-au dat măsura curajului și a vitejiei pentru o cauză dreaptă. Doamna Ioana Tenie a recitat cu sensibilitatea-i caracteristică, versuri dedicate Unirii. Nici celelalte persoane nu s-au lăsat mai prejos și au participat cu vorba, fapta și inima la acest eveniment, fiecare după măsura talentului, emoției și a înzestrării sale. Aglaia Preda ne-a
UNIŢI ÎN PAŞI DE HORĂ ROMÂNEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347350_a_348679]
-
inclusiv cântece populare. Și-au dat concursul soliștii vocali: Alexandru Țăguran, Ana Pralea, Vasile Micușan, Cornelia Micușan, Elena Loghin, Topan Romică, soliști instrumetiști: Alexandru Petran, Dumitru Tătar, Augustin Teglaș, și la orgă electronică Modest Vișoiu, iar doamna Marina Muntoi a recitat emoționat de frumos poemul”Cheia Bătrânei “, de Titina Nica Țene. Despre Poetul Național au vorbit: Vasile Sfârlea, Ion Benche, Al.Florin Țene, și Aurel Vușcan. În continuare doamna prof.Doina Mărghitaș a citit un reportaj despre oameni și fapte din
TRIPTIC LITERAR-ARTISTIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348907_a_350236]
-
traducerii devenea mai expresivă decât originalul. Mi-a plăcut odată o asemenea poezie în traducerea lui Victor, că mi-a rămas în memorie știind-o pe dinafară. Iar când am fost la un chef cu niște confrați sovietici, le-am recitat-o spre supărarea lor care-l știau pe autor și nu s-au sfiit să mă ia peste picior: „De unde l-ați scos voi important pe ăsta?! - ne-au întrebat cu specifica generozitate colegială - La noi nu face două parale
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
să fie-npopor tăiat... La Compostella-n Spania, Ucenicii săi l-au dus Iar sufletul, e cu Apostoli, cu Îngeri, Sfinți și cu IISUS ! N.B.: Ai numele frumos de Iacov, primit la Taina de Botez ? S-ară-ți Credința-ntâi prin fapte și-apoi recitat prin Crez ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R.(Rev."Cultura Vâlceană", ș.a.). Referință Bibliografică: Sf.Ap.Iacov, fiul lui Zevedeu / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1580, Anul
SF.AP.IACOV, FIUL LUI ZEVEDEU de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348947_a_350276]
-
fără să spună un cuvânt. Din spate, auzeam niște pași grăbiți. Am întors capul. Era Nicolae Iorga. Era înalt. Înalt și cu barbă în vânt... - Tinere, contemporan cu viitorul ce nu l-am apucat, „Poemele lui Byron”, din care ai recitat nepoatei, „au o miscare neîntâlnită până atunci în vreo literatura, ca-n Mazeppa sau în descrierea pregătirii luptei de la Waterloo. Misterul îi stă la îndemână oricând, si vedenia din Mireasă de la Abydos arată ce vrăjitor era el în lumile supranaturalului
EVADARE DIN ZID de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348970_a_350299]
-
vioară! E ziua sărbătoare! Domnul Constantin Stroe a citit un poem despre „Întâiul vestitor”. „E martie, întâiul vestitor Cu muguri de slove-n poezie Lăcrimând în adâncul dor Atâta și-atâta bucurie...” A urmat poeta-epigramist Elis Râpeanu care ne-a recitat o poezie despre dragoste și câteva epigrame, dânsa le-a recitat pe de rost, nu am reținut versurile, dar am admirat-o pentru fiecare în parte. Gongu Viorel a citit o glossă, el fiind un as al glosselor. Au mai
DRAGOBETELE LA ROMÂNI ŞI MĂRŢIŞORUL- FOTOREPOERTAJ DE LA LIGA SCRIITORILOR DIN BUCUREŞTI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346847_a_348176]
-
despre „Întâiul vestitor”. „E martie, întâiul vestitor Cu muguri de slove-n poezie Lăcrimând în adâncul dor Atâta și-atâta bucurie...” A urmat poeta-epigramist Elis Râpeanu care ne-a recitat o poezie despre dragoste și câteva epigrame, dânsa le-a recitat pe de rost, nu am reținut versurile, dar am admirat-o pentru fiecare în parte. Gongu Viorel a citit o glossă, el fiind un as al glosselor. Au mai citit poetele Maria Niculescu, Ana Maria Bălaș. Nu putea să se
DRAGOBETELE LA ROMÂNI ŞI MĂRŢIŞORUL- FOTOREPOERTAJ DE LA LIGA SCRIITORILOR DIN BUCUREŞTI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346847_a_348176]
-
cu interdicția. Imaginea acelei ultime nopți de decembrie, reci și cețoase, despre care Vladmir Maiacovski, victimă a altei revoluții, a scris: „În astfel de nopți/ În astfel de zile/ Umblă pe străzi cu umbre tiptile/ Poeții și tâhlarii". I-am recitat întreaga viață poeziile postume. Aurel Covaci îi imita și tonul dulce moldovenesc, cu inflexiuni surprinzător de dure, ca dalta unui sculptor cioplitor al cuvintelor limbii românești. „Pot flămânzi zile întregi, dar nu pot să nu scriu" În momentul de față
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
ani și încă unul.". Mărturisește că folosește cuvintele limbajului comun ca simboluri: „Pentru mine, cuvintele partid, marxism, stegar ș.a. au altă semnificație decât cea obișnuită". Îl preocupa faptul că a cântat în public în repetate rânduri Imnul regal și a recitat poezii interzise. Vorbește cu Portik despre evenimentele din Ungaria din 1956 și consecințele de la Facultatea de Filologie, arestări, excluderi. Se hotărăște: „Trebuie să dispar pentru un timp din fața ochilor lor. Vreau să dispar din București, fără urmă". Hotărăște să plece
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
într- o perioadă de dictatură atee, străină de sufletul dreptcredinciosului popor român, am cunoscut încă din copilărie - în familie - opera cu temă religioasă a marilor noștri poeți clasici. Trăiam o bucurie înălțătoare, în special la marile sărbători, când părinții mei recitau sau cântau versuri de George Coșbuc, Nichifor Crainic sau Vasile Militaru. Constat cu nespusă tristețe că acum opera poeților clasici este mai puțin cunoscută, iar a celor contemporani aproape deloc, în detrimentul trăirilor interioare a copiilor în general și mai cu
ANTOLOGIE -POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346914_a_348243]
-
potriveau. Știe ea viața cum să le orânduiască pe toate și fiecare sac își va găsi petecuțul său, așa cum credea ea că l-a găsit pe George care să-i astâmpere setea de viață și de dragoste. “Și ce frumos recita. Oare la fel de frumos va ști să sărute și să iubească? Poeții sunt mai romantici decât muritorii de rând, de aceia se spune despre ei că sunt cu capul în nori. Spera să aibă curajul să o facă, că doar nu
SARUTUL SARAT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348243_a_349572]
-
culturală. - De ce nu? Muzica a fost întotdeauna sora transpusă pe viers de poezie a literaturii în general. Amândouă fac parte din patrimoniul cultural al Universului. - Dacă aș fi sigur că nu ne plictisim comesenele, mi-ar fi drag să le recit câteva din gândurile mele strânse într-un buchet ce sper să vadă cât de curând lumina tiparului, spuse și George. - A, nu ne deranjează, chiar ne va face plăcerea, se arăta entuziasmată Cristina și din dorința de a afla de ce
INTALNIRE DE GRADUL ZERO de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348249_a_349578]
-
sper să vadă cât de curând lumina tiparului, spuse și George. - A, nu ne deranjează, chiar ne va face plăcerea, se arăta entuziasmată Cristina și din dorința de a afla de ce este capabil partenerul său de dans. - Atunci să vă recit o poezie scrisă pe un șervețel, în timpul prânzului, între felul întâi și doi, acum două zile. - Te ascultăm cu plăcere, îl îndemnă și Ana. - Se numește Mă-ntorc la tine, e târziu și este vorba tot de mare: Mă-ntorc
INTALNIRE DE GRADUL ZERO de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348249_a_349578]
-
în cuvintele unei cărți cu filele goale. vidul îl simt iubit. brațele-mi devin limbi de foc ale cuvintelor... le repet calm, înghețând în celula de viață în care, hotărârile luate sunt doar pumn de analgezice... otrăvuri, iluzii... subconștientul îmi recită poeziile pline de metafore. le gust, degust, le linșez una câte una, zâmbind. le tai liniștea suprafeței... de undeva, de niciunde, o pasăre ascultă tânguirea lor. le adună firimituri de pâine din grâul luminii. absorb sărăcia paiului... în buzunarul de la
O ZI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348377_a_349706]
-
Hadrian Daicoviciu și prof. Camil Mureșanu (...) Cursurile pe care le ținea profesorul Păscu s-au ceilalți întorși recent de la studii din străinătate, practic nu aveau nicio legătură cu regimul comunist. Chestia cu regimul se rezolvă la învățământul politic, unde se recitau textele, se rezolvau la ședințele de partid, la intrarea în partid, la diverse ocazii oficiale sau sărbători” Ioan Dragan era fascinat de personalitatea discursiva a profesorului și rectorului UBB, Ștefan Păscu: „Ștefan Păscu era discursiv și magistral. De regulă ținea
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
râul ce străbătea peisajul, până și stelele ce le vedeam deasupra emanau o lumină alb-argintie. Nu m-a văzut. Eram în spatele lui și-l priveam. Făcea un pas el, făceam și eu unul. La un moment dat l-am auzit recitând o poezie, după cât îmi aduc aminte scrisă în anul 1880, intitulată Rasai asupra mea...: „Dă-mi tinerețea mea, redă-mi credință/ Și reapari din cerul tău de stele:/ Ca să te-ador de-acum pe veci, Mărie!”, încheiat recitarea Poetul. - Mihai
ÎN CER CU EMINESCU PRIVIND PĂMÂNTUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348427_a_349756]
-
de care-i este dor. Consătean cu Goga și Cioran, așa se consideră Mitică, pentru că și cei doi coloși ai culturii românești au aceleași rădăcini, puternic înfipte-n ținuturile Sibiului. Nu degeaba, în conversațiile sale îndelungi cu autorul, nea Mitică recită cu patos versurile poeziei Casa noastră, devenite chiar formă de salut între cei doi parteneri de dialog: De ce-ți ștergi ochii cu cămașa,/ Ori plângi, vecine Niculaie?... Cu siguranță, Dumitru Sinu plânge, asemeni tânărului său vecin, Octavian Curpaș, atunci când
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]