12,084 matches
-
dietetică și medicinală. Vitamina A (retinolul) se formează în organismul uman prin scindarea provitaminei A, sub acțiunea enzimatică a carotenazei. Are un rol fiziologic important, în controlul diferențierii celulare, în formarea rodopsinei (pigmentul retinei), în menținerea imunității organismului la infecții respiratorii și digestive. Prezența carotenului natural are un efect protector superior. După Mogoș, V.T.,1992, necesarul de retinol pentru persoane adulte, conform recomandările OMS, este de 750 mg/zi (1 UI = 0,3 mg retinol), sau 2500 UI/zi. După Rășenescu
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sau cm 3) degajată de unitatea de masă (1 kg produs) în unitatea de timp (1 oră), la o temperatură cunoscută (Burzo, 1979-1983-1987). Produsele horticole se pot grupa, în funcție de intensitatea respirației lor la 100C, în patru categorii: a) cu intensitate respiratorie mai redusă (sub 5 cm3/kgh) sunt ceapa uscată, cartofii de toamnă, pepenii galbeni și castraveții; b) cu intensitate respiratorie medie (5-10 cm 3 /kgh) majoritatea rădăcinoaselor, pepenii verzi, ardeii și pătlăgelele vinete, varza, merele, perele, prunele și piersicile; c
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cunoscută (Burzo, 1979-1983-1987). Produsele horticole se pot grupa, în funcție de intensitatea respirației lor la 100C, în patru categorii: a) cu intensitate respiratorie mai redusă (sub 5 cm3/kgh) sunt ceapa uscată, cartofii de toamnă, pepenii galbeni și castraveții; b) cu intensitate respiratorie medie (5-10 cm 3 /kgh) majoritatea rădăcinoaselor, pepenii verzi, ardeii și pătlăgelele vinete, varza, merele, perele, prunele și piersicile; c) cu intensitate respiratorie ridicată (10-20 cm3/kgh) ridichile de lună, păstăile de mazăre și salata; d) cu intensitate respiratorie foarte
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sub 5 cm3/kgh) sunt ceapa uscată, cartofii de toamnă, pepenii galbeni și castraveții; b) cu intensitate respiratorie medie (5-10 cm 3 /kgh) majoritatea rădăcinoaselor, pepenii verzi, ardeii și pătlăgelele vinete, varza, merele, perele, prunele și piersicile; c) cu intensitate respiratorie ridicată (10-20 cm3/kgh) ridichile de lună, păstăile de mazăre și salata; d) cu intensitate respiratorie foarte ridicată (peste 20 cm3/kgh) păstăile de fasole, boabele de mazăre, mărarul, pătrunjelul de frunze, ceapa verde, usturoiul verde, ciupercile, bamele, conopida. Variația
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
intensitate respiratorie medie (5-10 cm 3 /kgh) majoritatea rădăcinoaselor, pepenii verzi, ardeii și pătlăgelele vinete, varza, merele, perele, prunele și piersicile; c) cu intensitate respiratorie ridicată (10-20 cm3/kgh) ridichile de lună, păstăile de mazăre și salata; d) cu intensitate respiratorie foarte ridicată (peste 20 cm3/kgh) păstăile de fasole, boabele de mazăre, mărarul, pătrunjelul de frunze, ceapa verde, usturoiul verde, ciupercile, bamele, conopida. Variația intensității procesului de respirație este caracteristică pentru fiecare specie, pe parcursul creșterii și maturării fructelor și legumelor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
reacțiile chimice creșterea este liniară, conform relației descoperită de Van't Hoff. Respirația nefiind o simplă reacție chimică, ci un proces biochimic și fiziologic specific fiecărui produs, modelarea sa matematică este mult mai complexă. Un măr sănătos are o intensitate respiratorie care crește, în mod evident proporțional cu creșterea temperaturii: 2 cm3/kgh la 00C; 3,8 cm3 la 5 0 C; 7,2 cm 3 la 10 0 C; 12,1 cm 3 la 15 0C și 21,1 cm3
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
înlocuire cu CO2, duce la oprirea respirației în cazul merelor. Dimpotrivă, mărirea procentului de O2 până la 50% se folosește în postmaturarea perelor sau a piersicilor, în asociere cu etilenă 0,1%. Conținutul atmosferei în CO2 în proporție mărită, reduce intensitatea respiratorie. La cartofi, un conținut în CO2 de 5-7% în atmosferă reduce cu circa 1/3 schimburile de gaze. La căpșune, în remorcile de transport, se poate crea o atmosferă cu un conținut de până la 20% CO2, care favorizează o bună
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de 10-15%. Intensitatea respirației se reduce în AC la 30-60% din valoarea normală. Creșterea conținutului în etilenă se corelează cu intensificarea metabolismului și accelerarea ritmului respirator, în finalul procesului de maturare. Substratul respirator reprezentat de rezervele de glucide, influențează intensitatea respiratorie, atât prin conținutul cantitativ, cât și prin conținutul lor calitativ (glucide cu moleculă simplă sau amidon). Starea de sănătate sau de integritate necorespunzătoare, concretizată prin boli, deranjamente, leziuni sau striviri, determină creșterea activității respiratorii la produsele respective. După înghețuri ușoare
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de rezervele de glucide, influențează intensitatea respiratorie, atât prin conținutul cantitativ, cât și prin conținutul lor calitativ (glucide cu moleculă simplă sau amidon). Starea de sănătate sau de integritate necorespunzătoare, concretizată prin boli, deranjamente, leziuni sau striviri, determină creșterea activității respiratorii la produsele respective. După înghețuri ușoare, în momentul revenirii se constată de asemenea o intensificare a respirației produselor. Mărimea fructelor sau legumelor influențează suprafața lor de respirație și implicit intensitatea acestui proces metabolic. (graficul creșterii evoluează invers proporțional cu graficul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
produsele respective. După înghețuri ușoare, în momentul revenirii se constată de asemenea o intensificare a respirației produselor. Mărimea fructelor sau legumelor influențează suprafața lor de respirație și implicit intensitatea acestui proces metabolic. (graficul creșterii evoluează invers proporțional cu graficul intensității respiratorii fig.4.2.). Porozitatea și permeabilitatea produselor influențează schimburile de gaze ale acestora cu exteriorul, fiind un caracter de specie și chiar de soi. Respirația anaerobă Numită și intramoleculară, respirația anaerobă afectează numai glucidele, folosind oxigenul endogen (rezultat din degradarea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
unui număr foarte mare de enzime de diferite tipuri. Modificările fiziologice de tipul creșterii și maturării sunt reflectate în primul rând prin variația intensității procesului de respirație. Căldura degajată în urma oxidărilor biologice și mărimea transpirației pot furniza alături de valoarea intensității respiratorii, repere importante de apreciere a complexității transformărilor care au loc în produse. 8.3.4. Perioada de evoluție a produselor horticole după recoltare Perioada de evoluție a produselor horticole după recoltare este specifică fiecărui produs. Gradul de maturare poate evolua
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și dereglarea metabolismului apei, ca urmare a incapacității coloizilor de a reține apa. Poliglucidele și proteidele din citoplasmă sunt supuse depolimerizării, prin intermediul enzimelor proprii sau a celor aparținând parazitului. La aceste soiuri, sinteza poliglucidelor și proteidelor depășește depolimerizarea (hidroliza). Activitatea respiratorie se intensifică, la plantele rezistente pe o durată mai lungă, ca o reacție de împotrivire enzimatică la toxinele secretate de paraziți (amoniac, uree, acetonă, aldehide, alcooli, acizi, amine, mucopolizaharide, proteine). Celula se apără intensificând activitatea oxidativă, degradând toxinele, menținând integritatea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mai mare, de 540 Kcal/kg), iar partea necomestibilă variază de la soi la soi (17-50 %). La fel ca toate legumele din grupa cepei, are prețioase însușiri dietetice și medicinale: diuretic, laxativ, calmant digestiv și foarte bun emolient în inflamațiile căilor respiratorii, fiind recomandat chiar și în aplicații externe. Producția de praz apare pe piață în ultimele două luni de toamnă, fiind considerat una dintre cele mai tardive legume, iar consumul are loc și în perioada de iarnăprimăvară. GRUPA LEGUMELOR RĂDĂCINOASE cuprinde
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
faringită, retenție urinară Sistem nervos central: Depresie, vertij, halucinații, cefalee, insomnie, parestezii Oculare: Lăcrimare, iritație oculară, xeroftalmie Cardiovasculare: Hipotensiune ortostatică, vasoconstricție periferică, edem periferic, prelungirea intervalului QT, bradicardie sinusală, sincopă, torsada vârfurilor, tahicardie ventriculară, angină pectorală, blocuri atrioventriculare, stop cardiac Respiratorii: Bronhospasm, wheezing, dispnee Digestive: icter, diaree, dispepsie, necroză hepatică, grețuri, vărsături, flatulență, constipație, creșterea enzimelor de citoliză hepatică, hipoglicemie Sexuale: tulburări ale ejaculării, impotență, scăderea libidoului Cutanate: Hiperpigmentație, alopecie, dermatită exfoliativă, prurit Metabolice: Creștere ponderală, creșterea colesterolului și trigliceridelor, creșterea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
diferite condiții funcționale sau clinico-anatomice: scăderea tonusului mușchilor dilatatori ai faringelui, scăderea suprafeței de secțiune faringiană, modificări ale dimensiunii și formei amigdalelor palatine sau palatului moale, retrognația, obezitatea cu creșterea depozitelor adipoase de la nivelul gâtului, creșterea presiunii pozitive asupra căilor respiratorii. În afară de factorii anatomici, în generarea OSA intervine dereglarea sistemului complex de menținere a tonusului mușchilor dilatatori ai faringelui și a mecanismelor reflexe de compensare a vârfurilor de presiune negativă intratoracică, generate în timpul inspirului fiziologic. La subiecții cu OSA s-a
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
mecanismelor reflexe de compensare a vârfurilor de presiune negativă intratoracică, generate în timpul inspirului fiziologic. La subiecții cu OSA s-a constatat o scădere a fluxului nervos aferent mușchiului dilatator al faringelui în momentul adormirii, care ar putea favoriza colapsul căilor respiratorii superioare. Somnul fiziologic se caracterizează printr-o stare de “relaxare” cardiovasculară: frecvența cardiacă, debitul cardiac, tensiunea arterială sistolică și diastolică înregistrează o scădere din momentul instalării somnului, care se accentuează progresiv cu înaintarea spre fazele 3 și 4 ale somnului
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
respirator pentru o durată de cel 10 secunde. Hipopneea a fost definită ca reducere a amplitudinii fluxului respirator cu cel puțin 50%, asociată cu desaturare de cel puțin 4% sau cu o microtrezire. Apneea obstructivă a fost definită ca pauza respiratorie cu o durată de cel puțin 10 secunde, însoțită de desaturare de cel puțin 4% față de valoarea anterioară pauzei respiratorii, în prezența efortului respirator înregistrat de senzorii atașați centurilor abdominale și toracice. Apneea centrală a fost definită ca pauza respiratorie
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
puțin 50%, asociată cu desaturare de cel puțin 4% sau cu o microtrezire. Apneea obstructivă a fost definită ca pauza respiratorie cu o durată de cel puțin 10 secunde, însoțită de desaturare de cel puțin 4% față de valoarea anterioară pauzei respiratorii, în prezența efortului respirator înregistrat de senzorii atașați centurilor abdominale și toracice. Apneea centrală a fost definită ca pauza respiratorie cu o durată de cel puțin 10 secunde, însoțită de desaturare de cel puțin 4% față de valoarea anterioară pauzei respiratorii
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
respiratorie cu o durată de cel puțin 10 secunde, însoțită de desaturare de cel puțin 4% față de valoarea anterioară pauzei respiratorii, în prezența efortului respirator înregistrat de senzorii atașați centurilor abdominale și toracice. Apneea centrală a fost definită ca pauza respiratorie cu o durată de cel puțin 10 secunde, însoțită de desaturare de cel puțin 4% față de valoarea anterioară pauzei respiratorii, în absența efortului respirator înregistrat de senzorii atașați centurilor abdominale și toracice. Indicele de apnee-hipopnee reprezintă numărul de evenimente respiratorii
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
respiratorii, în prezența efortului respirator înregistrat de senzorii atașați centurilor abdominale și toracice. Apneea centrală a fost definită ca pauza respiratorie cu o durată de cel puțin 10 secunde, însoțită de desaturare de cel puțin 4% față de valoarea anterioară pauzei respiratorii, în absența efortului respirator înregistrat de senzorii atașați centurilor abdominale și toracice. Indicele de apnee-hipopnee reprezintă numărul de evenimente respiratorii, de tip obstructiv, mixt sau central, fie de tip apnee, fie de tip hipopnee, pe ora de somn. Indicele de
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
respiratorie cu o durată de cel puțin 10 secunde, însoțită de desaturare de cel puțin 4% față de valoarea anterioară pauzei respiratorii, în absența efortului respirator înregistrat de senzorii atașați centurilor abdominale și toracice. Indicele de apnee-hipopnee reprezintă numărul de evenimente respiratorii, de tip obstructiv, mixt sau central, fie de tip apnee, fie de tip hipopnee, pe ora de somn. Indicele de desaturare a oxigenului a fost definit ca numărul de reduceri ale saturației cu cel puțin 4% pe ora de somn
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
ora de somn. Indicele de desaturare a oxigenului a fost definit ca numărul de reduceri ale saturației cu cel puțin 4% pe ora de somn. International Classification of Sleep Disorders-2 (ICSD2), a definit OSA prin 5 sau mai multe evenimente respiratorii simptomatice (apnee, hipopnee, microtrezire) pe ora de somn sau 15 sau mai multe evenimente asimptomatice pe ora de somn. 6.7.2. Tratamentul apneei obstructive de somn Tratamentul OSA include diferite opțiuni terapeutice, printre care terapia pozițională, scăderea ponderală, dispozitivele
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138 18. Ventilația alveolară 138 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator 138 18.2. Funcțiile căilor respiratorii 140 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului 144 18.4. Ciclul respirator 147 18.4.1. Inspirul 148 18.4.2. Expirul 149 18.4.3. Volume și debite respiratorii 150 18.4.4. Lucrul mecanic respirator 152 18
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
funcțională a aparatului respirator 138 18.2. Funcțiile căilor respiratorii 140 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului 144 18.4. Ciclul respirator 147 18.4.1. Inspirul 148 18.4.2. Expirul 149 18.4.3. Volume și debite respiratorii 150 18.4.4. Lucrul mecanic respirator 152 18.5. Efectul ventilator alveolar al aerului vehiculat 152 18.6. Controlul ventilației 155 18.6.1. Chemoreceptorii centrali 155 18.6.2. Chemoreceptorii periferici 156 18.6.3. Receptorii pulmonari 157
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pulmonari 157 18.6.4. Receptorii de iritație din căile aeriene 158 18.6.5. Alți receptori implicați în controlul ventilației 159 18.6.6. Centrii nervoși 159 18.6.7. Efectorii 162 18.6.8. Controlul integrativ al mișcarilor respiratorii 162 19. Hematoza pulmonară și alte funcții ale plămânului 167 19.1. Schimbul de gaze respiratorii la nivel alveolar 167 19.2. Circulația pulmonară 168 19.2.1. Regimul presional și echilibrul Starling 169 19.2.2. Relația ventilație-perfuzie 172
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]