61,760 matches
-
a fost închinată Domnului, fiind dusă de părinții ei la Templul din Ierusalim, unde a crescut sub îndrumarea unor femei în vârstă, aflate tot în slujba acestui sfânt locaș de închinare. Cu alte cuvinte, a dobândit acolo o frumoasă educație religioasă, trăind în rugăciune și reculegere, fiind inițiată și în învățătura Vechiului Testament. La vârsta de 15 ani a trebuit să părăsească Templul. Și pentru că părinții ei muriseră între timp, tânăra Maria a fost încredințată unei rudenii mai îndepărtate, coborâtor tot
Agenda2003-12-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280823_a_282152]
-
generalist, televiziunea va difuza producție proprie în proporție de 54,14% și producții ale altor producători - 45,86%. Vor fi difuzate programe de divertisment și alte tipuri de programe (35,76%), programe de informare (25,71%), programe educative, culturale și religioase (17,96%), filme (8,57%), publicitate (12%). Investiția inițială va fi de 400.000 de euro și ulterior va mai fi alocată suma de 87.000 de euro pentru stația sol, potrivit proiectului depus la CNA. Finanțarea activității se va
Giga TV Bucureşti a primit licenţă audiovizuală de la CNA () [Corola-journal/Journalistic/26553_a_27878]
-
Angelo Mitchievici Mitul potopului este unul dintre cele mai vechi pe care omenirea le-a cunoscut, așa cum Mircea Eliade reușește să demonstreze în impresionanta sa carte Istoria credințelor și ideilor religioase. Vechiul Testament ne oferă una dintre numeroasele variante, destul de laconică, asemeni unei sentințe. Ca în orice mit, nimeni nu își bate capul să intre în detalii, iar când o face, un scriitor admirabil precum Julian Barnes în O istorie a lumii
Noe și noema by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2658_a_3983]
-
Și evocarea ușor caricaturală a celor doi profesori ai săi, Ioan Tugearu și Adina Cezar, a fost reușită, căci o caricatură de calitate scoate totdeauna în evidență ceva caracteristic. În schimb, dacă aluziile sexuale din spectacol au fost ingenioase, atacurile religioase au fost grosiere și false. Legătura între primele traduceri religioase și circulația acestora în cele trei provincii românești, și configurarea și consolidarea identității limbii române este o realitate, pe care am evidențiat-o și eu, cândva, într-o mini expoziție
LIKE CNDB # 1 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2657_a_3982]
-
Ioan Tugearu și Adina Cezar, a fost reușită, căci o caricatură de calitate scoate totdeauna în evidență ceva caracteristic. În schimb, dacă aluziile sexuale din spectacol au fost ingenioase, atacurile religioase au fost grosiere și false. Legătura între primele traduceri religioase și circulația acestora în cele trei provincii românești, și configurarea și consolidarea identității limbii române este o realitate, pe care am evidențiat-o și eu, cândva, într-o mini expoziție de tipărituri, la Muzeul Național de Artă al României. Golul
LIKE CNDB # 1 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2657_a_3982]
-
implica într-o anumită măsură. Și, oricum, cuvântul nu făcea parte din vocabularul lor. Iată un exemplu relativ minor pentru un conflict major: războiul între generații. Un război major, totuși soft, mai ales raportat la altele, cum ar fi războaiele religioase, și nu numai de ieri, ci și de azi, spre a nu vorbi de războaiele mondiale sau chiar și numai de cele regionale, al căror număr ar fi trebuit să scadă în post-istoria lui Fukuyama, dar care denotă o tendință
Război soft între „tineri” și „bătrâni” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2665_a_3990]
-
sa cu forme suplimentare de tortură, precum flagelarea. Ea devenea și mai odioasă și umilitoare prin păstrarea cadavrelor pe cruce, astfel încât să fie devorate de păsările răpitoare și animalele carnivore, lucru inadmisibil mai ales pentru evrei, din punct de vedere religios. Procedural, flagelarea preceda crucificarea, probabil pentru ca spatele lacerat al crucificatului să-i facă și mai dureros contactul cu lemnul. Alte mărturii arată că condamnatul nu purta o cruce, ci o grindă, care era fixată apoi pe orizontală pe un stâlp
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
atribuite, s-a răspuns fie că a participat un grup de militari romani, fie că prinderea a fost efectuată exclusiv de o ceată iudee. Această din urmă ipoteză se apropie cel mai mult de realitate. Fiind o afacere deocamdată strict religioasă, fără implicații de ordine publică, socio-militară, cazul nu interesa pe romani care, de altfel, nici nu știau atunci oficial de existența lui. La rândul lor, căpeteniile evreiești nu aveau interes să implice autoritățile de ocupație, dorind să elimine pe incomodul
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
exemplu, și simpatizanți ai lui Iisus, precum Iosif din Arimateea sau Nicodim, ori savanți de tendință saduchee, cum era cazul rabinului Gamaliel cel Bătrân . Sub domnia lui Irod cel Mare, Sinedriul nu avea decât un caracter consultativ și în domeniul religios. După moartea acestuia, în anul 4 î.Hr., și, mai exact, odată cu trecerea Iudeii sub administrarea directă a împăratului (6 d.Hr.), prin intermediul unui prefect, el era competent să se pronunțe în cauzele religioase și să coopereze în cele civile cu
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
decât un caracter consultativ și în domeniul religios. După moartea acestuia, în anul 4 î.Hr., și, mai exact, odată cu trecerea Iudeii sub administrarea directă a împăratului (6 d.Hr.), prin intermediul unui prefect, el era competent să se pronunțe în cauzele religioase și să coopereze în cele civile cu autoritățile romane. Nu putea însă să aplice pedeapsa capitală (jus gladii) care rămânea un atribut exclusiv al prefectului roman. Dacă tribunalul religios considera că cineva comisese o crimă gravă, ce impunea sancționarea cu
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
prin intermediul unui prefect, el era competent să se pronunțe în cauzele religioase și să coopereze în cele civile cu autoritățile romane. Nu putea însă să aplice pedeapsa capitală (jus gladii) care rămânea un atribut exclusiv al prefectului roman. Dacă tribunalul religios considera că cineva comisese o crimă gravă, ce impunea sancționarea cu moartea, trebuia să sesizeze prefectul roman și, în fața acestuia, conform regulilor dreptului roman, să-și susțină acuzația. În situația în care magistratul ratifica acuzația și o încadra într-una
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
vorba de o convocare a sinedriului pentru o judecare propriu-zisă, ci numai cu titlul de pretext pentru linșaj, se poate explica și ignorarea unor reguli esențiale ale procedurii talmudice, precum judecata pe timp de noapte sau în zi de sărbătoare religioasă . În conformitate cu Mișna, o culegere de prescripții judiciare reglementare redactată în secolul al II-lea, acuzatul stătea în mijlocul unui semicerc format de membrii sinedriului așezați pe locuri plasate în rânduri în trepte, în timp ce grefierii erau situați la cele două capete, din stânga
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
a dreapta Celui Atotputernic și venind pe norii cerului”, dar în privința căreia, spre a se ajunge la condamnarea la moarte se impunea urmarea procedurii legale: constatarea faptei care ar conduce la aplicarea pedepsei capitale, a necompetenței de a judeca a tribunalului religios iudaic și, în consecință, obligația de a trimite cauza spre competența de judecare în fața prefectului roman al provinciei. Începea, astfel, o luptă judiciară grea, imprevizibilă, în care protagoniștii deveneau: marele preot Caiafa, noul mesia Iisus din Nazaret și Ponțiu Pilat
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
o atenție aparte. Desfășurarea procesului Suntem, așadar, cel mai probabil, în ziua de vineri 7 aprilie, anul 30 d.Hr. Prefectul Pilat s-a deplasat, cu câteva zile mai înainte, de la reședința sa oficială din Cezareea Maritimă, la Ierusalim, capitala religioasă a Iudeei, pentru a supraveghea personal păstrarea ordinii, având în vedere că, mai ales cu ocazia Pesahului, numeroși pelerini evrei de pretutindeni veneau să se închine la Templu. Și, ca de obicei, folosea prilejul spre a judeca și cauzele judiciare
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
instanței, respectiv de către „căpeteniile iudaice”, fapt care îi acorda întâietate în cercetare și soluționare. În plus, cum „pârâșii”, destul de numeroși se aflau în ajunul Paștelui, era evidentă nevoia de a termina afacerea cât mai repede, pentru a participa la ceremoniile religioase aferente iar, la rândul său, prefectul era interesat să înlăture cât mai rapid orice motiv de dezordini. În aceste circumstanțe, legat și sub escortă, Iisus este adus în fața judecătorului Pilat. Delegația „arhiereilor”, însoțită probabil de un retor, nu este una
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
fi dat ție” (Ioan, 18; 29-30); „Iar arhiereii Îl învinuiau de multe” (Marcu, 15; 3). Gestul prefectului de a se deplasa din Pretoriu în curtea interioară a Palatului comportă cel puțin două explicații: pe de o parte, una de ordin religios, respectiv de respectare a normei iudaice vizând puritatea rituală, în sensul că dacă un evreu intra în casa unui păgân în ajunul Pesahului, devenea impur și nu putea să participe la cina pascală, fiind supus, totodată, unor interdicții de rigoare
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
Deci le-a zis Pilat: Luați-L voi și judecați-L după legea voastră”. Un asemenea act însemna practic salvarea lui Iisus de la moarte, pentru că tribunalul iudaic nu putea aplica decât sancțiuni corecționale. Sesizând imediat asemenea consecințe, pericolul pentru planul religios și dezvăluind interesul real urmărit, reprezentanții căpeteniilor iudee au susținut în continuare, cu și mai mare insistență, competența prefectului. Intervine acum un prim compromis tacit, rezultat din concurența mai multor factori: interesul acut al iudeilor de a-l elimina pe
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
de pelerini și de animale destinate sacrificiului. Aici se schimbau banii proveniți din toate colțurile lumii de către pelerini în shekeli spre a cumpăra animalele și porumbeii pentru sacrificii, iar „roadele puse în vânzare” cu această ocazie erau supuse birului. Fervoarea religioasă fiind atât de intensă, cel mai mic incident putea să declanșeze un adevărat scandal public. De altfel, istoricul evreu Fl. Josephus menționează în scrierile sale numeroase conflicte care s-au produs cu această ocazie. Autoritățile romane, în frunte cu prefectul
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
împotriva unor elemente esențiale ale Legii, în incinta Templului și în timpul Pesahului, departe de a atrage simpatia mulțimii, ar fi cauzat cu siguranță reacții violente. Uneltirea Ca orice disidență care tindea să se autonomizeze și, astfel, să ducă la scindarea religioasă a poporului lui Israel, și mișcarea lui Iisus nu avea altă soartă, dacă depășea un anumit prag de acceptabilitate, decât eliminarea sa fizică, începând cu însuși inițiatorul ei. Așa se face că procesul propriu-zis a fost precedat și inițiat de
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
la acțiunea decisivă de înlăturare a lui Iisus și a mișcării sale îl reprezintă intrarea sa în Ierusalim și alungarea negustorilor din Templu. Răbdarea căpeteniilor Ierusalimului ajunge la capăt, este amenințat însuși Templul, „centrul” lumii iudaice, care joacă un rol religios și socio-economic central și este garantul puterii și autorității lor. Incidentul din Templu e spectacular; toate cele patru evanghelii îl relatează, chiar dacă nu există un acord între sinoptice și cea după Ioan asupra momentului acestei acțiuni. Nu este vorba de
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
prin contextul general al ocupației romane în Iudeea și circumstanțele concrete ale momentului respectiv. Astfel, deși aflați sub controlul strict al militarilor Romei și obligați să plătească tribut împăratului, cu multe sacrificii și dificultăți, iudeii reușiseră să-și păstreze independența religioasă, prin ceea ce avea ea esențial. Cultul Dumnezeului unic și adevărat nu se amesteca de niciun fel cu practicile cultului idolilor. În schimbul acestei toleranțe, se cerea respectarea strictă a ordinii oficiale (pax romana), orice abatere fiind aspru reprimată și echilibrul fragil
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
Protoieriile Arhiepiscopiei Bucureștilor din județul Prahova (Ploiești, Vălenii de Munte, Câmpina și Urlați) vor organiza pelerinaje de Florii pe plan local. De asemenea, pentru prima dată în Mitropolia Ardealului, sâmbătă după-amiază, va avea loc Pelerinajul de Florii de la Sibiu, procesiune religioasă care va uni cele mai importante șase Biserici reprezentate în oraș. La Pelerinajul de Florii din acest an vor fi prezenți și studenți ai Academiei Forțelor Terestre, care vor purta steagurile Bisericilor. Fiecare parohie va scoate în procesiune Icoana Praznicului
Pelerinaje de Florii, în Bucureşti şi în ţară () [Corola-journal/Journalistic/26703_a_28028]
-
importante șase Biserici reprezentate în oraș. La Pelerinajul de Florii din acest an vor fi prezenți și studenți ai Academiei Forțelor Terestre, care vor purta steagurile Bisericilor. Fiecare parohie va scoate în procesiune Icoana Praznicului Intrării Domnului în Ierusalim. Procesiunea religioasă se va desfășura între orele 16,00 și 19,00 Pelerinajul va începe de la Biserica "Sfinții Împărați Constantin și Elena", de unde, la ora 16,40, episcopul vicar Andrei Făgărășanul se va îndrepta cu preoți și credincioși spre Biserica "Înălțarea Domnului
Pelerinaje de Florii, în Bucureşti şi în ţară () [Corola-journal/Journalistic/26703_a_28028]
-
simbolizează lumina și virtuțile adunate în suflet prin nevoințele postului, cu care oamenii ies în întâmpinarea Mântuitorului Hristos. De asemenea, câteva mii de credincioși catolici, printre care foarte mulți tineri, toți preoții din parohiile bucureștene, călugări și călugărițe din comunitățile religioase locale vor participa duminică la tradiționala procesiune de Florii pe străzile Capitalei, organizată de Arhiepiscopia romano-catolică de București. Procesiunea de Florii va începe la ora 14,00, la Biserica Franceză "Sacré Coeur", str. Cpt. Demetriade nr. 3 (lângă Statuia Aviatorilor
Pelerinaje de Florii, în Bucureşti şi în ţară () [Corola-journal/Journalistic/26703_a_28028]
-
proces judiciar din istorie și, în orice caz, unul dintre cele care au marcat major devenirea omenirii: cel al lui Iisus din Nazaret. Acuzat in extremis deopotrivă de blasfemie și de a se fi pretins „rege al iudeilor” de căpeteniile religioase iudee, acesta avea să fie, în cele din urmă, la presiunea mulțimii ațâțate și după ce judecătorul Pilat din Pont, prefectul provinciei romane, „s-a spălat pe mâini” (de răspundere), condamnat la moarte și executat prin crucificare. Astfel, prin jertfa și
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus () [Corola-journal/Journalistic/26693_a_28018]