3,356 matches
-
această strălucire am putea începe cu cel al idealului cavalerului, care este mai întîi francez -, trei rețin în mod deosebit atenția. Primul, cel mai cunoscut, este cel al artei. Modelul *catedralei *gotice a apărut în Île-de-France la biserica din Saint-Denis, reconstruită de Suger către 1140; el inspiră foarte repede catedralele din Noyon, Laon, Soissons, Senlis și, desigur, Notre-Dame din Paris, începută în 1163. Noul stil înflorește în secolul al XIII-lea la Chartres, Bourges, Reims, Amiens, Beauvais... și se răspîndește în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
constituție civilă" la 12 iulie 1790 fără să se fi cerut părerea papei sau a regelui. Biserica este deci zguduită, preoții transformați în funcționari. În cîteva luni s-a prăbușit sistemul în care trăia Franța de secole. Reconstrucția. Trebuia deci reconstruit un altul dar acum, ținînd cont de realități. Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului din 26 august 1789 pronunță aceste cuvinte esențiale: oamenii sînt "liberi și egali în drepturi", "principiul oricărei suveranități rezidă esențialmente în națiune". Dar Constituția de la 1791
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
să conducă o provincie secundară, ca provinciile alpestre. Proprietate eminentă. Vezi senior. Punice (războaie). Nume dat celor trei războaie între Roma și Cartagina: 264-241; 219-201; 149-146 î.Hr. În 146 î.Hr., Roma ocupă Cartagina și distruge orașul, care nu a fost reconstruit decît de la Cezar încolo. Recomandare. În Evul Mediu, act prin care cineva se pune sub protecția unei persoane puternice. Reformă gregoriană. Mare mișcare de reînnoire a Bisericii întreprinsă și realizată în secolul al XI-lea și aș XII-lea, căreia
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cum face Andrei Pleșu, recurgînd, spre anamneză, la date din culturile europene și orientale. E esențial să-ți recuplezi gîndul și viața la tematica pe care o tratează Guénon, dar mi se pare riscant să crezi că te vei putea reconstrui ca om tradițional, perfect așezat, rezolvat prin refuzarea modernității. Ar fi de adăugat îndată că Guénon nu 14 STILUL RELIGIEI îN MODERNITATEA TÎRZIE poate fi trecut la rubrica tradiționalism, așa cum consideră unii clasificatori recenți 1, căci el descurajează explicit orice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
rezultă din credință, ce funcții primește ea în societate. în această calitate, ele oferă, cred, gîndirii religioase un triplu beneficiu. a) Beneficiul informației, desigur, de vreme ce furnizează un material faptic întins pe durate lungi ale istoriei și pe diversitatea spațiilor culturale. Reconstruit din perspectivă științifică, clasificat și comparat cu minuțiozitate, analizat în termeni de relație și reprezentare, acest depozit de date ne dă acces la carnea unei tradiții și a fenomenului religios în genere. Luăm cunoștință de masa actelor religioase (intelectuale, simbolice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pe care destinatarul n-ar trebui decît să-l precizeze. Orice act de enunțare este în realitate total asimetric: cel ce interpretează enunțul îi reconstituie sensul plecînd de la indicațiile oferite de enunțul produs, dar nimic nu garantează că ceea ce el reconstruiește coincide cu reprezentările enunțiatorului. A înțelege un enunț înseamnă nu numai a te raporta la o gramatică și la un dicționar, ci și a mobiliza cunoștințe foarte diverse, a face ipoteze și raționamente, construind un context care nu este ceva
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
idei a priori, a căror existență e totuși imposibil de demonstrat”. Atunci cum luăm cunoștință de ele? Iată cum: „Aceste idei nu apar decât în materia formată, ca principii regulatoare ale formării ei, ceea ce înseamnă că noi nu putem să reconstruim modelele primitive ale imaginii originale decât cu ajutorul concluziilor trase din opera de artă perfectă”(C G.Jung: Op. cit. p. 141) Cu alte cuvinte, gâsindu-ne, bunăoară, în fața unei Madone de Rafael, nu trebuie să vedem în ea capodopera acestui geniu, ci arhetipul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
devenind apoi agresiv și chiar violent, performanțele intelectuale nu depășesc mediocritatea, iar întregul comportament este perturbat. Lipsa de afectivitate, de obicei, nu se manifestă în etapa respectivă, ci creează doar premisele care vor „izbucni ” la adolescență, când întreaga personalitate se reconstruiește. Unii pedagogi explică erorile pe care le săvârșesc unii educatori în activitatea lor și prin lipsa de dragoste care generează incapacitatea de a desfășura activitățile corespunzătoare. Totuși, această incapacitate îi privește în cea mai mare măsură pe părinți, dar profesorul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
luptă împotriva ereziilor și a oricăror forme a acestora și este perioada considerată clasică în care s-au construit toate sistemele de tortură. Și cea de-a treia o prelungire a celei de-a doua perioadă, fiind la fel de crudă este reconstruită de către Regele Ferdinand și regina Elisabeta a Spaniei. Aceasta din urmă nu a funcționa doar în Europa ci și în colonii fiind la fel de aspră ca și cea dezvoltată câteva secole mai devreme. 2.1.2. Procesul lui Giordano Bruno, sinteză
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
proprii, al existenței în care se manifestă. Filosoful francez modifică modalitatea de a face metafizică prin introducerea elementelor epistemice, aceasta devenind specifică modernității. Lipsa unei granițe clare între subiectiv și obiectiv, între ontologic și epistemic, reprezintă modul în care se reconstruiește universul, în care omul este integrat în existență ca un cunoscător și ca un creator al cunoașterii. 2.5.1. Meditationes de prima philosophia și reforma metafizică a imaginarului modern 107 Meditationes de prima philosophia poate fi considerată drept actul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
într-un mod radical a întregii viziuni asupra cosmosului și a omului. Este adevărat că Descartes realizează o cenzură a filosofiei medievale și celei renascentiste, dar nu doar atât. Meditațiile nu încearcă să destructureze universul existent ci să-l și reconstruiască. Primul pas al lucrării, cel al cenzurii, a fost considerat cel mai important și majoritatea interpretărilor pornesc de la îndoiala metodică. Metoda sceptica, a îndoielii, a fost considerată ca fiind esența meditațiilor, dar acestea depășesc cenzura accentul fiind pus pe reconstrucția
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a cunoscut religia creștină. Acel moment subliniază autoritatea lor în orice domeniu, fie că este vorba de religie sau știință, omul de știință își impune autoritatea. "Casa lui Solomon" poate fi identificată cu Francmasoneria care încerca, în plan spiritual, să reconstruiască "Templul lui Solomon"129. Acest templu era centrul lumii (axis mundi), precum și "Casa lui Solomon" trebuia să fie "centrul" lumii științifice. Bacon precizează că numele "Casa lui Solomon" nu este legat de numele primului conducător al insulei, Salomona, ci de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Din punct de vedere metafizic s-a realizat trecerea de la o lume construită în jurul conceptului de Dumnezeu spre una centrată în om. Această trecerea nu s-a realizat doar cu scopul de a redefini omul în univers, ci de a reconstrui universul în jurul omului. Pornind de la concepțiile misticilor medievali care considerau omul ca o oglindă a universului, concepție ce a fost amplificată de filosofia Renașterii s-a ajuns la ideea omului ca un constructor al cosmosului. În această perioadă se construiește
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
perspectiva omului. Pentru aceasta Descartes alege un model influent în epocă, cel al Genezei. Meditationes de prima philsophia reprezintă primele șapte zile ale Genezei universului prin intermediul cogito-ului. Pas cu pas acțiunea cogito-ului o reia pe cea a Logos-ului divin, reconstruind lume pe noi baze. Scenariul pe care Descartes îl folosește trebuie înțeles ca fiind esențial pentru întreaga filosofie modernă. Prin Meditații întreaga metafizică modernă își schimbă cursul, iar Descartes și-a propus de la început această reformă. Modelul folosit și inspirat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
într-un mod radical a întregii viziuni asupra cosmosului și a omului. Este adevărat că Descartes realizează o cenzură a filosofiei medievale și celei renascentiste, dar nu doar atât. Meditațiile nu încearcă să destructureze universul existent, ci să-l și reconstruiască. Metoda sceptica a îndoielii a fost considerată ca fiind esența Meditațiilor, dar acestea depășesc cenzura, accentul fiind pus pe reconstrucția universului dintr-o nouă perspectivă: cea a omului. Omul devine centrul universului, iar geneza lumii se realizează în jurul capacităților sale
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
că ea are cu preponderență valoare estetică; vizează frumosul, emoționarea, sensibilizarea, impresionarea cititorului; - este (aproape) indispensabilă oricărei opere literare; (!!) a nu se confunda cu imaginile concrete, senzuale, detectabile prin simțuri; - imaginile artistice sunt doar evocate, sugerate, etc., pentru a fi „reconstruite” mental de către cititor; (!!) propunem următorul test: în condiții de liniște și de...liniștire depline, reproduceți mental Ț de câteva ori Ț primele șase versuri din „Miorița”. Închideți ochii. Reproduceți-le încă odată. Orice om cu o sensibilitate firească, normală va
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Corectarea anevrismelor aortice și a disecțiilor aortice se efectuează chirurgical prin rezecții și înlocuiri cu proteze vasculare artificiale sau intervenții hibride, mixte parțial chirurgicale și parțial de cardiologie intervențională - implantare endoaortică de stentgrafturi. Unele procedee chirurgicale extirpă tumori cardiace și reconstruiesc structuri cardiace afectate de aceste tumori, alte procedee corectează structuri cardiace afectate de traumatisme. Restabilirea fluxului arterial compromis parțial prin stenoze sau total prin obstrucții poate fi realizat prin procedee de bypass arterial sau înlocuiri vasculare cu artere/vase artificiale
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
Cine este omul aceasta?, ci să-ți spui: Nu este un străin. Este fratele meu. Este Biserica lui Hristos, ca și mine. Privește înapoi, prietene, și te cutremură! Privește înainte și te bucură!... Vino să construiești biserici alături de noi! Să reconstruim în suflet o Biserică a Enei, hristică și voievodală, vie și nemuritoare, până ce o vom vedea ridicată și aievea, pe locul ei mărturie strașnică a credinței noastre creștine și a afirmării noastre naționale! Fără biserici, fără mănăstiri, suntem [ca niște
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ale realului, sisteme de referință, teorii despre realitatea concretă, credințe, grile de lectură a realității, maniere de a gândi și interpreta realitatea cotidiană, aparate cu ajutorul cărora judecăm, evaluăm lumea. Cu ajutorul reprezentărilor sociale ne situăm în lumea valorilor, dar și refacem, reconstruim mediul, comunicăm cu exteriorul, ne orientăm în lumea obiectelor și a faptelor, le ordonăm și le clasificăm, interacționăm cu ceilalți. Ele ne conduc în toate interacțiunile noastre, cu ajutorul lor noi ne articulăm, ca personalități, la contextul social; ele ne
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
lor noi ne articulăm, ca personalități, la contextul social; ele ne fac accesibilă lumea exterioară, ne ajută să-i înțelegem pe ceilalți, sunt mecanisme prin care construim teorii despre mediul social, în scopul înțelegerii și stăpânirii acestuia. Recitim realul, îl reconstruim, îl îmbogățim. Realitatea nu ni se impune decât trecută prin acest filtru. Aceeași realitate, imagini diferite ale acesteia. Ele nu sunt așadar reacții la stimulii externi, nu pot fi reduse la simpla interacțiune Ego-Obiect, ci încorporează și opiniile, atitudinile, reflecțiile
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
confruntă (Seca, 2001). Ele se prezintă ca o cunoaștere practică a unei societăți în continuă mișcare, în transformare, ca o cunoaștere împărtășită de grupuri și indivizi, ca o organizare a acestei cunoașteri și ca o modalitate de a construi și reconstrui lumea. Reprezentările sociale, deși producții cognitive, se elaborează prin alte mecanisme decât operele științifice. Ele își extrag informația din realitate, dar apelează, de asemenea, la simțul comun, la mituri și credințe, la opinii comun împărtășite și ideologii, nu ignoră mecanismele
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
în măsură să depășească provocări și crize) și care sunt aspectele de bază ale tranzițiilor și instaurărilor în diferite zone (altele decât cele prezentate în capitolul 4). Pe scurt, apelând la celebrele învățături ale lui Hume, trebuie să continuăm a reconstrui conexiuni succesive pentru a ajunge la o "pauză de reflexie", posibilă doar atunci când anumiți factori cheie au fost identificați. Concentrându-ne doar asupra aspectelor mai importante, sunt cel puțin trei întrebări pe care trebuie să ni le punem: 1) Cum
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
trecerilor la democrație (inclusiv în cazul democrațiilor mici (v. cap. 4). Prima democratizare poate fi înțeleasă și printr-o sinteză a cercetărilor lui Moore cu alte contribuții teoretice. Concret, cu ajutorul lui Rueschemeyer, Huber Stephens și Stephens [1992]60 se pot "reconstrui" primele "instaurări" din lumea occidentală. Acești autori au în vedere, în analiza lor, factori internaționali. B. Moore ține seama de contribuțiile teoretice și empirice prezentate mai sus. În primul rând, el prezintă cum democrația engleză a fost rezultatul presiunilor clasei
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
regiuni urm?re?te extinderea teritoriilor cucerite pentru Coroan? �ncep�nd din �le-de-France. �nflorire ?i r?sp�ndire Dup? aceste prime catedrale, tot �n �le-de-France goticul atinge o ?i mai mare pregnan?? stilistic? la Chartres, a c?rui catedral? este reconstruit? �ntre 1194 ?i 1220, cu bol?i din ogive cvadripartite, de o ritmicitate mai unitar? dec�ț bol?ile sixpartite. St�lpii arcadelor de aici s�nt �nca-drate de semicoloane continue p�n? la ogive pentru a sublinia verticalitatea elevă
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
decorative, �n sf�r?it, longevitatea acestui stil fac din goticul englez unul dintre cele mai marcante din Europa. Totu?i, cel care introduce stilul gotic �n Anglia este un arhitect francez, Guillaume de Sens, chemat �n 1176 pentru a reconstrui catedrală Canterbery. Cu excep?ia aba?iei Westminster, biserica unde s�nt un?i regii, construit? �ncep�nd din 1245 dup? o viziune fran?uzeasc?, dar remaniat? ulterior �n profunzime, toate catedralele prezint? constantele unui model englezesc. Planul este cu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]