3,930 matches
-
afirmat și anterior, ridică standardele calitative ale acestei metodologii, ușurînd, de asemenea, munca grupurilor de PR, în ceea ce privește controlul aplicării unui anumit tip de strategii, precum și analiza succeselor, parțiale sau totale, în urma aplicării unei anumite tehnici sau modalități de lucru. O remarcă foarte importantă în ceea ce privește țelurile, este reprezentată de diferențierea acestora, în funcție de importanța lor pentru sistem, și anume, trebuie fixate țeluri cu importanță mai mare așa-nu-mitele țeluri superioare care au o relevanță maximală în devenirea sistemului, precum și țeluri cu o importanță mai
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
al acestuia are nevoie să-și petreacă timpul liber cît mai plăcut posibil și, bineînțeles, are nevoie să se refacă, deoarece de modul sau de capacitatea de refacere a acestuia depinde și viitoarea implicare în activitățile sistemului. Ca o ultimă remarcă, dar nu în ultimul rînd, trebuie amintit faptul că ziarul sistemului contribuie, constant și continuu, la crearea și promovarea unei imagini pozitive a sistemului, fapt care determină și cristalizarea identității acestuia și perpetuarea acestei identități, pe o perioadă mai lungă
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
de apariții pe zi al materialului informativ trimis de noi, emisiunea și ora la care apare, precum și evaluarea respectivei știri ca fiind pozitivă, negativă sau neutră în raport cu propriul nostru sistem. De asemenea și aceste materiale pot conține pe ultima foaie remarci personale ale celor care le-au realizat. Această muncă trebuie derulată zilnic. Pentru aceasta, în ca-drul biroului de imagine fiecare sistem are nevoie de mai multe persoane specializate, doar pe un astfel de domeniu de activitate. În SUA și Eu-ropa
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
PR trebuie să fie de asemenea foarte atent, să nu se transforme din cel care analizează în cel analizat, pentru că oricînd și altcineva poate proceda la fel, folosind aceleași metode de cunoaștere de altul. În ceea ce privește comportamentul consilierului PR facem următoarea remarcă, și anume că: Nimeni nu poate fi pe placul specific al oricărui om, dar poate fi pe placul elementelor comune al tuturor. Consilierul PR va trebui să dezvolte un astfel de comportament încît să fie pe placul tuturor, în ceea ce privește matricea
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
care trebuie create în funcție de un anumit context, de o anumită conjunctură, unde creativitatea consilierului PR își spune cuvîntul. Creînd evenimente aveți mult mai multe șanse să țineți situația sub control, decît lăsîndu-i pe alții să le creeze. Ca o ultimă remarcă, putem spune că a acționa înseamnă a nu acționa, sau a acționa prin neimplicare. În această ordine de idei, trebuie să calculăm de fiecare dată efectul imediat, precum și efectul de durată al fiecărei implicări a sistemului într-un anumit context
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
care să asigure atât posibilitatea reducerii riscurilor importate cât și pe aceea a absorbției șocurilor astfel rezultate, respectiv este vorba de abordarea, într-o variantă sustenabilă, a necesarului de stimulare a creșterii economice din resurse interne. se pot face următoarele remarci asupra aspectelor actuale la nivel macroeconomic: nivelul prețurilor în economie este în creștere peste țintele de inflație îndeosebi din cauza unor factori neprevizionați, ce țin de aspecte cum sunt: o modificarea drastică și forțată a comportamentului consumatorului; o disfuncționalități în cadrul a
Evaluarea politicii monetare din perspectiva atingerii obiectivelor de convergenţă nominală şi reală. Aspecte specifice crizei financiar - economice actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Silviu șeitan, Alin Marius Andrieş, Mircea Asandului, Angela Roxana Calistru, Dan Marius Voicilaş, Ion David, Diana Viorica Lupu, Andra Lavinia Nichitean, Alina Picu, Tudor Alexandru Ganea () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2360]
-
apartenență, chiar de înfeudare, care pare să prevaleze în triburile postmoderne. Dusă la extrem, morala unui social complet aseptizat a evacuat, fără mare efort, partea de umbră care este, de asemenea, un element al naturii umane. Prin urmare, așa cum o remarcă antropologul Gilbert Durand, prea mulți oameni "în acest veac al "iluminării" își văd uzurpat dreptul inalienabil la "luxul" nocturn al fanteziei. S-ar putea prea bine ca morala lui "joacă astăzi, dacă poți" și idolatrizarea muncii de furnică să fie
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
se înrădăcinează într-un substrat arhetipal este cea care poate asigura legitimitatea lucrului scris. Mai întâi moravurile, apoi dreptul! Chiar această anterioritate a vieții pare a fi caracterul esențial al imaginarului contemporan. "Omului modern îi lipsește siguranța instinctului." Făcând această remarcă, Nietzsche, așa cum apare în întreaga lui operă, subliniază faptul că procesul de abstractizare, de dezrădăcinare în raport cu instinctele lui htoniene nu poate decât să slăbească omul rațional al modernității. Și ca un ecou la acest avertisment putem interpreta neîncrederea contemporană față de
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
sigur. Mai exact, în aceea că acceptă imperfecțiunea naturală. Nu pentru a o canoniza. Ci pentru a o lua în seamă, pentru a o integra. Poate pentru a o face să dea binele pe care îl poartă. Putem asculta aici remarca înțeleaptă a lui Merleau-Ponty: "Filosofiile Indiei și Chinei au căutat, decât să domine existența, mai degrabă să fie ecoul sau rezonatorul raportului nostru cu ființa. Filosofia occidentală poate învăța de la ele să regăsească raportoare la ființă, opțiunea inițială din care
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
În cazul celor 29 %, respectiv 21,4 % (un procent semnificativ din populația investigată) care au accesat muzeul datorită "Altor surse media", studiul nu identifică aceste surse în contextul dinamicii structurii muzeale și al posibilității identificării acestora. Este necesară încă o remarcă: studiul ar fi trebuit să analizeze comparativ dinamica expoziției de bază și a celor temporare. Care ar fi fost în realitate rezultatele, dacă publicitatea se adresa doar expoziției de bază și nu numai evenimentelor? Nu rezultă din acest studiu procentul
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
interveni în clarificarea acestora: se constată disonanța între capitalul de cunoștințe pe care îl deține vizitatorul și percepția în fața exponatului; apar conflicte în ceea ce privește raportul conținut formă al obiectului muzeal, multe persoane nu se pot apropia astfel de mesajul transmis. O remarcă: în cazul artelor plastice și decorative, problema raportului dintre conținut și formă a fost amplu teoretizată, dar în nici un caz rezolvată; conflicte între gusturile vizitatorilor și elementele de concepție-viziune și limbaj artistic, incapacitatea acestora de a comunica cu anumite segmente
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Mras, Henry, Courcelle, au elucidat, măcar parțial, problematica. Mras consideră că Porphyrios și Plotin sunt sursele principale ale lui Macrobius; în sprijinul consultării directe a Enneadelor el aduce ca argumente traducerea titlurilor capitolelor plotiniene (I, 19, 27, II, 12, 7), remarca referitoare la concizia filozofului (II, 12, 8-9), distincțiile făcute între concepția lui Plotin și cea a lui Porphyrios împreună cu adoptarea punctului de vedere a celui dintâi (I, 11, 5). Paul Henry argumentează în favoarea influenței lui Plotin asupra lui Macrobius prin
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
zi. Pe acest fond de luciditate amară, cu ecouri din eminescianul Memento mori, adierea tristeții, venind dinspre instabilitate, se îndreaptă chiar și spre poezie: să tragă spiritul din pipă / otrava falsului din poezii. De asemenea, limitat de șubrezenia ființei, poetul remarcă - amar - o antinomie aproape organică: N-am să pot niciodată să-nghit / câtă fericire e-n stare a-și dori / Adevărul în anemonă pitit. Obârșia a toate însă este, până la urmă, doar eul: tot în eu e ce-o să fie
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
lăsăm duși de valul dimensiunilor fizice ale unor creații universale, ignorându-le pe cele valorice. Alteori punem ca argument coordonatele limitate în care se vorbește limba română, neluând în seamă, de data aceasta, bogăția, forța de nuanțare și expresivitatea acesteia. Remarca, pe drept cuvânt, unul din lingviștii noștri că în limba română se poate traduce orice text dintr-o altă limbă, dar nu același lucru se poate atunci când traduci din limba română într-o altă limbă. Mă rog, chestiunea poate fi
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92334]
-
moșie din partea tuturor fraților la Sfântul Mormânt și să rămânem și noi cu toții odihniți despre această pricină”. ― Cu alte cuvinte, ne-am întâlnit cu o nouă “jalobă”. Cea făcută de arhimandritul Nectarie, de la mănăstirile Sfântului Mormânt. Asta ar fi prima remarcă. Apoi, bieții sturzești se temeau de “blesteme” ca dracul de tămâie... ― Hai să vedem ce dăruiesc frații Toader și Velicico împreună cu nepotul lor Miron Cuza mănăstirii Dancu. ― Să auzim, fiule. ― Și spun ei la 23 iunie 1741 că au “dăruit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
închinat această... mănăstire, cu tot ce are, moșii și vii, prisăci și stupi, țigani și cu tot venitul, la sfânta mănăstire ce se numește Vrieanu de la Rumeli”... ― Din nou o închinare “cu tot ce are” o mănăstire. ― Aș face o remarcă, părinte. ― S-o auzim . ― Din cele citite mai sus, se vede că târgul Iași era înconjurat de codru ca de un zid. Sper să nu se supere sfinția ta dacă am s-o întreb de își aduce aminte cine și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
tineri dormind îmbrățișați pe plajă, mă simt indiscret. Îmi vine să întorc capul, cu toate că ei nu se sinchisesc de nimeni. Au acea nepăsare minunată pe care nu mai pot decât s-o invidiez. La douăzeci de ani, te distrează această remarcă a octogenarului Talleyrand: "În fond, viața ar fi suportabilă dacă n-ar fi petrecerile". Ți se pare o glumă. La vârsta mea, nu-ți mai vine să râzi, auzind-o. De fapt, tocmai ceea ce mă încîntă la mare mă face
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
senzația - când coborâm din avion - este de "prea cald". Hainele groase cu care m-am îmbrăcat mă fac acum să transpir. Îmi dezbrac canadiana, scot puloverul și le pun în bagaje. Formalitățile sunt banale, ca peste tot. Nu merită nici o remarcă specială. Ne urcăm în autobuze și pornim. În timp ce autocarul se strecoară pe străzi sinuoase și înguste, ghidul ne lămurește că aproape un sfert din populația Greciei locuiește la Atena, la Pireu și în împrejurimi. Undeva, în stânga, zăresc stânca Acropolei, luminată
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
octombrie 1670 (7179) - scris la Țuțora - în care se spune că vodă a dăruit mănăstirii sale Cetățuia cinci moruni cu icre pe an. Apoi, sfințiile lor nu aveau gusturi rele, dar cine știe care dintre ei le mâncau - am îndrăznit eu. Deși această remarcă, cam nesocotită, ar fi trebuit să l supere pe bătrân, lucrurile nu s-au petrecut deloc așa. Călugărul a răspuns simplu și iertător: „Suntem și noi oameni, fiule...” Am tăcut, ca să nu prelungesc starea creată de remarca mea, și îmi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
eu. Deși această remarcă, cam nesocotită, ar fi trebuit să l supere pe bătrân, lucrurile nu s-au petrecut deloc așa. Călugărul a răspuns simplu și iertător: „Suntem și noi oameni, fiule...” Am tăcut, ca să nu prelungesc starea creată de remarca mea, și îmi arunc privirea pe hotarnica din 14 iunie 1671 (7179) ce tocmai mi-a picat în mână. Citesc: „Milostive și luminate doamne, să fie mărie dumitali sănătos. Dăm știre mării dumitali că au vinit egumenul și cu tot
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
pregiurul mănăstirii, în Codru, din loc domnescu...Și hiind svânta mănăstire în codru, pentru pază de oameni răi le-am dat să-și facă și poslușnici, să hie de toate dările în pace.” Aproape ca de fiecare dată, am auzit remarca călugărului: „Cred că locul nu era mic. Într-o zi dacă reușeai să-l înconjuri cu piciorul.” Aceste vorbe m-au convins - pentru a câta oară - că bătrânul citea odată cu mine sau știa conținutul actelor dinainte...Doar eu nu i-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Antonescu: “Basarabia face parte integrantă din Moldova lui Ștefan cel Mare... Acest teritoriu va tinde mereu să se realipească la Patria mamă“. Și-n gând își spune: Să dea Dumnezeu! Căci ele confirmă ceea ce Gheorghiță a învățat din școala primară, remarca lui Eminescu: “Basarabia nu a fost nici in parte și nici întreagă a turcilor sau a tătarilor, ci a unui stat constituit, neatârnat”... La situația dramatică a României din acel timp, 1940, Românii mai trăiau și durerea cutremurului din 9-
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
decât la comandă”. Și venitul din anchete, Ovidiu Papadima, vede că fereastra era oblonită, “cu scânduri pe care curgea aerul rece de-afară, ca un șuvoi. Foc nu se făcea niciodată”, deși era un “godin” din timpuri apuse. Papadima face remarca veridică, privind “memorialul durerii” în realizarea Luciei Hossu Longin: “fără să ne înfățișeze profunda realitate a închisorilor comuniste”. Textul lui Ovidiu Papadima e intitulat “Crăciun la Jilava”, dar folcloristul i-o ia înainte cu amintirile din familie, semnificația superioară a
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
participa și public. Ce lucru minunat! Tema principală era cea a modernității și modernismului. Radu Gyr apărea mereu în program. “Poetul era tinerețea însăși, o tinerețe luminoasă care fermeca prin bunătate și candoare”. Paralel cu unele date biografice, Papadima face remarci asupra unor volume originale publicate pe atunci dar și asupra traducerilor făcute de poetul Gyr: “șuvoiul liricii acestuia se revărsa impetuos și fermecător în mai toate revistele din țara noastră. M- am întâlnit cu poetul Radu Gyr în paginile revistei
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
creadă chiar „Alfa și Omega” al poporului nostru și a sfârșit așa cum știm... După ora 19 discut mult la telefon cu prof. Vasile Fetescu despre unele probleme ale noastre, dar ne-am referit critic și la adresa clasei noastre politice, făcând remarca următoare: Dacă am fi în defunctul regim, înainte de terminarea convorbirii am fi fost arestați pentru opiniile noastre politice. În orele dimineții mă sună S. Coloșenco cerându-mi material pentru „Academia Bârlădeană” - e vorba de volumul „Lumânărică” al d-lui I.N.
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]