17,529 matches
-
139) o clasă de mamifere, un fel de mamifere, această gamă de automobile, genul acesta de programe TV, un soi de prieteni, un tip de publicații etc. Dintre N1 și N2, o valoare referențială mai mare are N2, care furnizează referentul. N1 introduce acest referent în discurs, exprimând generic tipul, clasa. N1 este un nume semilexical, la fel ca în sintagmele cantitative. Acordul verbului-predicat se poate face cu N2 sau cu N1, în funcție de ponderea semantică sau interpretarea nominalelor. Pentru că N1 își
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mamifere, un fel de mamifere, această gamă de automobile, genul acesta de programe TV, un soi de prieteni, un tip de publicații etc. Dintre N1 și N2, o valoare referențială mai mare are N2, care furnizează referentul. N1 introduce acest referent în discurs, exprimând generic tipul, clasa. N1 este un nume semilexical, la fel ca în sintagmele cantitative. Acordul verbului-predicat se poate face cu N2 sau cu N1, în funcție de ponderea semantică sau interpretarea nominalelor. Pentru că N1 își păstrează parțial proprietățile sale
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acordul verbului predicat se face cu N1, care este în nominativ și este, cel puțin aparent, centrul grupului, sau cu N2, care e în genitiv, într-o poziție de unde nu ar trebui să controleze acordul, dar care servește la identificarea referentului: (157) a. "Fruncea" hotelurilor din România e bănățean. ("Formula As", 10 martie 2008) b. Mândrețea flăcăilor este vânat de toate fetele. c. Mândrețea hotelurilor de pe litoral a fost construit de Gheorghe Hagi. (= "Cel mai mândru dintre hotelurile de pe litoral a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a. Un procent de 15,3% nici măcar nu și-a pus problema că ar exista cineva demn de admirat. (www.hotnews.ro) b. Un procent de 10-25% din dosarele trimise vor fi refuzate. (www.roed.org) Dacă sintagma partitivă are referenți +uman, acordul cu substantivul procent este puțin probabil, deoarece verbul predicat se referă la substantivul +uman: (24) Un procent de 52,1% au opinat că alegerile vor fi doar parțial corecte. (www.curaj.net) (25) Un procent de 62,5
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nominal precizează valoarea acestei variabile (x = 2): (2) a. Vinovatul sunt eu / ești tu / este fratele tău. - este enunțată mai întâi "variabila": vinovatul, un termen mai general, mai imprecis semantic decât al doilea; în continuare, termenul postcopulativ precizează care este referentul căruia i se potrivește descrierea făcută de primul termen (eu / tu / fratele tău). Sunt incluse aici și o serie de propoziții copulative scindate sau pseudoscindate, cu pronumele relativ compus ceea ce: (2) b. Un student bun e Andrei. - grupul determinant un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sau, ori), juxtapunere sau conjuncția "zero", conjuncții corelative (sau... sau..., ori... ori..., fie... fie...). Sintagmele coordonate (SCoord) pot avea lectură monoreferențială ori non-disociată (engl. joint) sau lectură non-monoreferențială, disociată (engl. split). În cazul lecturii monoreferențiale, termenii coordonați au un singur referent, identificat/numit prin mai multe părți/caracteristici ale sale: (1) a. Colegul și prietenul meu Ion ne face o vizită. Sunt mai multe subtipuri de structuri monoreferențiale, pe care le voi detalia mai jos, la acordul în număr al sintagmelor
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Ion ne face o vizită. Sunt mai multe subtipuri de structuri monoreferențiale, pe care le voi detalia mai jos, la acordul în număr al sintagmelor coordonate (vezi infra, 2.1.1). Sintagmele coordonate cu lectură non-monoreferențială au cel puțin doi referenți (atâția câți termeni coordonați sunt), acordul verbului-predicat făcându-se la plural: (1) b. Colegul și prietenul meu ne fac o vizită. Din punctul de vedere al numărului, sintagmele coordonate care au o lectură disociată aparțin clasei non-singularului, alături de substantivele numărabile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la plural și substantivele colective. Există însă diferențe de interpretare și de comportament sintactic între sintagmele coordonate și substantivele la plural, iar unele dintre ele privesc acordul. În exemplele de mai jos de la (2), două substantive de genul feminin cu referenți masculin și feminin coordonate (ordonanța și soția) se acordă la masculin, dar un substantiv de genul feminin la plural cu referenți masculini (ordonanțele) se acordă la feminin. Se observă astfel asimetria dintre două substantive feminine coordonate și un substantiv feminin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
iar unele dintre ele privesc acordul. În exemplele de mai jos de la (2), două substantive de genul feminin cu referenți masculin și feminin coordonate (ordonanța și soția) se acordă la masculin, dar un substantiv de genul feminin la plural cu referenți masculini (ordonanțele) se acordă la feminin. Se observă astfel asimetria dintre două substantive feminine coordonate și un substantiv feminin la plural: (2) a. Ordonanța și soția generalului au fost uciși. b. Ordonanțele au fost ucise. Din punctul de vedere al
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
derivării dintr-o structură propozițională: - ambii conjuncți pot apărea singuri în poziția subiectului: (12) a. A luat cuvântul Ion. b. A luat cuvântul Maria. - adesea, propozițiile cu sintagme coordonate în poziția subiectului denotă două evenimente, nu un eveniment cu un referent multiplu. Chiar în exemplul (11), sunt două evenimente "luarea cuvântului", întrucât Ion și Maria nu au vorbit în același timp96. - alte coordonări implică obligatoriu analiza bipropozițională (structurile cu ci, unele structuri cu dar; probabil și structurile cu nu numai..., ci
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și abstracte sunt articulate. Ele au o interpretare de tip "individ", spre deosebire de masivele și abstractele nearticulate, care au o interpretare de tip "proprietate". Articularea face imposibil acordul la singular: (44) Laptele și untul sunt (/*este) în frigider. Articularea atrage individualizarea referentului, iar sintagma coordonată laptele și untul denumește doi indivizi (în sens semantic), adică două unități discrete (sticla de lapte și pachetul de unt). În enunțurile generice, acordul se face tot la singular: (45) Laptele și untul conțin (/*conține) calciu. (C
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ciocanul - un simbol al comunismului. Alte asocieri sunt contextuale, supuse aprecierii subiective a locutorului. Din punct de vedere semantic, blocurile semantice se pot împărți în mai multe subclase: (a) Conjuncția și leagă nominale care denumesc două părți ale unui singur referent: punct și virgulă (substantivele pot funcționa și independent, dar asociate în sintagma coordonată denumesc un singur referent). În aceeași situație se află limba și literatura română (dar sintagma coordonată nu produce un referent complet diferit de cele ale substantivelor luate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
vedere semantic, blocurile semantice se pot împărți în mai multe subclase: (a) Conjuncția și leagă nominale care denumesc două părți ale unui singur referent: punct și virgulă (substantivele pot funcționa și independent, dar asociate în sintagma coordonată denumesc un singur referent). În aceeași situație se află limba și literatura română (dar sintagma coordonată nu produce un referent complet diferit de cele ale substantivelor luate în parte). Acordul se face la singular, de obicei, dar se poate face și la plural, mai
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care denumesc două părți ale unui singur referent: punct și virgulă (substantivele pot funcționa și independent, dar asociate în sintagma coordonată denumesc un singur referent). În aceeași situație se află limba și literatura română (dar sintagma coordonată nu produce un referent complet diferit de cele ale substantivelor luate în parte). Acordul se face la singular, de obicei, dar se poate face și la plural, mai ales dacă substantivele sunt articulate: (47) a. Punctul și virgula (;) este semnul de punctuație care marchează
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
din fraze lungi, punctul și virgula apare mai des. (http://69.weblog.ro); c. Voia să descopere locul unde punctul și virgula deveneau semn de exclamare sau doar un punct definitiv, grăitor. (scenario.weblog.ro). (b) Conjuncția și leagă doi referenți care, la nivel conceptual, sunt văzuți ca formând un tot, un singur concept, deci o singură unitate referențială. În (48), substantivele secera și ciocanul împreună, asociate, reprezintă un simbol. Acordul se poate face atât la singular, cât și la plural
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
54) isteria și fanatismul s-a propagat și în rândul fanilor (M. Dinescu, Realitatea TV) (55) prevederile Curții Constituționale și ce hotărăște ea la un moment dat are putere de precedent (B. Chireac, Realitatea TV) (d) Conjuncția și leagă doi referenți care, asociați într-un context dat, formează o entitate mai mare, care participă în mod egal la acțiunea desemnată de verb: (56) fauna și flora în anumite regiuni se va modifica (un climatolog, Realitatea TV) (57) glonțul și arma e
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
adjectivului predicativ nu se face pe baze formale, deși termenii coordonați sunt de același gen: feminin în (83c), masculin în (84)a, neutru în (84)b. În toate aceste exemple acordul se face pe baze semantice, în funcție de genul natural al referenților implicați: în (83)c, unul dintre termeni coordonați are referent masculin (ordonanța), astfel încât acordul se face la masculin, ca în toate situațiile în care unul dintre termenii coordonați este masculin; în (84)a acordul se face la feminin deoarece cele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
coordonați sunt de același gen: feminin în (83c), masculin în (84)a, neutru în (84)b. În toate aceste exemple acordul se face pe baze semantice, în funcție de genul natural al referenților implicați: în (83)c, unul dintre termeni coordonați are referent masculin (ordonanța), astfel încât acordul se face la masculin, ca în toate situațiile în care unul dintre termenii coordonați este masculin; în (84)a acordul se face la feminin deoarece cele două substantive de genul masculin coordonate desemnează femei; în (84
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
masculin; în (84)a acordul se face la feminin deoarece cele două substantive de genul masculin coordonate desemnează femei; în (84)b, acordul se face la masculin, semn că cel puțin unul dintre cele două substantive de genul neutru are referent masculin. Dacă acordul s-ar fi făcut la feminin, ar fi însemnat că ambii termeni coordonați desemnează femei, ca în: (85) Manechinul român și starul american au fost văzute ieri într-un restaurant din București. Prin urmare, pentru situația în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
să facă referire la semantica termenilor coordonați, nu la genul formal al acestora, astfel încât ea poate fi reformulată astfel: (i) Acordul în gen al sintagmelor coordonate formate din substantive [+Animat] se face pe baze semantice. Dacă cel puțin unul dintre referenții termenilor coordonați este masculin, acordul adjectivului predicativ se face la masculin. Această generalizare poate fi extinsă și la acordul formelor pronominale, în diverse poziții sintactice (dublarea clitică, anafora intra- și interfrastică): (86) I-am întâlnit pe Ion și colegele lui
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în uz (așa cum și-l evaluează vorbitorii, cel puțin) regula acordului nu este întotdeauna respectată. Am testat câteva exemple în care sintagma coordonată era formată dintr-un substantiv [+Animat] și unul [-Animat]. Răspunsurile primite au fost următoarele: (89) a. n.sg. (referent feminin) + f.sg. [-Animat] → f. = 13; m. = 7119 b. n.sg. (referent feminin) + n.sg. [-Animat] → f. = 16; m. = 4120 c. n.sg. (referent masculin) + f.sg. [-Animat] → f. = 9; m. = 11121 d. f.sg. [+Animat] + m.sg. [-Animat] → f. 9; m. = 11122. Aceste răspunsuri arată că
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acordului nu este întotdeauna respectată. Am testat câteva exemple în care sintagma coordonată era formată dintr-un substantiv [+Animat] și unul [-Animat]. Răspunsurile primite au fost următoarele: (89) a. n.sg. (referent feminin) + f.sg. [-Animat] → f. = 13; m. = 7119 b. n.sg. (referent feminin) + n.sg. [-Animat] → f. = 16; m. = 4120 c. n.sg. (referent masculin) + f.sg. [-Animat] → f. = 9; m. = 11121 d. f.sg. [+Animat] + m.sg. [-Animat] → f. 9; m. = 11122. Aceste răspunsuri arată că nu întotdeauna genul substantivului [+Animat] se impune. La ultimele două
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care sintagma coordonată era formată dintr-un substantiv [+Animat] și unul [-Animat]. Răspunsurile primite au fost următoarele: (89) a. n.sg. (referent feminin) + f.sg. [-Animat] → f. = 13; m. = 7119 b. n.sg. (referent feminin) + n.sg. [-Animat] → f. = 16; m. = 4120 c. n.sg. (referent masculin) + f.sg. [-Animat] → f. = 9; m. = 11121 d. f.sg. [+Animat] + m.sg. [-Animat] → f. 9; m. = 11122. Aceste răspunsuri arată că nu întotdeauna genul substantivului [+Animat] se impune. La ultimele două exemple, răspunsurile au fost foarte echilibrate. În exemplul (89c), substantivul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este comun cu relația de coordonare copulativă: (118) Ion și Dan vor fi aleși europarlamentari la toamnă și nu cunosc nimic din legislația europeană. Diferența între coordonarea copulativă și coordonarea disjunctivă inclusivă este una de modalizare: în (118), participarea ambilor referenți la eveniment este prezentată ca sigură 126, în (116), ea este prezentată ca o posibilitate. Diferența exclusiv vs inclusiv este reflectată în acord: la singular pentru disjuncția exclusivă, la plural pentru disjuncția inclusivă. Prezentarea unei coordonări disjunctive drept exclusivă sau
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care desemnează o funcție unică: (119) a. *Ion sau Dan vor fi aleși ca președinte al României. - vs.: b. Ion sau Dan va fi ales ca președinte al României. În (119)a, verbul este la plural, exprimând posibilitatea ca ambii referenți să fie aleși, iar complementul predicativ (președinte) este la singular, pentru că este o singură funcție de președinte al României. Dacă schimbăm verbul, astfel încât acesta să exprime posibilitatea, se schimbă și gradul de acceptabilitate al exemplului cu disjuncție inclusivă (acord la plural
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]