2,802 matches
-
nerealiste, bovarice, ale corpului profesoral, ilustrate prin scorurile ridicate la dimensiunea răsplată pentru angajare și conturează imaginea aceluiași profil asistențial majoritar, în care o instanță supraordonată ("inspectoratul", "ministerul") trebuie "să ne dea" ceea ce ni se "cuvine", fără ca în această ecuație relațională subiectul să poată să mobilizeze singur cu succes resurse care să atragă propria sa reușită în sistem. Descrisă de specialiști drept o strategie de coping în împlinirea organizațională în situații de incertitudine (Bond, Leung et al., 2004a), atitudinea nerealist-optimistă, deși
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
procedee care nu au permis eșantionarea, rezultatele descrise mai sus sugerează o tendință a școlii în general și a celei universitare în special de a modela pe cei din "sistem" într-o manieră mai degrabă centrată pe dependență și duplicitate relațională și instituțională. Pornind de la diagnoza prealabilă schițată în această lucrare, un demers metodologic de genul celui propus în proiectul de față poate avea un rol de suport pentru politicile educaționale. Acestea vor putea fi întemeiate nu numai pe diagnoze conjuncturale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai mult, prezența unui consens cu privire la ierarhia valorilor sociale în cadrul ansamblului de culturi naționale explorat. Desigur, ierarhia sistemului de valori individuale este foarte diferită de la un individ la altul, datorită particularităților generate de moștenirea genetică, experiențele personale, specificul educațional, patternurile relaționale ale grupului de apartenență și gradul de complexitate culturală. Cu toate acestea, cînd accentul se deplasează către similaritate între valori, este surprinzător să observăm la nivelul societății și al grupului cît de asemănătoare este ierarhia acestor valori. Fenomenul descris mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fiind valorizate modest. Societățile individualiste promovează o politică de tipul "fiecare pentru el", caracteristică lui homo economicus, care se reflectă într-un mod specific de comunicare și raportare la relațiile personale și profesionale. Colectivismul, pe de altă parte, exprimă patternul relațional al unei societăți în care contactele dintre membri sînt foarte puternice, și în care există o trebuință fundamentală de a face parte dintr-o rețea socială percepută ca influentă. Reciprocitatea, loialitatea, armonia și nevoia de suport social sînt mult mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cultural a rolurilor de gen (Hargie et al., 2001). Autodezvăluirea, privită drept capacitate a actorului social de a transmite audienței informații consistente despre propria sa identitate, este esențială pentru stabilirea oricărui tip de relație interpersonală, dar și pentru ansamblul tiparelor relaționale dintr-o societate. O asemenea deschidere față de "celălalt" este marcată precumpănitor de către specificul contextului sociocultural în care individul se dezvoltă, și mai puțin de înzestrările "native" ale subiectului angajat în relație. Autodezvăluirea în sine este un proces universal, însă profunzimea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în relație. Autodezvăluirea în sine este un proces universal, însă profunzimea sa, natura informațiilor vehiculate, preferința pentru un anumit interlocutor sînt influențate de specificul orientării cultural-valorice. Dacă exponenții culturilor "occidentale", individualiste, valorizează autodezvăluirea personală, reprezentanții culturilor "orientale", colectiviste, încurajează autodezvăluirea relațională (Segall et al., 1999; Goodwin, Gaines, 2004). Continuînd paralelismul între culturile occidentale și cele orientale, observăm tendința acestora din urmă de a nu își dezvălui gîndurile sau sentimentele proprii înainte de a cunoaște opiniile partenerului de relație, printr-un fel de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
putea fi rezumat astfel: la colectiviști "se vorbește mult (despre sine)" (întindere a autodezvăluirii mare), dar "se comunică puțin", informația transmisă fiind "nerelevantă, superficială" (așadar, cu un grad de intimate și autenticitate al acesteia modest). Și mai interesante sînt tiparele relaționale articulate în zone de contact, precum în cazul întîlnirii dintre reprezentanții unor culturi cu profil cultural diferit. Se relatează, uneori cu umor, despre experiențele americanilor aflați în vizită pe teritoriile asiatice. Deseori, aceștia stîrnesc indignarea partenerilor de discuție, abordînd subiecte
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ceilalți să audă" daca o asemenea strategie aduce cu sine "beneficii". Persoanele cu un scor scăzut la automonitorizare sînt mult mai oneste expresiv, urmîndu-și în plan comportamental în mai mare măsură propriile convingeri și atitudini, chiar cu riscul unor "pierderi" relaționale pe termen scurt (Ganz, 2008; Baoshan, Yan-Ling, Guoliang, 2010). Recitind critic cercetările anterioare, Gundykunst (1999) a sugerat că această scală măsoară tipuri de self-monitoring specifice doar culturilor individualiste. Astfel, s-a observat că aplicînd scala în SUA și Marea Britanie, comparativ
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
măsoară tipuri de self-monitoring specifice doar culturilor individualiste. Astfel, s-a observat că aplicînd scala în SUA și Marea Britanie, comparativ cu Japonia și China, în țările anglo-saxone subiecții își automonitorizează propriul comportament (referința este propriul sine, pe baza unui tipar relațional independent), iar în țările asiatice monitorizarea se focalizează asupra comportamentului "celuilalt" (referința este partenerul de relație, cu care subiectul se află într-o rețea socială anume, pe baza unui tipar relațional interdependent). Prin urmare, atunci cînd sînt puși în situația
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comportament (referința este propriul sine, pe baza unui tipar relațional independent), iar în țările asiatice monitorizarea se focalizează asupra comportamentului "celuilalt" (referința este partenerul de relație, cu care subiectul se află într-o rețea socială anume, pe baza unui tipar relațional interdependent). Prin urmare, atunci cînd sînt puși în situația de a decide ce comportament social adecvat poate aduce beneficii simbolice, mecanismul automonitorizării activează un referent diferit (pe sine, în culturi individualiste, și pe "celălalt" în culturi colectiviste). încercînd să sistematizeze
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în această reprezentare grafică este indicat primul registru al acceptării tacite a "celuilalt" (spațiul intim), iar distanțele relative între registre se păstrează la proporții similare cu cele întîlnite pe eșantionul american: Totodată, în cadrul culturilor naționale individualiste, subiectul înclină spre strategii relaționale prin care își afirmă independența și întreține, în general, o distanță fizică mai mare față de "celălalt" necunoscut, comparativ cu reprezentanții culturilor naționale colectiviste, protejîndu-și aria de securitate simbolică personală. Comparația tipică pe care o putem realiza este aceea dintre reprezentanții
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și cei ai popoarelor nordice, considerate individualiste. Astfel, un "sîrb", un "grec" sau un "român" vor fi, de exemplu, în "mult mai multă siguranță" atunci cînd se întîlnesc cu un personaj cunoscut în prealabil, fie și fugar, iar paleta expresivității relaționale coboară deseori în conduite ("îmbrățișări", "pupături", "dialog pe un ton ridicat") care stîrnesc adevărate blocaje semantice și afective pentru un "suedez" sau "german". în culturile colectiviste, atunci cînd relația cu "celălalt" se stabilește cu un partener de rol cu care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care au încercat să afle prin intermediul tehnicilor de scalare multidimensională care culturi naționale activează patternuri similare în aprecierea partenerului. Dimensiunile care s-au impus ca fiind relevante în această cercetare au fost denumite de psihosociologi tradițional vs modern, ca tipare relaționale distincte, ce corelează puternic cu cele două dimensiuni polare construite de G. Hofstede, după cum urmează: tradițional-colectivism, modern individualism. O anchetă de teren care operează cu "tradiționalismul" (privit ca un tipar relațional "conservator") a fost realizată mai de timpuriu de D.
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fost denumite de psihosociologi tradițional vs modern, ca tipare relaționale distincte, ce corelează puternic cu cele două dimensiuni polare construite de G. Hofstede, după cum urmează: tradițional-colectivism, modern individualism. O anchetă de teren care operează cu "tradiționalismul" (privit ca un tipar relațional "conservator") a fost realizată mai de timpuriu de D. Byrne și colaboratorii (1971), în mai multe arii culturale: India, Japonia, Mexic, SUA, Hawaii. Psihosociologii au încercat să testeze ipoteza balanței atitudinale, care exprimă teza similarității în atracție: cu cît partenerii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
S-a observat că unele perechi au parte de o evaluare asemănătoare, iar altele sînt considerate ca "neavînd prea multe în comun", iar dimensiunea care diferențiază între cele două culturi este angajarea-dezangajarea în relațiile sociale. Prin urmare, atunci cînd registrul relațional era unul angajant, se proba o similaritate importantă în "potrivirea perechilor de emoții", iar cînd registrul dominant era dezangajant, aveam de-a face cu diferențe substanțiale între cele două culturi ("tristețe" și "deprimare", bunăoară, erau alăturate simbolic "firesc" în SUA
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
naționale diferite propune trei dimensiuni sintetice: extraversie-introversie, neuroticism-stabilitate și psihoticism, toate argumentate pe temeiuri biologizante. Cum se cunoaște, introvertitul este tipul subiectului reținut, ce "stă la locul lui" și, în grupul de apartenență, accentuează valorile interdependente. Extrovertitul, dimpotrivă, este expansiv relațional, se bucură să întîlnească oameni necunoscuți și promovează valorile independente. Asemenea descrieri realizate în urma validării chestionarului specific creează condițiile pentru testarea viitoare a unei relații subliniate deja: introversiunea corelează pozitiv cu interdependența (la nivel interindividual) și cu colectivismul (la nivel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cum ajutorul acordat scădea. De asemenea, rata schimbării populației era un bun predictor al comportamentului de ajutorare, căci pe măsură ce mobilitatea socială era mai ridicată, incidența ajutorului primit era mai modestă. Prosperitatea economică a fost și ea pusă în legătură cu această dimensiune relațională, remarcîndu-se faptul că o stare economică medie e cea mai adecvată pentru un comportament proajutorare crescut, atît sărăcia, cît și excesul de prosperitate descurajînd disponibilitatea oamenilor de a fi gata să sară în ajutorul semenilor lor. Nu întîmplător, clasa de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
unele dintre "motivațiile" identificate de acești "cercetători" plini de ingenuitate. Global vorbind, se observa că timișorenii scuipă în feluri foarte diverse (vezi tabelul 2). Dacă se combină agresivitatea manifestă, explicită (+) vs agresivitatea implicită, ascunsă (-) cu centrarea pe "celălalt" (+) în deschiderea relațională vs centrarea pe sine (-), rezultă, pe baza unor descriptori comportamentali precizați, patru categorii. Prima e cea asumată "firesc" de către subiectul pasiv-agresiv, care <"scuipă mașinal, rutinier, fără să bage de seamă">, fiind și cel mai frecvent (45% dintre cei care scuipă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
vreunui crez al disprețului față de semen, căci un asemenea personaj nu e în stare să aibă crezuri>, ci, pur și simplu, trecătorul necunoscut care involuntar i se alătură în spațiul public nu intră în softul lui cognitiv, în "schema lui" relațională, <populată de un singur personaj care contează, el însuși> (de aceea și e centrat pe sine). Mai poate fi identificat și tipul grobian explicit-agresiv (22%), care ar fi în stare <să "vă scuipe între ochi">, însoțit de o gesticulație abundentă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
biologicului în diferite registre ale comportamentului social, după cum urmează (vezi figura 1). Așa cum sugerează modelul evocat, "universalul" este mai evident pentru aspectele psihofiziologice și perceptive ale comportamentului; în schimb, variațiile culturale influențează în mai mare măsură aria personalității și registrul relațional. Oricum, polaritatea individualism vs colectivism s-a dovedit a întreține cel mai fertil set de concepte la nivel social, cu corespondentele lor interindividuale independență vs interdependență, iar examinarea și valorificarea multiplelor interrelații între aceste perechi conceptuale și diversele registre ale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
structurale, culturale sau contextuale care împreună cu poziția mea într-un anumit moment istoric mi-au modelat parcursul 2. Situația mea a facilitat o traiectorie anume și le-a făcut pe altele mai puțin posibile. Evident, viața personală este construită atât relațional cât și social 3. Drept urmare, nu mi-am construit viața singură. Născută în 1948, fac parte din generația "baby boomer", cel mai mare grup în viață din Finlanda. M-am născut în orașul Åbo (Turku în finlandeză), fiica cea mai
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în Occident, deci într-o zonă bogată a lumii, în această perioadă istorică, aparținând clasei de mijloc: avantaje care țin mai mult de o persoană (chiar și de o femeie), decât cele care sunt specifice unui bărbat. Munca și viața relațională Ceea ce a fost pentru mine foarte important a privit viața profesională, înțeleasă nu ca o cucerire a puterii, ci ca parcurs și oportunitate de a mă realiza pe mine însumi, aspirațiile mele, în muncă. Asta înseamnă să studiezi, să faci
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Însemna doar că „generalul” era precumpănitor față de „particular” sau că tot ceea ce era singular trebuia să-și afle un cadru mai cuprinzător de individualizare. În egală măsură ori, mai bine spus, În primul rând, viziunea creștină despre lume era una relațională: fiecare lucru și fiecare ființă erau concepute ca fiind, genetic sau funcțional, legate de alte lucruri și ființe, toate Înscriindu-se În uriașul ansamblu ierarhic, dominat de Creator. Cum putea fi, Însă, figurată sau vizualizată concret această coerență, contrazisă clipă
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
de adaptare a acestora la situații didactice concrete (ext inderea utilizării testului docimologic, a lucrărilor cu caracter de sinteză), punerea la punct a unor metode de evaluare a deprinderilor practice; - deschiderea evaluării spre mai multe aspecte ale spațiului școlar (competențe relaționale, comunicare profesorelev, disponibilități de integrare în social); centrarea evaluării pe rezu ltatele pozit ive și nesancționarea în permanență a celor negative; 13 - necesitatea întăririi și sancționării rezultatelor cât mai operativ, scurtarea feedbackului, a drumulu i de la diagnosticare la ameliorare, inclusiv
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
ceea ce capătă sens în raport cu ansamblul elementelor senzoriale care ajung la diferite simțuri: auz, văz, miros, atingere); contextul temporal (succesiunea în timp a mesajelor); contextul pozițiilor respective ale actorilor (argumentele pe care le susțin actorii sociali la un moment dat); contextul relațional social imediat (sensul se naște în ansamblul sistemului de interacțiune creat); contextul cultural sau subcultural de referință la normele și regulile împărtășite colectiv (ibidem). Astfel, în funcție de context, putem remarca următoarele variabile ale sistemului vestimentar: variabilitate culturală (îmbrăcămintea beduinilor vs. îmbrăcămintea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]