KorAP: Find »[drukola/base=regiment & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...71 72 73 ...298 >

7,442 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

german în România (1916-1918). În pofida unor semnale că și-a continuat activitatea informativă în favoarea Germaniei și după încheierea războiului, Legația României din Berlin i-a eliberat un pașaport pe 2 ani „pentru serviciile ce le aduce”. - Jean Moseanu, dezertor din Regimentul 46 Infanterie și urmărit de Curtea Marțială a Corpului 2 Armată, a fost patronul Varieteului „Trocadero” din Capitală în timpul ocupației germane și agent al poliției secrete imperiale. A adus „deosebite servicii” prin supravegherea informativă a persoanelor politice române și a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
revistei „Țara”, a fost obligat să se refugieze la Sibiu pentru a nu fi arestat. Un număr de 23 de intelectuali români din Cenad, Câlnic, Jidovin, Șeica-Mare, Sarafolea, Oravița și Serebenți au fost arestați și întemnițați la Belgrad, în cazarma Regimentului 12 Infanterie, pentru că au participat la Adunarea de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918 și au arborat steagul național în localități. La nivel de zvon, a circulat informația că sârbii aveau intenția să oprească lucrul la fabricile din Reșița și Anina

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
militare, cercetașii identificau locuri de trecere între dispozitivul trupelor române și cele sovietice, curierii transmiteau informațiile de o parte și de cealaltă a frontului, iar informatorii adunau și comunicau știrile preluate din zvonuri, gazete sau observații personale. La brigăzile sau regimentele inamice (române) puteau fi trimiși atât rezidenți, cât și agenți. De regulă, o brigadă era pusă în supraveghere de o echipă compusă din doi agenți secreți, trei curieri, trei cercetași și un informator. Aceștia nu se cunoșteau între ei, iar

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
supraveghere de o echipă compusă din doi agenți secreți, trei curieri, trei cercetași și un informator. Aceștia nu se cunoșteau între ei, iar informațiile lor erau schematice, referitor la structura comandamentelor, organizarea și dislocarea unităților pe linia frontului. În zona regimentelor se aflau agenți speciali și agenți semnalizatori, recrutați, în majoritate, dintre locuitorii din zonă care cunoșteau bine regiunea și dispozitivul trupelor române de pe front. Agentul secret din spatele frontului inamic avea în obiectivele sale identificarea și supravegherea comandamentelor de divizie, brigadă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
aflau agenți speciali și agenți semnalizatori, recrutați, în majoritate, dintre locuitorii din zonă care cunoșteau bine regiunea și dispozitivul trupelor române de pe front. Agentul secret din spatele frontului inamic avea în obiectivele sale identificarea și supravegherea comandamentelor de divizie, brigadă sau regiment din zona sa de acțiune. În cadrul acestora, agentul secret trebuia să afle ordinea de bătaie a marilor unități și a unităților din subordine, înzestrarea lor de la artilerie (număr de piese, calibru, caracteristici tehnice, dispunere, tactici de luptă, etc.) până la numărul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
modul de organizare a subcentrului de informații din Debrețin, a grupelor pe care le coordona („A”, „B” și „C”) și metodele de lucru utilizate în atingerea obiectivelor. Prin mijloacele utilizate au fost obținute documente militare de la diferite cercuri de recrutare, regimente, divizii și chiar comandamente de corp de armată, în principal cu caracteristicile de mobilizare și dislocare a unităților în caz de conflict. Cu curaj, Zoltan Kovacs Husznapi a arătat că, sub un nume fals, s-a înrolat în armata română

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
suspecților, propaganda subversivă și identificarea mijloacelor pentru neutralizarea acestora; - raportarea problemelor direct la centru, Direcției Siguranței Generale, respectiv Comandamentul Jandarmeriei, cu menționarea măsurilor comune inițiate sau aflate în desfășurare. Programul de colaborare, stabilit de Inspectoratul General al Jandarmeriei Rurale și Regimentele de Jandarmi, în funcție de specificul problemelor din fiecare județ, trebuia înaintat la Ministerul de Interne pentru a fi cunoscut și, la nevoie, completat; - la inspecțiile efectuate la unitățile de jandarmi s-a recomandat („este de dorit”) să participe și inspectorul general

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
la fiecare comisariat de poliție exista și o subbrigadă mobilă cu efectivul de până la 16 detectivi. În Berlin, Secția IV-a Criminală avea în coordonare 10 inspecții, cu un efectiv de 2893 funcționari, care acopereau întreg palierul informativ/contrainformativ. Comandantul Regimentului de Jandarmi Pedeștri a propus Ministerului de Interne înființarea unui singur cazier judiciar, atât pentru Ministerul Justiției, cât și pentru Poliție și Jandarmerie, deoarece acest lucru „se impune” în eficientizarea colaborării între structurile menționate. În privința concluziilor rezultate în urma călătoriei de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
titular al postului a devenit Constantin Cernat. Acesta a absolvit Facultatea de Drept din Iași (1 iulie 1906) și a practicat avocatura la Bacău până la intrarea României în primul război mondial, când a fost mobilizat ca locotenent de rezervă în Regimentul 4 Vânători. Împreună cu unitatea sa a participat „la toate luptele” în prima linie, iar la 16 noiembrie 1916 a fost grav rănit - „cu ficatul perforat” -, dar nu a rămas decât 20 de zile în spital, cerând să se întoarcă pe

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
armatei și, parțial, a populației în Moldova, unde are loc, în iarna anului 1916-1917, o amplă operație de reorganizare. Pentru prima oară, pe lângă fiecare divizie s-a înființat câte o companie de poliție, fracționată pe plutoane, câte unul pentru fiecare regiment. În urma Păcii de la Buftea, din primăvara anului 1918, armata a fost demobilizată, dar Jandarmeria nu, ea având misiunea de organiza puncte de trecere pentru demobilizați, posturi, patrule și detașamente pentru supravegherea acestei acțiuni. La 18 mai/ 1 iunie 1918 prin

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
1198/1918 a fost modificată Legea Jandarmeriei, iar prin Înalt Decret Regal nr. 1463/14 iunie 1918 a fost stabilită organizarea instituției. S-a instituit un Corp de Jandarmi, desființându-se titulatura de Jandarmerie Rurală, și s-au organizat brigăzi, regimente, batalioane, companii, secții și posturi de jandarmi. Astfel, Brigada 1 Jandarmi București a avut în subordine Regimentul 1 Craiova și Regimentul 2 București; Brigada 2 Iași a cuprins Regimentul 3 Galați și Regimentul 4 Iași, iar Brigada 3 Chișinău a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a fost stabilită organizarea instituției. S-a instituit un Corp de Jandarmi, desființându-se titulatura de Jandarmerie Rurală, și s-au organizat brigăzi, regimente, batalioane, companii, secții și posturi de jandarmi. Astfel, Brigada 1 Jandarmi București a avut în subordine Regimentul 1 Craiova și Regimentul 2 București; Brigada 2 Iași a cuprins Regimentul 3 Galați și Regimentul 4 Iași, iar Brigada 3 Chișinău a fost compusă din Regimentul 5 Cetatea Albă și Regimentul 6 Chișinău. În aprilie 1919 s-a înființat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
instituției. S-a instituit un Corp de Jandarmi, desființându-se titulatura de Jandarmerie Rurală, și s-au organizat brigăzi, regimente, batalioane, companii, secții și posturi de jandarmi. Astfel, Brigada 1 Jandarmi București a avut în subordine Regimentul 1 Craiova și Regimentul 2 București; Brigada 2 Iași a cuprins Regimentul 3 Galați și Regimentul 4 Iași, iar Brigada 3 Chișinău a fost compusă din Regimentul 5 Cetatea Albă și Regimentul 6 Chișinău. În aprilie 1919 s-a înființat și Brigada 4 Jandarmi

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
desființându-se titulatura de Jandarmerie Rurală, și s-au organizat brigăzi, regimente, batalioane, companii, secții și posturi de jandarmi. Astfel, Brigada 1 Jandarmi București a avut în subordine Regimentul 1 Craiova și Regimentul 2 București; Brigada 2 Iași a cuprins Regimentul 3 Galați și Regimentul 4 Iași, iar Brigada 3 Chișinău a fost compusă din Regimentul 5 Cetatea Albă și Regimentul 6 Chișinău. În aprilie 1919 s-a înființat și Brigada 4 Jandarmi la Sibiu, ulterior Cluj, cu Regimentul 7 Cluj

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Jandarmerie Rurală, și s-au organizat brigăzi, regimente, batalioane, companii, secții și posturi de jandarmi. Astfel, Brigada 1 Jandarmi București a avut în subordine Regimentul 1 Craiova și Regimentul 2 București; Brigada 2 Iași a cuprins Regimentul 3 Galați și Regimentul 4 Iași, iar Brigada 3 Chișinău a fost compusă din Regimentul 5 Cetatea Albă și Regimentul 6 Chișinău. În aprilie 1919 s-a înființat și Brigada 4 Jandarmi la Sibiu, ulterior Cluj, cu Regimentul 7 Cluj, Regimentul 8 Brașov și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și posturi de jandarmi. Astfel, Brigada 1 Jandarmi București a avut în subordine Regimentul 1 Craiova și Regimentul 2 București; Brigada 2 Iași a cuprins Regimentul 3 Galați și Regimentul 4 Iași, iar Brigada 3 Chișinău a fost compusă din Regimentul 5 Cetatea Albă și Regimentul 6 Chișinău. În aprilie 1919 s-a înființat și Brigada 4 Jandarmi la Sibiu, ulterior Cluj, cu Regimentul 7 Cluj, Regimentul 8 Brașov și Regimentul 9 Arad, ulterior Timișoara. În mai 1919, a luat ființă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Brigada 1 Jandarmi București a avut în subordine Regimentul 1 Craiova și Regimentul 2 București; Brigada 2 Iași a cuprins Regimentul 3 Galați și Regimentul 4 Iași, iar Brigada 3 Chișinău a fost compusă din Regimentul 5 Cetatea Albă și Regimentul 6 Chișinău. În aprilie 1919 s-a înființat și Brigada 4 Jandarmi la Sibiu, ulterior Cluj, cu Regimentul 7 Cluj, Regimentul 8 Brașov și Regimentul 9 Arad, ulterior Timișoara. În mai 1919, a luat ființă Batalionul independent de Jandarmi „Moldova

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a cuprins Regimentul 3 Galați și Regimentul 4 Iași, iar Brigada 3 Chișinău a fost compusă din Regimentul 5 Cetatea Albă și Regimentul 6 Chișinău. În aprilie 1919 s-a înființat și Brigada 4 Jandarmi la Sibiu, ulterior Cluj, cu Regimentul 7 Cluj, Regimentul 8 Brașov și Regimentul 9 Arad, ulterior Timișoara. În mai 1919, a luat ființă Batalionul independent de Jandarmi „Moldova”, pentru Bucovina, iar pe 1 noiembrie 1919 și-a deschis porțile Școala Militară de Ofițeri de Jandarmi Oradea-Mare

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
3 Galați și Regimentul 4 Iași, iar Brigada 3 Chișinău a fost compusă din Regimentul 5 Cetatea Albă și Regimentul 6 Chișinău. În aprilie 1919 s-a înființat și Brigada 4 Jandarmi la Sibiu, ulterior Cluj, cu Regimentul 7 Cluj, Regimentul 8 Brașov și Regimentul 9 Arad, ulterior Timișoara. În mai 1919, a luat ființă Batalionul independent de Jandarmi „Moldova”, pentru Bucovina, iar pe 1 noiembrie 1919 și-a deschis porțile Școala Militară de Ofițeri de Jandarmi Oradea-Mare. Din 1921, batalioanele

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
4 Iași, iar Brigada 3 Chișinău a fost compusă din Regimentul 5 Cetatea Albă și Regimentul 6 Chișinău. În aprilie 1919 s-a înființat și Brigada 4 Jandarmi la Sibiu, ulterior Cluj, cu Regimentul 7 Cluj, Regimentul 8 Brașov și Regimentul 9 Arad, ulterior Timișoara. În mai 1919, a luat ființă Batalionul independent de Jandarmi „Moldova”, pentru Bucovina, iar pe 1 noiembrie 1919 și-a deschis porțile Școala Militară de Ofițeri de Jandarmi Oradea-Mare. Din 1921, batalioanele din Bucovina și Dobrogea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
În mai 1919, a luat ființă Batalionul independent de Jandarmi „Moldova”, pentru Bucovina, iar pe 1 noiembrie 1919 și-a deschis porțile Școala Militară de Ofițeri de Jandarmi Oradea-Mare. Din 1921, batalioanele din Bucovina și Dobrogea s-au transformat în regimente, iar pentru o perioadă scurtă Brigada 2 Jandarmi va fi contopită cu Brigada 3 Jandarmi. În perioada 1916-1918, Jandarmeria a pierdut 3 ofițeri, 64 subofițeri și 83 trupă, la care s-au adăugat 128 jandarmi din Mehedinți și Gorj, care

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
au fost introducerea Cursului de informații al căpitanilor aspiranți la gradul de maior și examenul pentru gradul de maior și a unor cursuri de informații și contrainformații, incluse în programa Școlii de Ofițeri de Jandarmi de la Oradea, susținute la reședințele regimentelor. Conform cursului, serviciul de informații era reprezentat de activitatea de culegere și verificare a informațiilor, iar serviciul de contrainformații consta în executarea măsurilor de contrapropagandă pentru împiedicarea plănuirii sau executării acțiunilor subversive de orice categorie în legătură cu ordinea și siguranța statului

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Jandarmi, de Sud (Ploiești), de Vest (Cluj) și de Est (Iași), care s-au redus la două anul următor. Acestea au coordonat, pentru scurt timp, cele 11 inspectorate regionale, 72 legiuni județene, 10 legiuni mobile, o legiune cadre și 13 regimente de jandarmi. O reorganizare a structurilor din cadrul I.G.J. a avut ca efect și o nouă dimensionare a aparatului informativ/contrainformativ. Prin Ordinul de Zi nr. 148/ 26 februarie 1937 a luat ființă Secția II-a Siguranța Statului, compusă din: Biroul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
iar pădurarul Andrei Hasna nu putea să justifice lipsa a 1200 copaci, ceea ce impunea o anchetă mixtă care să stabilească realitatea. Din Bulgaria, agenții jandarmi au aflat că în prima jumătate a anului 1938 armata va dispune de încă două regimente antiaeriene, o escadrilă de 200 de avioane, 10 tancuri, două submarine, un vas de război de mare tonaj și 10 vapoare ușoare. Totodată, în modernizarea unităților militare s-a avut în vedere introducerea unei companii de mitraliere la fiecare regiment

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
regimente antiaeriene, o escadrilă de 200 de avioane, 10 tancuri, două submarine, un vas de război de mare tonaj și 10 vapoare ușoare. Totodată, în modernizarea unităților militare s-a avut în vedere introducerea unei companii de mitraliere la fiecare regiment de infanterie. Primele unități dotate, până la 15 mai 1937, erau Regimentele 6, 7, 14, 18, 22 și 39 Infanterie, ulterior urmând a fi înzestrate și alte structuri. Ministerul de Război din Bulgaria se afla în tratative cu un trust german

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]