5,064 matches
-
nu mai știa cum plecase de acolo. Se trezise doar pe coridorul gol, semn că lecțiile continuau în clase, ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Ana îl aștepta în fața ușii clasei lor. - De ce n-ai intrat la ore? O repezi, supărat. N-am nevoie de consolare! Ana îl privi tristă, își ridică haina și ghiozdanul rezemate lângă perete, după care coborî scările și ieși din clădire. Chiulise de la ultima oră ca să îl aștepte, ca să îi spună că ea îl credea
MASCĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382094_a_383423]
-
să fiu cu familia mea! - Dar te-am văzut pe stradă, de mână și... de gât, cu pedagoaga de la Centru, completă Leonardo. Mergeați la biserică. Este femeie de treizeci și cinci-patruzeci de ani! - Ce treabă ai tu cu asta? îl repezi Viorel, un băiat brunețel. Și eu mă iubesc cu pedagoaga. Mă căsătoresc cu ea, când devin major. Atunci când ești îndrăgostit de cineva, în ziua de azi, nu mai contează nici vârsta, nici sexul și nici măcar tipul de ființă. Iubirea e
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]
-
eu acum fără el, unde îl găsesc? Dă-i un telefon și spune - i să vină imediat la mine. Dă- i tu, că pe tine te ascultă. Voi amândoi aveți secretele voastre. Eu nu prea contez pentru voi. M -a repezit mama nervoasă, pierdută în grijile ei. Am început să plâng și îngrozit de ce spune am fugit speriat în brațele ei. Nu mai vorbi așa,că mă sperii. Eu vă iubesc pe amândoi. Pe tine mai mult că ne uităm amândoi
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
ăia cum se bagă în față, tu de ce nu încerci, a început iar Mamy să strice atmosfera cu ideile ei. Unde vrei să mă duc, știu eu limba la ăștia? Du- te tu, că tu știi rusește ca ei. O repezi Taty cu o logică bine argumentată și cearta s- a domolit. Dacă sunt la granița mea, acolo este problema mea, acolo eu mereu am rezolvat, fără ceartă fără scandal , fără ,,descurcăreli,, cum fac ăștia aici. Și așa era. Am fost
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
felinar, atât. Doar roțile se aud scârțiind. Dar tot mai bine mergem cu bici, că e mai interesant. Și am plecat. La a treia casă după ce treci de drumul Siretului, câinele Simidei a sărit ca un bezmetic și s-a repezit drept între spițele de la bicicleta mea. Probabil s-a lovit că schelălăia așa de tare că sculase tot cartierul din amorțeală și toate babele stăteau acum sprijinite de gard, să l vadă pe ăla al Reghinei venită de la oraș. Simida
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
joc adecvat. ,,și e ghine când e ghine cu bărbatul alteia cu tine,, o punea între ghilimele mătușa Măriora râzând cât mai putea pusă pe un râs șugubăț. - Cățelul Bunicii însă speriat de atâta hărmălaie a început să latre necontenit repezindu-se cu lanțul de gât spre poarta mare de la drum. Inervat, unchiul Tolic s-a dus și i-a tras un șut de l-a băgat înapoi pe gaura din gard, singura pe unde el avea acces spre civilizație. Dar
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
în: Ediția nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Se mârâie, se latră ca javrele pe drum Și arătându-și colții, de os când simt miros, Ar vrea să fie primii "i-al meu ciolanu'-acum!" Și se reped să muște mai rău și mai vârtos. Când lupta este strânsă în față-i greu s-ajungi, Dar nu abandonează căci repede-au uitat. I-apucă gudureala, mergând târâș, pe brânci Și-ncep de zor să lingă unde-n silă
ILUZIONISM de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379367_a_380696]
-
impune ele singure personalitatea artistică a lui Victor Ion Popa”, scrie Tudor Vianu în Contemporanul la 15 martie 1957, referindu-se la Take, Ianke și Cadâr. ...”Parcă-l văd schițând încet, elegant, gândind și sorbind tacticos din cafea. Nu se repezea în linii nervos să scoată forma șarjată din fuga condeiului. Era un cerebral. Contura și apoi privea încrețind fruntea. Revenea la noi linii la fel de tacticos așternute pe hârtie, ca la început. Lucra mult din memorie, spunea că în felul acesta
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
Și-a tăcut apoi din gură. Ne-am plimbat așa o vreme. Stătea sub haină liniștit, Da-ncepu apoi să cheme Și mama lui l-a auzit. Apăru deodată-n stradă Lătrând la mine furios, Ba chiar dădea să se repeadă Ș-am lăsat cățelul jos. A tăcut, n-a mai lătrat. L-a lins o vreme bucuroasă. L-a luat in gură și-a plecat, Dispărând în ceața groasă. Și-apoi multă vreme chiar, De-atunci nu ne-am mai
CĂŢELUL de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379559_a_380888]
-
din banii statului, bani ce ar putea fi investiți în medicină pentru salvarea a milioane de oameni în suferință. Am scris acest poem mai demult, dar cred că este potrivit acestei situații. CONDOLIANȚE FAMILIEI ÎNDURERATE PLÂNG Nori de plumb aleargă repezi, ca mânați de un blestem. Ploaia bate-n ropot geamul, desfrunziții arbori gem. Fulgere brăzdează cerul în sinistrele culori, Spre meleaguri însorite pleacă ultimii cocori. Vântul cată-n drum opreliști, printre crengile uscate, Șuierând ca un bezmetic peste-nvolburate ape
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
care fură din banii statului, bani ce ar putea fi investiți în medicină pentru salvarea a milioane de oameni în suferință. Am scris acest poem mai demult, dar cred că este potrivit acestei situații.CONDOLIANȚE FAMILIEI ÎNDURERATEPLÂNGNori de plumb aleargă repezi, ca mânați de un blestem.Ploaia bate-n ropot geamul, desfrunziții arbori gem.Fulgere brăzdează cerul în sinistrele culori,Spre meleaguri însorite pleacă ultimii cocori.Vântul cată-n drum opreliști, printre crengile uscate,Șuierând ca un bezmetic peste-nvolburate ape
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
trepte și podele până în miez de noapte, iar cântecul ei îi făcu pe supuși să râdă și să plângă în același timp. Râse plângând și regele, zbătându-se în patul de care se prinsese cu mâinile pentru a nu se repezi să o sărute pe minunata fată pe care trebuia să o pedepsească. - Să i se dea să toarcă toate caierele de lână din palat, porunci regele în cea de-a treia zi. Fata munci până în miez de noapte, când degetele
FIICA VRĂJITOAREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381471_a_382800]
-
unii pe alții și dansau cu toții, încercând o bucurie cum nu mai încercaseră niciodată. În turnul său, regele se zbătu cât se zbătu în lanțurile cu care se legase și, în cele din urmă, se smulse din legături și se repezi în locul în care era întemnițată fata cărbunarului. - Vreau să fii regina mea, vreau să-mi trăiesc tot restul vieții alături de tine, vreau să mă iubești așa cum am ajuns să te iubesc eu pe tine! Fata se opri din cântat și
FIICA VRĂJITOAREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381471_a_382800]
-
de uscăciuni se mișcă ceva. Privind mai bine, văzu că un peștișor mic se zbătea în apa adunată din lacrimile ei și o floare purpurie își schimbase culoarea, umezită de picăturile sărate. Prințesa apucă repede peștișorul și floarea și se repezi în camera ei. Acolo găsi un vas frumos cu pământ în care sădi floarea și o cupă de argint pe care o umplu cu apă pentru peștișorul auriu. Abia după trei zile în care prințesa nu mișcă vasul și cupa
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
Minți, se răsti prințesa, tatăl meu e un om drept! Floarea dădu din cap cu tristețe, iar peștișorul zbură în cupa sa, scufundându-se cu totul în apă. Prințesa bătu din picior cu ciudă, înfășcă vasul și cupa și se repezi pe scările care duceau în temniță. Reuși cu greu să deschidă de una singură zăvoarele ruginite și să deschidă porțile greoaie, dar, până la urmă, ajunse sub talpa palatului, acolo unde, legat în lanțuri grele, abia mai respira Florea-Zâmbet de Floare
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
nu găsi decât floarea purpurie și peștișorul auriu. - De unde ai aceste odoare? - Le-am găsit lângă zidul palatului. Neștiind ce să mai zică, împăratul ieși din camera fetei și se pierdu în umbra coridoarelor, urmat de slujnică. Fata împăratului se repezi la fereastră, dar nici urmă de grădinar. Întristată, se întoarse la floare. - Unde ar fi putut pleca Florea? - El nu poate trăi fără flori! Va încerca să refacă grădina. Prințesa căzu pe gânduri. Se obișnuise cu flăcăul prin preajma ei și
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
cu dușmanul de moarte al tatălui său, Vrăjitorul Întunericului. Acesta călărea Balaurul de Foc și căuta pricină călătorilor care intrau sau ieșeau din împărăția lui Mustață-Sură. Când zări ceea ce credea el că era un oștean al lui Mustață-Sură, vrăjitorul se repezi, îl înfășcă de pe cal și zbură cu el până în Pădurea Întunecată unde se afla Castelul de Fier în care locuia. - Din acest moment ai să mă slujești pe mine, o anunță pe prințesă Vrăjitorul Întunericului. Vei hrăni balaurii, vei curăța
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
un loc în care oamenii aveau pielea neagră și n-au văzut în viața lor zăpadă. Când le-am acoperit casele cu fulgi zemoși și pufoși, au ieșit cu toții afară și au început să danseze în cinstea mea. - Eu, se repezi Notus, am ajuns într-un loc în care oamenii aveau pielea roșie și se chinuiau fără să reușească să aprindă focuri pe lângă casele lor. Când am trimis un fulger și am suflat să aprind focurile, ei au început să chiuie
ARIPILE FERMECATE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381472_a_382801]
-
cu crengile întinse îndrăzneț până la primul șir de ferestre. Dacă nu ar fi fost atentă, fata ar fi căzut direct în râu, sau, și mai rău, și-ar fi putut frânge gâtul pe pietroaiele din jurul palatului. Feciorul de împărat se repezi spre zidul înalt și o prinse pe fată chiar când aceasta își dădu drumul din copac. Domnița începu să dea din picioare, îngrozită. - Liniștește-te, am vrut doar să te ajut! - Cine ești? Cei mai frumoși ochi albaștri pe care
ARIPILE FERMECATE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381472_a_382801]
-
Un vrăjitor, un zmeu și-o fiară a trebuit să-nfrângă Ascultară cu toții, împărat, oșteni, curteni și oameni de rând cântecul care povestea cum fusese înșelat fiul împăratului de Răsărit. Prințul Negru se ridică deodată, își scoase paloșul și se repezi să taie capul păsării care cânta adevărul. Atunci, Ador se arătă în fața tuturor, iar Pasărea Paradisului îi zbură pe umăr. Îl însoțea Vrăjitorul din Nori, cu barba lui lungă și roșie și cu mantia strălucitoare, purpurie. Nici nu clipiră bine
ARIPILE FERMECATE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381472_a_382801]
-
a alipit repede veseliei generale. A suflat lumânarea cum i-a cerut mămica apoi a primit prima porție de care, însă, nu s-a atins. A așteptat să vadă ce fac ceilalți copii care veseli dădeau din coadă și se repezeau să înfulece deîndată ce primeau farfuria sub nas. După ce și-a făcut curaj a înmuiat lingurița în cremă și a dus-o la gură. Porția a dispărut cât ai clipii, iar ochi rugători spre mămica cereau „repetir”. Nu știu dacă
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374295_a_375624]
-
până vine Moșul și poate mai pot îndrepta ceva! Ce mă fac dacă nu găsesc nimic în ghete poimâine? Mama zice că "nu se mai îngrașă porcul în Ajun", dar eu o să încerc!" Fără să mai piardă timpul, băiatul se repezi în magazie unde lemnele erau tăiate și stivuite ordonat de tatăl lui pentru lunile geroase de iarnă și plin de entuziasm, începu să care la bucătărie unde focul ardea permanent. - Mama, unde pot să pun lemnele astea? întrebă el încurcat
POVESTE DE IARNA de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374342_a_375671]
-
brută, directorul îl susține, nimeni nu poate să zică nici un cuvânt. Odată a lovit o îngrijitoare, pentru că aceasta i-a zis să nu mai meargă pe hol, pentru că ea a spălat și el lasă urme. Când a auzit, s-a repezit la ea și a tras-o de păr. Femeia l-a raportat la director, iar acesta a pedepsit-o pe ea cu nu știu ce ”mustrare”. Voi vreți informații pe degeaba? Nu-mi luați o prăjitură? -Ba da Florine, iartă-mă!-Mihai
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374332_a_375661]
-
au spus că o să mi-i prăjească mie la masa de prânz, ca să-i mănânc. Bunica Floarea, mama tatei, mi-a explicat că sunt pui de broască, nu pește. Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
sunt pui de broască, nu pește. Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]