2,221 matches
-
de gândire. „Fii cuminte!“ nu înseamnă în fond altceva decât „Fii cu minte!“, gândește, răs-gândește și răzgândește-te! Lecturi stoice de Crăciun Înainte să se convertească la creștinism, lumea romană târzie supraviețuise moralmente prin înțelepciunea stoică, cu aura ei de resemnare dârză, cu asceza ei amară, fără iluzii și fără altă speranță decât aceea a vindecării de patimi. Există, în stoicism, o noblețe impunătoare, un duh ascetic boreal, un exemplu de verticalitate fără cer. Nu întâmplător, stoicismul a pătruns, discret, dar
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
al vieții zilnice, dar, pe de altă parte, nu constituia (din păcate?) o preocupare. Ne polua fără să ne locuiască. Toți știam că nu ne putem sustrage presiunii politice oficiale, că totul e „politizat“, dar, câtă vreme acceptam (din lașitate, resemnare sau oportunism) situația de fapt, puteam divaga compensatoriu. Ne urmam viețile, ne străduiam să ne facem meseria, practicam infinite modalități ale evaziunii. Reușeam, așadar, să ne salvăm libertatea interioară, în ciuda paraliziei generale a „libertăților“. Un fel de a spune că
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
oarecari „pagube colaterale“ ale acestei diminuări a spiritului critic. Nefiind preocupați să-i judecăm pe alții, pierduserăm și deprinderea de a fi atenți la ei. Fiecare își administra singur supraviețuirea, fiecare se concentra asupra lui însuși și asupra apropiaților săi. Resemnarea, duplicitatea și decizia spontană de a îndura totul în tăcere țineau loc de morală și de instinct politic. După revoluție, organul somnolent al judecății a devenit insomniac. Am redescoperit voluptatea uitată a opiniei critice, satisfacția de a amenda, de a
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mamei, care intuia mai multe din câte ar fi descifrat tatăl la prima vedere. De altfel, Eminovici avea la data respectivă un nou conflict cu țăranii din sat, la împropietărire, apoi cu noul preot, Emanoil Bercea, așa încât a primit cu resemnare vestea, tratând-o ca atare. Drumul spre Blaj l-a făcut Mihai într-o zi frumoasă de vară [...] pe drumul cel mare-mpărătesc80, după ce a trecut pe la mormântul celor dragi. La Blaj, când l-a găsit pe Grigoriu Dragoș singur și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
poezia mea să fie ridicată la adevărata ei măsură. Oricum, eu nu mai am ce pierde. De acum înainte, pierde poezia." Cartea a apărut. Mi-l amintesc pe Popel, poetul de 20 și ceva de ani, sorbind fără lăcomie, cu resemnare, oxigen din tubul sprijinit într-o rână de peretele scorojit al clinii ieșene de "radiologie". Cu un an în urmă, mă invitase la el acasă, la vânătoare de iepuri, undeva, în nordul județului Botoșani. "Acolo se străduia să mă convingă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cunoscând din plin umilința, am uitat să și râdem. Strădania de-a ierta, de-a nu clama suferința, de-a recupera ce se putea într-un târziu proces de creație, iată reușite în care am simțit ajutorul divin. Departe de resemnare, ne mângâie și ne fac mai înțelepți versurile poetului: "Eu trec pe-același țărm ce nu e, La braț cu prieteni și vrăjmași, De-au fost să-mi bată trupu-n cuie Ori să-mi presare crini sub pași". (p. 195
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pe bănci în sălile de așteptare, fără lumină, pe valize, pe boccele, care pe unde putea... O mulțime de bărbați, femei și copii, oameni de toate vârstele, moțăind, formau o masă apatică vlăguită de putere și speranță, care aștepta cu resemnare trenul să-i ducă, pe cei mai mulți nu se știa unde... Peste puțin... și, trenul apăru din întuneric ca o fantomă, și se opri scrâșnind jalnic pe șine. Ca la comandă, pe peron se deslănțui o goană turbată către trenul înțepenit
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
e bună de nimic... cu ce te-ajută ?!. Știai ceva, trăiai înfășurat într-un văl de amăgiri pe care leai țesut singur cu mintea.. ascunzând adevăratul chip, schimonosit al adevărului !”. Broboane reci de sudoare îi inundă fruntea. În fața atotputerniciei, cu resemnare se împletea un val de revoltă... inima îi clocotea, sufletul îi era străbătut de un simțământ de pătimașă răzvrătire împotriva acestei nedreptăți. „ - Al Domnului este pământul și plinirea lui, lumea și toți cei ce locuiesc într-însa.!”. „... Întru fericita adormire
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
la tulpina gorunului, fără să clipească... Doar, flacăra aceea de oțel, care se aprindea și se stingea mereu, ca un semnal tainic, în ochii lui negri, trăda că-i o ființă vie. Era ceva în privirea lui, o liniște.. o resemnare care copleșea. Cercul viu se opri, ca încremenit, cu armele întinse spre el. Acum le vedea bine chipurile speriate, chiar înfricoșate în fața acelui om, care a băgat spaima în toți securiștii. Toți stăteau ca înlemniți, numărându-și parcă bătăile inimii
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
exterminare lentă, picătură cu picătură, prin chinuri groaznice... prin schingiuiri de neînchipuit cum numai securitatea se pricepea; să-l vadă agonizând... asta vroia. Maiorul se opri, la câțiva pași în fața lui, văzându-i în privirea ochilor atât de liniștită, o resemnare care-l uluia.. În ochii căruia i se putea citi, doar, un dureros regret că n-a fost vrednic să-și îndrume camarazii și să-i ducă la izbândă. Nu-i mai rămăsese decât să moară și el. În obrajii
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
gânduri. Niciodată, lumea nu va mai fi așa cum a fost odinioară !.. Și tot el continuă privindu-ne pe fiecare în parte, și pe toți deodată. Viața pe care am știut-o noi, a pierit pe vecie ! Mda..! făcurăm toți cu resemnare. Apoi, după o vreme continuă acelaș coleg. Să ne amintim ce ne-a învățat domnul profesor Bogos... „A lua cu înțelepciune de la viață ce e mai bun”. și, tot el ne-a mai învățat, vă amintiți... „Frumusețea și iubirea ne
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
anul 1944) este astfel descrisă de autor, care vede peisajul în ansamblu, dar și amănuntele caracterizante: „O mulțime de bărbați, femei și copii, oameni de toate vârstele, moțăind, formau o masă apatică vlăguită de putere și speranță, care aștepta cu resemnare trenul să-i ducă, pe cei mai mulți nu se știe unde...” Titlul carții este și leit-motivul ei. Un fel de refren la o doină de înstrăinare și de jale, dar și o idee obsedantă. Poate și o posibilitate de ușurare a
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
soare, de anotimpuri, de Aia, de zi și de noapte. Aș vrea, mai ales, să-mi pot continua călătoria interioară. Voi muri Aia afirmă că fiece om cu judecată reușește să fie mulțumit de existența sa, suportând lucrurile neplăcute cu resemnare. Eu nu știu să fiu răbdător atunci când mă gândesc că voi muri și că viermii îmi vor roade carnea. Copilărie Ninge. Sunt fericit. Nu-mi mai trebuie nimic. Mă reîncarc de o energie celestă. Nu știu dacă mai contează biografia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
posibilitatea (libertatea) unor alegeri/opțiuni personale. ▪ Caracteristici și roluri de gen pe care le considerați cel mai bine valorizate social. Cum ați perceput așteptările și prescripțiile de gen-rol în diferite etape ale vieții (acceptare/ satisfacție/ revoltă/ refuz/conflict de rol/ resemnare/ compromis etc.)? 2. Timp profesional, timp familial și timp personal: reflecții asupra vieții profesionale corelată cu viața de familie și personală, respectiv munca productivă și munca reproductivă (munca domestică; munca de îngrijire), semnalând aspecte specifice și strategii personale pentru construirea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
noastre grevează dramatic lumea înaltă și rarefiată a științelor. Desigur, conservatorismului academic - nu neapărat specific românesc - i se adaugă multe alte metehne mentalitare și până la urmă un anumit model românesc de facere a lucrurilor într-o doară, într-o mioritică resemnare și capitulare în fața filosofiei lucrului bine făcut și la timp săvârșit. Proiectele eșuate de modernizare a societății noastre, frustrările acumulate în urma unor repetate ratări ale timpului ales, favorizant, kairotic cu alte cuvinte, absența unui spațiu dialogic autentic, a unei societăți
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
stări a devenit, în ce mă privește, parte a normalității care mă definește. Și consider că, din acest punct de vedere, sunt întrutotul coerent cu ceea ce am reușit să acumulez, până în prezent, din perspectivă epistemică. Între egalitatea de gen și resemnarea de tip mioritic Este adevărat că, fiind preocupat de teorie politică și de problematica ideologiilor politice, am intrat în contact cu elemente ale gândirii feministe. Nu mai puțin, problema egalității de gen este o chestiune pe care știința politică de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
realității, mai cu seamă dacă o avem în vedere pe cea românească. De aceea, o afirm limpede: în arealul nostru comunitar, agenda publică nu este în măsură să rețină tema egalității de gen, ceea ce nu înseamnă că singura soluție e resemnarea de tip mioritic. Lucrurile nu stau, desigur, precum în cazul gazonului englezesc, dar este, încă, nevoie de timp. De cât timp anume, inclusiv noi, teoreticienii sociali și profesorii, suntem direct responsabili. Depinde de noi, în primul rând, să statuăm cu
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
liniare și dihotomice a raționalismului cartezian care a fundamentat modernitatea europeană și în limitele căreia continuăm să gândim și să acționăm în contexte actuale de viață postmodernă. Alegeri dificile sau diferite? Condiția femeilor între supunere, sacrificiu de sine, renunțare și resemnare? Pe parcursul anilor, am observat multe femei din jurul meu, de vârste și profesii diferite, cu talente și aptitudini recunoscute de către cei din jur, care au renunțat să investească în cariera lor, optând de voie sau de nevoie, pentru traiectorii profesionale modeste
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
o mărturie (Arnaldo Spallacci). Despre competiție și egalitate/parteneriat de gen în viața cotidiană: (...) o afirm limpede: în arealul nostru comunitar, agenda publică nu este în măsură să rețină tema egalității de gen, ceea ce nu înseamnă că singura soluție e resemnarea de tip mioritic. Lucrurile nu stau, desigur, precum în cazul gazonului englezesc, dar este, încă, nevoie de timp. De cât timp anume, inclusiv noi, teoreticienii sociali și profesorii, suntem direct responsabili. (...) Ca atare, e greu de spus, din perspectiva mea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
tulburată), să-și recâștige necesarul echilibru. Nu din cine știe ce fel de tulbure, chiar echivocă (moral), înverșunare, incredibil hiperbolizată de autor, ci, dimpotrivă, dintr-un refuz, cu toată ființa ei, al oricărei forme de pasivitate lașă, vinovată, de - nu mai puțin - resemnare „mioritică”, vin și „hotărârea” din sufletul eroinei, ca și comportamentul ei de-a lungul căutărilor (capătul doar al acestora ar trebui să fie descoperirea trupului celui ucis și îngroparea lui, creștinește) și „anchetei” din Baltagul (aceasta, înțeleasă acum, distinct, ca
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
puternic spectaculos și este asistentul umilit al unei orogenii primordiale. Ceea ce rămâne nou este forța hugoliană de expresie a lui Arghezi, pe care îl cumpănesc exclusiv ca geniu verbal.” 1 La capătul copleșitoarei exegeze criticul poate scrie cu o falsă resemnare, ce conține în fond o admirabilă apreciere superlativă la adresa operei: „Și în sfârșit acum, când mecanismul arghezian îmi stă demontat în față, sau cel puțin îmi închipui aceasta, simt că 1 Eminescu. Arghezi, p. 173 48 dincolo de teme, procedee, compoziție
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
ar avea recurgerea la forță și deschiderea ostilităților în această parte a Europei, se vede silit să primească condițiile de evacuare, specificate în răspunsul sovietic”). Prin urmare, ceea ce pentru România a reprezentat - 6 o alegere între desființarea ca stat și resemnarea la ultimatum, pentru sovietici a fost un acord bilateral de voință. Și dacă putem încerca să înțelegem poziția statului rus legată de această problemă, nu ne putem explica motivele pentru care statul român nici până în ziua de azi nu a
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
le- ar avea recurgerea la forță și deschiderea ostilităților în această parte a Europei, se vede silit să primească condițiile de evacuare, specificate în răspunsul sovietic”). Prin urmare, ceea ce pentru România a reprezentat o alegere între desființarea ca stat și resemnarea la ultimatum, pentru sovietici a fost un acord bilateral de voință. Și dacă putem încerca să înțelegem poziția statului rus legată de această problemă, nu ne putem explica motivele pentru care statul român nici până în ziua de azi nu a
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
cea mai desăvârșită indiferență și nu are nici o opinie, mărginindu-se la cercul strâmt al preocupărilor individuale, nu-și formulează aspirațiiile, chiar atunci când îi sunt lovite interesle, nu are păreri despre desfășurarea lucrurilor și purtarea guvernanților. Dacă suferă, atribuie cu resemnare suferința destinului și nu participă la o manifestare politică decât dacă e împins fie de guvern, fie de un partid în acțiune"217. Același Nicolae Suțu într-o manieră proprie demonta tot acum o altă încercare a celor care luau
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
din Piatra din cauza unor necazuri familiale 437 care ne-au făcut mari greutăți. Mi-ați scris că ați avut și Dv. grele încercări familiale 438 dar de care nu ne putem apăra, fiind supuși legilor naturii și le primim cu resemnare! Dureros este când semenii tăi te lovesc și-ți doresc sfârșitul!439 Am avut odată ocazia să discut cu fostul colonel Todicescu 440, de aici, despre vremurile și familia Todiceștilor și despre Dv. și opera Dv. Bune urări de sănătate
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]