2,142 matches
-
afirmarea sinelui? Multe persoane cu fobie socială se confruntă cu dificultăți asociate cu satisfacerea nevoilor proprii. Multora le vine greu să refuze cererile și pretențiile celorlalți. Acest lucru poate produce stres și lipsa timpului necesar pentru satisfacerea nevoilor proprii, precum și resentimente față de ceilalți, pentru că emit respectivele pretenții. Dacă veți învăța să vă afirmați voința proprie, nivelul de tensiune se va diminua. Acest subiect va fi reluat mai amănunțit pe parcursul programului. Sînteți excesiv de conștiincios, munciți prea mult, într-un ritm prea rapid
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
seama că nu reușiți să faceți un lucru, vă simțiți vinovat și demoralizat; de exemplu: Ar trebui să fiu capabil să înțeleg asta de la prima lectură. Dacă direcționați acest tip de afirmații către ceilalți, aveți sentimente de mînie, frustrare și resentimente; de exemplu: Ar fi trebuit să-și dea seama cum mă simțeam. Personalizarea și omnipotența Vă asumați responsabilitatea pentru orice eveniment extern negativ sau credeți că sînteți în centrul atenției. De exemplu, vă spuneți: Întotdeauna aduc ghinion, Toată lumea se uita
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
plan emoțional, asertivitatea scăzută vă afectează stima de sine, deoarece vă criticați pentru că nu sînteți capabil să spuneți ceea ce gîndiți sau doriți cu adevărat. Deseori, oamenii care nu reușesc să-și exprime propriile nevoi și opinii acumulează emoții precum mînia, resentimentele și dezamăgirea. Astfel de sentimente contribuie la amplificarea nivelurilor de excitație și tensiune din corp și facilitează apariția atacurilor de panică și de anxietate. Adesea, se ajunge la un punct în care sentimentele nu mai pot fi controlate, iar persoana
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Dacă dumneavoastră credeți în acest mit, nu vă veți simți niciodată confortabil în privința cererii și satisfacerii favorurilor, pentru că nu vă dați seama că există posibilitatea unei alegeri. Cu alte cuvinte, atunci cînd cineva vă roagă un anumit lucru, puteți avea resentimente pentru că nu sînteți capabil să refuzați. Totodată, nu veți fi în stare să rugați pe nimeni nimic, pentru că veți avea impresia că oamenii nu au cum să refuze. 6.6. Abilități de autoapărare În anumite situații, cînd veți încerca să
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Domnului darul nostru. „Când ne împărtășim și primim substanța trupului fizic al lui Cristos - comenta Marmion - trebuie să primim, să acceptăm și Trupul Său mistic“. E imposibil ca să coboare Cristos în noi și să devină principiu de unire, dacă păstrăm resentimentele împotriva vreunuia dintre membrii Săi. Sf. Toma de Aquino (+1274) vedea împărtășirea sacrilegă ca pe o minciună. Și asta pentru că, apropiindu-ne de Cristos ca să-l primim în Sf. Împărtășanie, prin atitudinea noastră, protestăm împotriva unirii cu El. Dacă suntem
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
mama sa. „Voevodul era ținut într-o strânsă izolare de mama sa. În afara unui telefon zilnic cu Florența, unde regina-mamă își petrecea exilul, nici o altă comunicare nu era posibilă. Oficial, din așa numite « rațiuni de stat » în realitate din interese, resentimente și manevrări mai mult sau mai puțin discrete ale camarilei”. Voevodul respingea repetatele încercări ale Camarilei de a-l capta în sfera ei. Clasa și profesorii l-au ajutat în acea perioadă: „Îl ajutam să nu se simtă singur și
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
oricât de iluzorie s-ar fi dovedit. A.B.Cum ați defini iubirea? Un dar prețios, o fastă tulburare, a cărei durată este echivocă, în cel mai bun caz. Se poate transforma într-o solidaritate de durată sau într-un resentiment la fel de puternic, uneori, ca elanul inițial. Oricum ar fi, "dacă iubirea nu e, nimic nu e"... A.B.Tot la conferință, era prezentă în sală și o doamnă venită special din Israel, care a povestit că ați fost vecini în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
nu doar a lor, nu a slăbit. Dacă ar fi pierdut fie și un război contra arabilor, israelienii ar fi dispărut de acolo... cum se cere, de fapt, cu voce tare, și azi. Deci, în pofida schimbărilor, persistă nu puține dintre resentimentele vechi și durabile. Li se cere evreilor, se pare, mult mai mult și altceva decât celorlalți... Antisemitismul s-a energetizat, în ultimul deceniu, cam peste tot. Unde sunt și unde nu mai sunt evrei. A.B.Un gând pentru cititori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
vieții literare. Târgovistea, încă fără nicio instituție profesionistă de cultură în 2000, avea totuși una, pe care însă nu a știut să o păstreze... Fără să fiu deloc drastic, încăput pe mâna unor veleitari de periferie, animați mai curând de resentimente decât de generozitate și altruism, cu un juriu de mică literatură, condus de Mihai Cimpoi (istoric literar stimabil, dar necunoscător al svungului literaturii române actuale), după 2003, Concursul a degenerat într-un fel de serbare școlară, absolut fără niciun ecou
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
victimelor au căzut în această capcană și au dezvăluit informații pe care le ascunseseră în timpul anchetelor. Această primă fază avea și un scop ascuns, întrucât, pe măsură ce taberele se separau și intrau în conflict, cei care fuseseră trași de limbă dobândeau resentimente puternice față de cei care îi păcăliseră, nu doar din cauza torturilor la care erau supuși, ci și pentru că le înșelaseră încrederea. Totuși, după încheierea acțiunii și odată cu trecerea timpului, ei au realizat că nimeni nu făcea de bunăvoie favoruri Securității, ci
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
acord cu autoritățile comuniste chiar din primele momente. Totuși, nu există mărturii că ar fi fost alături de Bogdanovici la primele încercări ale acestuia, cu toate că fuseseră prieteni (fără să fie clar dacă între cei doi a izbucnit o ceartă ori existau resentimente din cauza arestărilor), ci doar că s-a alăturat lui Țurcanu în martie 1949, după condamnările din urma proceselor. La Pitești a ajuns cu al doilea transport din Suceava, cel din septembrie 1949, dar, cu toate că a participat la torturile din camera
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
superîmbogățiți, unii prezenți în Parlament, guvern și alte structuri de putere, asanarea societății românești va fi dificilă și cu efecte morale sub așteptări. Din nou, în loc de o resurecție morală e posibil să asistăm la o devoratoare și antiproductivă resurecție a resentimentului, pentru că ceea ce nomenclatura și securiștii ar fi acceptat în anii '90 ca un fapt firesc, astăzi, bine poziționați, nu mai sînt dispuși să o facă. Asistăm la politici de aplatizare a vinei, prin generalizare și extindere la grupuri cît mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cei care am creat cu adevărat literatura bună după război, În vremuri potrivnice, ne-am bucurat pe tot Întinsul patriei și În toate straturile sociale. Toate acestea și altele să nu se creadă că le scriu sub semnul mâniei, al resentimentului sau al frustrării! Dumnezeu mi-a dăruit, ani lungi, prolificitate creatoare și o viață lungă, literară, care va Învinge nu puține calomnii grosolane (Breban, colonel de securitate!, Breban, agent de influență și altele, ceva mai insidioase, pregătite cu mai multă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Din simplul motiv că orice injoncțiune morală sau teoretică În câmpul valorii estetice este și a fost dintodeauna o frână, mai grav - o diversiune, menită a favoriza indivizi sau grupuri de indivizi nesiguri de propria lor vocație sau animați de resentimente sau felurite oportunisme. Or, Întreaga „teorie” a postmodernismului la noi - „dincolo” ea a Început să apună, ca orice modă tiranică! -, sub argumentele estetice, ascunde, În fapt, nu atât o neputință, cât mai ales o grabă; o ne-stăpânire, o nerăbdare
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
comunist, de activist, mult mai grav de data aceasta, a fost, după chemarea minerilor și după ce aceștia, o hoardă sălbatecă dirijată, se pare, de nu puțini foști securiști care În felul acesta puteau să-și dea frâu liber frustrărilor și resentimentelor cauzate de răsturnarea radicală a situației, faptul - l-am văzut și l-am auzit eu Însumi pe postul național de televiziune! - nu numai de a mulțumi minerilor, dar și specificând că ar fi observat În rândurile manifestanților din Piața Universității
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
străinul autohton”, intelectualii care erau „de altă părere”. Nu, să nu ne Înșelăm, puterea lui Ceaușescu nu se baza numai pe poliție și pe aparatul său militar sau administrativ; abilitatea sa a fost aceea de a răscoli mereu În populație resentimente și nostalgii, frustrări și chiar idealuri cărora le-au căzut victimă nu numai oamenii „simpli”, dar și unii intelectuali de vârf. Noica și Nichita Stănescu sunt două exemple frapante, sau Ioan Alexandru. Da, Nichita, prietenul meu și marele poet profesa
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu cea umană, ci cea a unei ființe aflate de milenii sociale la marginea oricărei comunități umane, Îmbibată de frustrări, ambiții și pofte din alt secol, din alte pseudo-culturi. Acolo unde „naturalul” nu tinde spre „uman”, ci invers, instinctele și resentimentele cele mai afunde Înving tot ceea ce secolele păreau a fi câștigat; un personaj de roman din acele cărți În care apar figuri „monstruoase”, cum ar fi femeia Thénardier din Mizerabilii lui Victor Hugo care Îl ațîță pe soțul ei, mai
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și Liviu Petrina, ambii secretari, sub dictatură, la Ministerul de Externe. Ei m-au și invitat imediat după ce am „poposit” de la Paris, În martie-aprilie ’90, să mă alătur lor și proaspăt Înființatului Partid al Ardealului (primit peste tot, Încă, cu resentimente și antipatie agresivă, rod și al intoxicării stîngii comuniste și a securiștiloră. Dar nu am făcut-o, așa cum am refuzat și oferta lui I. Iliescu, În credința mea, oarecum naivă, de a mă ține la echidistanță de viața politică de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care le-am săvârșit, singuri sau În grup, În secolul trecut, au fost cele care au pornit tocmai din acest reflex nenorocit, instinctiv sau indus de alții, nu numai de a „da vina pe alții”, dar de a ne exersa resentimentul, una din marile boli ale umanității În modernitate, descoperite și analizate magistral de Nietzsche. Resentimentul nu În primul sens, cel curent, ca o formă a ranchiunei sau frustrării, ci, cum o spune filosoful neamț, Înclinarea multora de a se valoriza
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
au pornit tocmai din acest reflex nenorocit, instinctiv sau indus de alții, nu numai de a „da vina pe alții”, dar de a ne exersa resentimentul, una din marile boli ale umanității În modernitate, descoperite și analizate magistral de Nietzsche. Resentimentul nu În primul sens, cel curent, ca o formă a ranchiunei sau frustrării, ci, cum o spune filosoful neamț, Înclinarea multora de a se valoriza, de a se „realiza” nu prin actele proprii, ci pe „spinarea altora”, trăgându-i pur
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a fost tocmai această boală politică și morală a secolului XX, iscată În Italia În anii douăzeci de turbulentul Mussolini și preluată de nazismul german, de Goebbels și Hitler, care au Încercat să facă din această „boală a omului modern”, resentimentul, o ideologie, răscolind straturi umane de zeci și zeci de milioane de oameni. Nae Ionescu a făcut, printre altele, două erori majore: una, Încercarea de a departaja valorile umane după rasă, și a doua, Încercarea - nefericită și ea, care are
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dar și ale cetățenilor, ale Românilor, care aveau nevoie Înainte de orice de unitate pentru a gera satisfăcător, pentru ei și generațiile ulterioare, noua stăpânire a teritoriului numit România Mare. 6 În ceea ce mă privește, absența aș putea zice totală a resentimentului, În accepție nietzscheniană, În reflexele mele morale sau psihologice dintotdeauna, la orice vârstă, m-a ajutat decisiv În a nu cădea În toate acele false probleme, chiar depresiuni sau pulsiuni paranoide care Îi vizitează adeseori pe extrem de mulți contemporani ai
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
meu, dacă vrem să forțăm lucrurile, e poate faptul că eu continui să scriu Într-o limbă de „circulație restrânsă” cum se zice, argument al multor scriitori care, visând „gloria europeană”, dau vina pe „limbă” - iată un alt reflex al resentimentului nietzschenian. Sunt, se știe, cazuri ale unor scriitori de limbă „periferică”, suedeză sau albaneză de exemplu, care au făcut „carieră la Paris” sau Într-un alt centru european de cultură. Nici azi nu știu bine de ce „mă’ntorc mereu - contimporan
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
douăzeci din Franța, prin André Gide, și, În România, prin ucenicul talentat al acestuia, Camil Petrescu. Da, amintindu-l des pe amicul Matei - deși el, În textele sale memorialistice, mă ignoră sau Îmi dedică două-trei rânduri, Încărcate uneori de un resentiment prost ascuns -, nu numai că evoc fierbințile zile și nopți ale splendidei noastre tinereți literare, dar Încerc eu Însumi să Înțeleg - chiar și În sensul titlului acestui volum! - dacă toate acestea „au avut un rost” și dacă da, care a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
patosul și abilitatea sa oratorică să fi fost un prim semn al acestei „prostii egolatre”, o „prostie” care, În loc să se ascundă și să maimuțărească „inteligența” celorlalți, se afirmă cu o anume impetuozitate, cu o anume „coerență”. Speculând, „inteligent”, se’nțelege, resentimentul uman, enormă boală a psihicului modern, descoperită cu nici un secol În urmă de fugarul și repudiatul de mediile universitare - Friedrich Nietzsche. Acea tendință obscură, dar evidentă În anume Împrejurări, chiar agresivă și violentă a unora, a multora, care, nemulțumiți de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]