2,136 matches
-
În ciuda educației sale limitate, ea citea orice lucrare științifică putea obține, dar și, adesea, articole copiate de mână împrumutate de la alții. Paleontologul Christopher McGowan a examinat o copie realizată de ea a unei lucrări din 1824 de despre fosilele de reptile marine și a observat că acea copie conține câteva pagini de ilustrații tehnice realizate de ea și pe care îi era greu să le deosebească de original. Ea a disecat și animale actaule, inclusiv pești și sepii pentru a înțelege
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
1821, și Henry De la Beche, ambii membri ai Societății Geologice din Londra, au scris împreună un articol ce analiza în detaliu specimenele găsite de Anning și de alții. Ei au concluzionat că ihtiozaurii sunt un tip necunoscut până atunci de reptile marine și, pe baza diferențelor în structura dinților, au tras concluzia că existaseră cel puțin trei specii. Tot în 1821, Anning a găsit scheletul de după care avea să fie denumită specia "Ichthyosaurus platydon" (astăzi, ""). În anii 1980, s-a determinat
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
anii 1980, s-a determinat că primul specimen de ihtiozaur găsit de Joseph și de Mary Anning era și el membru al speciei "Temnodontosaurus platyodon". Următoarea descoperire majoră a ei a fost un schelet parțial al unui nou tip de reptilă marină, găsit în iarna 1820-1821, primul de acel gen găsit în lume. l-a botezat "" (aproape șopârlă) deoarece credea că se apropie mai mult de șopârlele actuale decât ihtiozaurul, și l-a descris în același articol din 1821 scris împreună cu
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
și a produs senzație publică atunci când a fost expus la British Museum. În decembrie 1829, ea a găsit un pește fosil, ", care a atras atenția deoarece avea caracteristici intermediare între rechini și calcani. Descoperirile de fosile vertebrate, mai ales de reptile marine, i-au creat reputația lui Anning, dar ea a adus și numeroase alte contribuții la paleontologia timpurie. În 1826 ea a descoperit ceea ce părea a fi o cameră conținând cerneală uscată în interiorul unei fosile de . I-a arătat-o
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
în aceeași perioadă, au arătat că în timpul erelor anterioare, Pământul era locuit de creaturi foarte diferite de cele de astăzi, și a furnizat o susținere importantă pentru o altă propunere controversată a lui Cuvier: că a existat o „epocă a reptilelor” în care reptilele și nu mamiferele erau forma dominantă de viață animală. Expresia a devenit populară după publicarea în 1831 a unui articol de Mantell intitulat „Epoca Reptilelor” și care sumariza dovezile că a existat o eră geologică extinsă în
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
au arătat că în timpul erelor anterioare, Pământul era locuit de creaturi foarte diferite de cele de astăzi, și a furnizat o susținere importantă pentru o altă propunere controversată a lui Cuvier: că a existat o „epocă a reptilelor” în care reptilele și nu mamiferele erau forma dominantă de viață animală. Expresia a devenit populară după publicarea în 1831 a unui articol de Mantell intitulat „Epoca Reptilelor” și care sumariza dovezile că a existat o eră geologică extinsă în care reptilele uriașe
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
altă propunere controversată a lui Cuvier: că a existat o „epocă a reptilelor” în care reptilele și nu mamiferele erau forma dominantă de viață animală. Expresia a devenit populară după publicarea în 1831 a unui articol de Mantell intitulat „Epoca Reptilelor” și care sumariza dovezile că a existat o eră geologică extinsă în care reptilele uriașe stăpâneau uscatul, aerul și marea. Aceste descoperiri au jucat un rol-cheie și în dezvoltarea unei noi discipline de analiză geoistorică în cadrul geologiei din anii 1820
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
care reptilele și nu mamiferele erau forma dominantă de viață animală. Expresia a devenit populară după publicarea în 1831 a unui articol de Mantell intitulat „Epoca Reptilelor” și care sumariza dovezile că a existat o eră geologică extinsă în care reptilele uriașe stăpâneau uscatul, aerul și marea. Aceste descoperiri au jucat un rol-cheie și în dezvoltarea unei noi discipline de analiză geoistorică în cadrul geologiei din anii 1820, care căuta să înțeleagă istoria Pământului folosindu-se de dovezile fosile și să reconstruiască
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
prietena ei . Agassiz a fost recunoscător pentru ajutorul primit de la cele două femei la examinarea specimenelor de pește fosil în timpul vizitei lui la Lyme Regis în 1834. După moartea ei, alte specii, inclusiv "Cytherelloidea anningi", și două genuri, genul de reptile "Anningia", și genul de moluște "Anningella", au fost numite după ea. În 1999, la 200 de ani de la nașterea ei, s-a ținut la Lyme Regis o întâlnire internațională de istorici, paleontologi, colecționari de fosile și alte persoane interesate în
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
variază între 490-850mm. Se întâlnesc păduri mixte, fiind un amestec de păduri de conifere, foioase, artice si de stepă. Fauna include 68 de specii de mamifere (iepurele, vulpea, elanul, lupul, ciuta, mistrețul etc), 203 specii de păsări, 7 specii de reptile, 13 specii de amfibieni și 60 de specii de pești (babușca, ghiborțul, plătica, bibanul etc). Coordonate Geografice: Suprafață: "total:" 65,300 km² "Uscat:" 62,680 km² "Mare:" 2,620 km² Granițe Terestre: "total:" 1,574 km "vecini:" "Belarus 680 km
Geografia Lituaniei () [Corola-website/Science/323897_a_325226]
-
Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 0,40 hectare. Rezervația naturală reprezintă un punct fosilifer ce adăpostește un depozit însemnat cu faună marină (din prima perioadă a erei mezozoice), constituit din vertebrate (pești, reptile) și mai multe specii fosile de nevertebrate cu importanță paleontologică deosebită.
Gruiul Pietrii () [Corola-website/Science/323930_a_325259]
-
inclusă în Parcul Natural Bucegi. Aria protejată reprezintă un peisaj alpin cu abrupturi stâncoase, pășuni (vegetație alpină variată) și păduri; asociații floristice specifice etajului subalpin și alpin inferior și alpin superior și o faună variată în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte; specifică extremități estice a Carpaților Meridionali. „” este o rezervație naturală cu diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii, cât și la nivel de ecosisteme terestre. Rezervația naturală se suprapune sitului "Natura 2000
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
pe malurile râurilor, comunități cu ierburi higrofile, mlaștini turboase, abrupturi stâncoase cu vegetație chasmofitică, grohotișuri calcaroase, grohotișuri medio-europene calcaroase, grohotișuri silicioase și grohotișuri de șisturi calcaroase. Fauna este una variată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, broaște, pești sau insecte< dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
corb ("Corvus corax"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), mirlă ("Turdus merula"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), codobatură ("Motacilla alba"), aușel ("Regulus regulus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco verpestinus"); Reptile și amfibieni: vipera comună ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). Flora ariei naturale este constituită din arbori cu specii de: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
univers. Soldatul este un pic confuz cu privire la cine este și la rolul său în grup. Deoarece nu este atât de sigur pe el, Soldatul este foarte deschis pentru orice experiență. Grădina zoologică poate fi un loc dur (în special Casa reptilelor), iar Soldatul este un pic prea evident naiv pentru propriul său bine. Deschiderea Soldatului îl transformă în cel mai probabil partener de petrecere cu lemurii la bine sau la rău. Rico reprezintă artileria liberă finală și și-a internalizat (la
Pinguinii din Madagascar () [Corola-website/Science/315988_a_317317]
-
munte ("Trollius europaeus"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), talpa-ursului ("Heracleum palmatum"), mirodea ("Hesperis nivea"), nopticoasă ("Hesperis matronalis ssp. candida"). Fauna sitului este una bogată și variată; la baza desemnării acestuia aflându-se mai multe specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte) protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii faunistice protejate semnalate în
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
este o specie de crocodili, totodată și cea mai mare reptilă din lume în viață, dar și cel mai mare prădător terestru. Masculii din această specie pot ajunge până la 6,7 metri în lungime și până la o greutate de 2000 kg. Totuși, mărimile obișnuite ale unui mascul adult în general sunt
Crocodylus porosus () [Corola-website/Science/333016_a_334345]
-
găsesc crabi și crevete. Mari grupuri de pești migratori sunt direcționate spre Japonia de către Curentul Japoniei și Curentul Kuril. Speciile de insecte sunt variate și în număr mare. Aici trăiesc peste 250 de specii de păsări și 8 specii de reptile. Fauna aparține subregiunilor eurosiberiană și chino-manciuriană (ursul japonez, maimuța japoneză, cocoșul japonez). Diversitatea și unicitatea peisajului arhipelagului japonez a determinat considerarea a numeroase regiuni drept parcuri naționale. Japonia este situată la limita nord-estică a zonei climatice aflate sub influența musonului
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
Repede a creat în mai multe zone o luncă, unde vegetația este tipică acestui relief. Animalele sălbatice lipsesc aproape în totalitate, existând totuși grupuri de rozătoare și mamifere mici, precum și căprioare, în pădurea Felix de lângă oraș. Dar sunt și unele reptile cum ar fi șopârla și șarpele de apă care se află îndeosebi pe malurile Crișului Repede. Dintre mamifere putem aminti și vidra.În Crișul Repede trăiesc deasemenea mai multe specii de pești , cum ar fi : Avat , Biban , Caras , Crap , Lin
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeală, ca și în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șorecarul încălțat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul, etc). Din județul Brașov rețeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceștia
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
care îi oferă hrană, adăpost și siguranță. Fauna Moldovei cuprinde circa 17 mii specii de animale dintre care 16,5 mii sunt nevertebrate și 460 vertebrate. Fauna vertebratelor include 70 specii de mamifere, 281 specii de păsări, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni și 82 specii de pești. În a doua ediție a Cărții Roșii sunt înscrise 16 specii de mamifere, 39 de specii de păsări, mai vulnerabile și periclitate cele răpitoare , 8 reptile, 1 amfibian, 12 pești, 1
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
de păsări, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni și 82 specii de pești. În a doua ediție a Cărții Roșii sunt înscrise 16 specii de mamifere, 39 de specii de păsări, mai vulnerabile și periclitate cele răpitoare , 8 reptile, 1 amfibian, 12 pești, 1 chișcar, 37 insecte, 1 crustaceu și 3 moluște. În pădurile Moldovei se pot distinge unele specii de animale ca: "căprioara, mistrețul, vulpea, bursucul, veveriță, jderul" sau pisica sălbatică și specii de păsări ca "coțofana, pupăza
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
iar pe uscat lemingul, renul și alte numeroase specii de păsări, în special în timpul scurtei veri polare. În Europa Mediteraneeană, cu o faună sărăcită, se mai păstrează câteva elemente caracteristice precum șacalul și pisica sălbatică, în care se adaugă numeroase reptile, broasca țestoasă de uscat, scorpionul și în Gilbraltar magotul, singura specie de maimuță din Europa. Fauna cea mai abundentă și cea mai diversificată se întâlnește în Europa Centrală și în cea Continentală. Taigaua, spre deosebire de tundră, beneficiază de o faună bogată
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
absolută de -35,2 grade a fost înregistrată la Întorsura Buzăului în anul 1947. Flora cuprinde o mare varietate de: Fauna este foarte variată, grație mulțimii biotopurilor întâlnite din valea Oltului până pe vârful muntelui, alcătuită din specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni. Județul Covasna are o populație de 222.449 locuitori, din care peste 59% trăiesc în mediul rural. În județul Covasna, există 164.158 etnici maghiari, adică 73,79% din totalul populației. Populația Județului Covasna: Teritoriul județului Covasna a
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
galbenă, sănișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din floră de primăvară (pâștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua). Fauna este diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broască). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii de pești (păstrăvul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) și păsări de apă (rate, lișițe) Istoria prezenței umane pe teritoriul județului se pierde în negura vremurilor. Cel mai
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]