KorAP: Find »[drukola/base=recoltă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...71 72 73 ...382 >

9,545 matches

Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613

știe că grîul de Napoli și cel din Australia, cele mai grele dintre cele cunoscute, nu cîntăresc mai mult de 83-84 kg/hectolitru". Planează totuși o nesiguranță asupra randamentelor: "Din nefericire, de cîțiva ani, agricultura românească a fost greu încercată. Recoltele au fost mici și de proastă calitate în unele localități, iar în altele au fost complet distruse de secetă". Informarea din 1867 dă tonul: există bogății a căror valorificare potențială presupune mijloace, riscul climateric prezintă căderi economice imediate și grave

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
au fost complet distruse de secetă". Informarea din 1867 dă tonul: există bogății a căror valorificare potențială presupune mijloace, riscul climateric prezintă căderi economice imediate și grave. Aceste date se vor regăsi pînă la începutul primului Război Mondial. Mai multe recolte proaste generează catastrofe, cu agricultura ocupîndu-se 2/3 din populație. Fenomenul se va verifica în 1899 cînd, după patru ani de recolte rele, seceta a anulat orice recoltă în cîmpia Dunării, România aflîndu-se în pragul foametei. Aceste întîmplări neașteptate creează

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
căderi economice imediate și grave. Aceste date se vor regăsi pînă la începutul primului Război Mondial. Mai multe recolte proaste generează catastrofe, cu agricultura ocupîndu-se 2/3 din populație. Fenomenul se va verifica în 1899 cînd, după patru ani de recolte rele, seceta a anulat orice recoltă în cîmpia Dunării, România aflîndu-se în pragul foametei. Aceste întîmplări neașteptate creează cu greu o viziune optimistă de țară cu natură darnică, viziune înfrumusețată încă de pe vremea cronicarilor de odinioară. Dimitrie Cantemir, în tabloul

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
date se vor regăsi pînă la începutul primului Război Mondial. Mai multe recolte proaste generează catastrofe, cu agricultura ocupîndu-se 2/3 din populație. Fenomenul se va verifica în 1899 cînd, după patru ani de recolte rele, seceta a anulat orice recoltă în cîmpia Dunării, România aflîndu-se în pragul foametei. Aceste întîmplări neașteptate creează cu greu o viziune optimistă de țară cu natură darnică, viziune înfrumusețată încă de pe vremea cronicarilor de odinioară. Dimitrie Cantemir, în tabloul pe care 1-a lăsat asupra

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
lucrările pe creditare realizate de firmele industriale din Europa Centrală. În sfîrșit, bugetele lunare stabilite de consilierii francezi sînt depășite de cheltuielile neluate în calcul și de angajamentele din afara bugetului. Acestor probleme de fond li se adaugă îngrijorările conjuncturale: o recoltă slabă în 1928 și o piață internă care se resimte din cauza taxelor cămătărești. În 1931, cursul grîului se prăbușește, prețurile proprietarilor rurali cad. Agricultorii înglodați în datorii nu pot face față angajamentelor. Demagogia politică învinge preocuparea pentru raționalitate. În noiembrie

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Dej datora totul tovarășilor sovietici care 1-au scos din închisoare în 1944 și 1-au desemnat secretar al partidului în 1945. În 1951-1952, România se lovește de dificultăți în producția agricolă și industrială, populația începînd să-și manifeste nemulțumirea. Recolta din 1951 este catastrofală. Cooperativele de achiziție și de vînzare subvenționate de guvern nu aprovizionează piața. Țăranii se sustrag sau fură și își vînd produsele pe piața neagră. Reforma monetară din 1952 instituie paritatea monedei naționale, leul, față de rublă; cota

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918

cari șeful statului le-a petrecut împreună cu supușii săi într-o curgere de timp, găsim în mesajul domnesc o crudă și neiertată uitare, că nu se face nici mențiune măcar de lipsurile ce-au suferit populațiunile noastre agricole prin reaua recoltă din anul trecut, agravată prin pierderea vitelor în urma războiului, lipsuri cu atât mai îngrijitoare cu cât știrile ce ne vin din toată țara despre starea recoltelor sânt mai rele. Lipsa de zăpadă în multe părți în timpul iernei, seceta deplină din

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
face nici mențiune măcar de lipsurile ce-au suferit populațiunile noastre agricole prin reaua recoltă din anul trecut, agravată prin pierderea vitelor în urma războiului, lipsuri cu atât mai îngrijitoare cu cât știrile ce ne vin din toată țara despre starea recoltelor sânt mai rele. Lipsa de zăpadă în multe părți în timpul iernei, seceta deplină din primăvara aceasta a degerat și a istovit puterea de germinațiune a semănăturilor, încît ne amenință varga lui Dumnezeu, foametea. Când toată suflarea românească, care direct sau

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
sine însuși, care de ex. susține azi că e conservator, mâni iar că e roșu; acum că roșii sânt niște demagogi, acum iar că sânt patrioți luminați, ș. a. m. d. Dar să revenim la balanță. "Presa" zicea că nici bunătatea recoltelor, nici căutarea lor în piețe nu se poate atribui unui guvern, oricare ar fi el. Deci conchide că, daca balanța comercială a fost bună sub conservatori, guvernul n-avea nici un merit întru aceasta și, dacă ea s-a constatat {EminescuOpXI

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
în anii trecuți, guvernului nu i se poate imputa nimic. Iată adevărul adevărat etc. Cititorul inteligent va observa numaidecât confuzia pe care-o face "Presa". Noi n-am zis și nici ne-a venit în minte a zice că bunătatea recoltelor sau căutarea lor în piețele europene se poate atribui unui guvern. Bunătatea recoltelor atârnă de la Dumnezeu, căutarea în piețe de la micimea concurenței rusești și americane, producțiunea însă a unei bune recolte, apoi proporția între producțiunea generală și consumațiunea generală nu

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
etc. Cititorul inteligent va observa numaidecât confuzia pe care-o face "Presa". Noi n-am zis și nici ne-a venit în minte a zice că bunătatea recoltelor sau căutarea lor în piețele europene se poate atribui unui guvern. Bunătatea recoltelor atârnă de la Dumnezeu, căutarea în piețe de la micimea concurenței rusești și americane, producțiunea însă a unei bune recolte, apoi proporția între producțiunea generală și consumațiunea generală nu sânt atât de neatârnate de sistemul de idei care guvernă un popor precum

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
ne-a venit în minte a zice că bunătatea recoltelor sau căutarea lor în piețele europene se poate atribui unui guvern. Bunătatea recoltelor atârnă de la Dumnezeu, căutarea în piețe de la micimea concurenței rusești și americane, producțiunea însă a unei bune recolte, apoi proporția între producțiunea generală și consumațiunea generală nu sânt atât de neatârnate de sistemul de idei care guvernă un popor precum s-ar crede la prima vedere. Răspundem anticipando, cu cuvântul lui Goethe: "Dacă cifrele nu guvernă lumea, ele

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
părintesc al roșilor, sânt numai 1 910 școli. Deci, în patru ani de guvernare roșie, s-au pustiit 902 școli rurale și vor scădea și mai mult. "Presa" dar poate vedea foarte bine, din cele de mai sus, că bunătatea recoltelor fiind aceeași și căutarea lor în piețe tot atât de mare, un popor poate merge, economicește și altmintrelea, la sleire prin sistemul de idei care-l stăpânește. Căci în viața unui stat ideile predomnatoare sânt o crudă realitate. [ 1 august 1880] ["ÎNCĂ

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
aceasta. Numai "Monitorul oficial" și foile oficioase ale guvernului tac cu totului tot asupra acestei afaceri, ca și când am trăi în satul lui Cremene și lucrul n-ar fi interesând pe nimenea. Principalul organ al guvernului vorbește despre bunătatea estraordinară a recoltei, despre lenea și nepăsarea românului, ține predici de morală țăranului, pe când i-ar fi fost mult mai ușor de a ținea asemenea predici escelenților directori de bănci și de drum de fier cari ocupă funcții despre cari nu pricep nimic

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
perversă încît nu ne mai miră nimic, nu ne mai revoltă nimic. Pe de altă parte sîntem siguri că o luptă în infinit cu adevărul nu e cu putință. Caosul adevărat care există în finanțe, deficitul adevărat, criza adevărată, cu toate că recolta noastră e bună, apăsarea adevărată pe care-o exercită un sistem al inepției și al minciunii asupra populațiilor cată să se înfunde mai curând ori mai târziu. Poate că deja în fevruarie ori în martie anul viitor starea de lucruri

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
pe jumătate adevărate pentru că n-a fost gândite pîn-în capăt. Se-nțelege că escedentul importului asupra esportului trebuie să se echilibreze - dar cum? și cu ce mijloace? Abstracție făcând de la o balanță nefavorabilă, cauzată prin împrejurări escepționale, precum o rea recoltă, care se poate întîmpla în orice stat și care într-adevăr se echilibrează în curând prin urcarea esportului, vom considera numai cazurile acelea în cari esportul rămâne în mod permanent îndărătul importului, an cu an. Aci vom descoperi că echilibrarea

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158

ci revine tot omului, care a exilat această specie, prin diminuarea suprafețelor sale de pășunat, ca o consecință a agriculturii extensive. Metodele chimice de combatere au condus, pe lângă o eficiență sporită în protecția plantelor și la poluarea solului și a recoltelor. Practic, din substanța pesticidă, numai 1-3 % își atinge ținta, iar din erbicide numai 5-40 % intră în contact direct cu buruienile. Ceea ce rămâne pătrunde în circuitul substanței din ecosistem putând fi transformat succesiv, până la forme simple, netoxice sau, de cele mai multe ori

Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
fi transformat succesiv, până la forme simple, netoxice sau, de cele mai multe ori, constituind element de discontinuitate al acestui circuit, prin acumulare în sol, apă, plante etc. Refacerea fertilității solului este o cerință intrinsecă agriculturii, care contracarează exportul de biomasă, reprezentat de recoltă. Nu același lucru se poate spune de multe dintre modalitățile adoptate pentru menținerea echilibrului. Astfel, îngrășămintele chimice, în general ușor solubile, mai ales cele azotate, contrar aparențelor, nu refac potențialul de fertilitate a solului, ci dimpotrivă, îl diminuează. Aplicarea excesivă

Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
ecosisteme naturale sau antropice. Degradarea se manifestă prin degradare fizică (fenomenul de compactare, degradarea structurii), chimică (poluarea cu metale grele, modificarea pH-ului) și biologică (poluarea cu germeni de boli). Indicii sintetici ai efectului poluării sunt, în general, următorii: deprecierea recoltei calitativ și/sau cantitativ, sporirea cheltuielilor necesare pentru menținerea recoltei la parametrii calitativi și/sau cantitativ, anteriori poluării. Expresia valorică a poluării poate fi dată și de către restricțiile din cauza cărora are loc deteriorarea recoltei, ca urmare a prezenței reziduurilor de

Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
fenomenul de compactare, degradarea structurii), chimică (poluarea cu metale grele, modificarea pH-ului) și biologică (poluarea cu germeni de boli). Indicii sintetici ai efectului poluării sunt, în general, următorii: deprecierea recoltei calitativ și/sau cantitativ, sporirea cheltuielilor necesare pentru menținerea recoltei la parametrii calitativi și/sau cantitativ, anteriori poluării. Expresia valorică a poluării poate fi dată și de către restricțiile din cauza cărora are loc deteriorarea recoltei, ca urmare a prezenței reziduurilor de substanțe poluante (pesticidele, metale grele). Cheltuielile de amenajare antierozională a

Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
poluării sunt, în general, următorii: deprecierea recoltei calitativ și/sau cantitativ, sporirea cheltuielilor necesare pentru menținerea recoltei la parametrii calitativi și/sau cantitativ, anteriori poluării. Expresia valorică a poluării poate fi dată și de către restricțiile din cauza cărora are loc deteriorarea recoltei, ca urmare a prezenței reziduurilor de substanțe poluante (pesticidele, metale grele). Cheltuielile de amenajare antierozională a solului, cele ocazionate de executarea lucrărilor de drenaj pentru prevenirea salinizării secundare a solului sunt, de asemenea, tot expresia unor stări de poluare a

Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253

a lungul întregii sale existențe, Securitatea a fost implicată în politica agrară a partidului. De exemplu, printr-o hotărâre comună a Consiliului de Miniștri și a Comitetului Central al P.M.R., cu privire la „întreținerea culturilor, pregătirea și executarea la timp a strângerii recoltei și executarea planului de colectări pe anul 1952”, din 6 iunie 1952, în regiuni și raioane au fost trimiși așa-numiții „împuterniciți” ai Consiliului de Miniștri și ai C.C. al P.M.R. cu puteri depline în aplicarea respectivei hotărâri. Pentru succesul

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
604 din 18 iulie 1952, prin care preciza că „toate organele de Securitate și Miliție de la Regiuni și Raioane vor informa zilnic în scris sau verbal pe împuterniciți asupra tuturor informațiilor și faptelor în legătură cu munca de pregătire și strângere a recoltei și de executare a planului de colectări, propunând luarea de măsuri pentru lichidarea defecțiunilor și a oricăror încercări de sabotare sau frânare a îndeplinirii hotărârii”. La indicația împuterniciților, organele de securitate trebuia să ia „imediat măsuri pentru cercetarea tuturor acțiunilor

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
Această manieră de lucru, fără a fi dispărut vreodată din arsenalul mijloacelor de „mobilizare” ale Partidului, a cunoscut o recrudescență extraordinară în anii ’80, când populația rurală ce lucra în agricultura României a fost supusă unor presiuni constante în vederea obținerii „recoltelor record”, necesare achitării datoriilor externe ale țării. Securitatea, ca instrument de încredere al partidului, a fost utilizată și în pregătirea și supravegherea operațiunilor de „legitimare” a puterii comuniste prin organizarea de pseudoalegeri. În octombrie 1950, D.G.S.P. emitea ordinul nr. 399

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
organizarea și desfășurarea campaniei de recoltare și colectare, pune în fața întregului Partid, a aparatului de Stat și în special a organelor noastre sarcina deosebită de a asigura condițiunile de securitate a realizării la timp și în bune condițiuni a strângerii recoltei și a planului de colectare. Dușmanul de clasă, în special chiaburimea satelor și uneltele ei, își intensifică acțiunea sa contrarevoluționară, folosind cele mai variate metode și crima pentru a sabota și a zădărnici împlinirea acestei mari sarcini ce stă în fața

Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]